KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

68 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire a sănătății, Înainte de 1918 53 Iuliu Moldovan: educația și cariera sa În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub regimul Antonescu 248 Capitolul 6 - Pentru sănătatea națiunii 251 Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii 251 Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire a sănătății, Înainte de 1918 53 Iuliu Moldovan: educația și cariera sa În sectorul public de Îngrijire a sănătății 55 Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub regimul Antonescu 248 Capitolul 6 - Pentru sănătatea națiunii 251 Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii 251 Contextul dezvoltării sistemului de sănătate publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pe filiera educației americane, este ctitoră a primei Școli superioare românești de asistență socială, școală la care au predat personalități ilustre ale științei românești: Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, Dimitrie Gusti, Francis Rainer, Gheorghe Banu și, desigur, cel mai proeminent dintre eugeniști: Iuliu Moldovan, o personalitate ce a jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale altor eugeniști, așa cum nu a făcut-o nici Victor Babeș, personalitate care a promovat implicarea nediscriminatorie a statului În sănătatea publică. Este, cred și repet, simptomatic faptul că mulți oameni de valoare nu sunt moral coerenți În atitudinea lor publică. Teama unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
depistați și deposedați de pământ, fiindcă erau considerați „disgenici”. Disgenicii trebuiau supraimpozitați (la fel și celibatarii În comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
o majoritate cuminte, sănătoasă, legată de natură și de slujirea materială a celei dintâi. De remarcat ce constant este construit raportul minte/trup, aplicat În patriarhatele de varii chipuri relației bărbat-femeie ca raport Între cele două categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul" Pentru eugeniști, feminismul este „rău” fiindcă deturnează femeile de la menirea lor naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist incompatibil cu miturile autosacrificiului, atât de răspândite În culturile naționalist-colectiviste. Feministele erau tratate ca exemple

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist incompatibil cu miturile autosacrificiului, atât de răspândite În culturile naționalist-colectiviste. Feministele erau tratate ca exemple, adesea laolaltă cu bețivii, de creaturi „disgenice”. Chiar dacă unii eugeniști acceptau ca femeile să voteze, unica rațiune a recunoașterii acestui drept era Întărirea responsabilității civico-materne. Femeile din clasa de mijloc (cele mai bune candidate la feminism) erau și cele mai „periculoase” fiindcă tindeau să se dezvolte „anormal” din punct de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al lui Ceaușescu, după cum riguros ne relevă autoarea. Probabil că partea mai „luminoasă” a acestei mișcări - prevenirea bolilor, consilierea prenupțială, combaterea bolilor sociale, Înclinațiile unor eugeniști de spre deschidere etnico-rasială - Își află originea În una dintre cele două mari filiere de intrare a ideilor de acest tip În România, și anume cea americană. Derapajele spre rasism, etnicism, spre Garda de Fier, probabil o anumită complicitate la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
elementele vitale ale trecutului și, În același timp, să se Îndrepte către un viitor mai bun, printr-o combinație de politici controlate de stat și voluntariat cetățenesc. Totodată, modul În care au sintetizat tradiția și modernitatea i-a ajutat pe eugeniști să medieze disputele aparent ireconciliabile dintre conservatorii tradiționaliști și oponenții lor - moderniștii pro-europenizare. Cartea de față studiază principalele teme care au format nucleul argumentelor și programelor eugeniste, fără să Își propună să ofere o istorie completă a mișcării eugeniste din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de până acum, ideile eugeniste lamarckiene au fost identificate de multe ori cu politica stângii sau cu teorii ale eredității depășite și, ca atare, tratate drept idei eugeniste moderate 14. Totuși, așa cum arată cercetarea lui Stepan asupra Americii Latine, unii eugeniști au rămas adepți ai neolamarckismului nu pentru că veneau din regiuni subdezvoltate, unde nu aveau acces decât la idei depășite, și nici pentru că nutreau convingeri politice de stânga. Eugeniștii din America Latină au citit ideile lamarckiene În contextul politic și cultural sud-american

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
general, au contribuit la modelarea semnificațiilor acestor teorii. În consecință, soluțiile pentru problemele sociale elaborate În discursul eugenist și-au găsit limitele atât În limbajul determinismului biologic, cât și În contextul cultural În care au fost formulate. De exemplu, mulți eugeniști români au tratat cu o deosebită importanță puericultura, subliniind necesitatea de a controla factorii de mediu care ar contribui la Îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deși erau preocupați de calitatea reproducerii și profesau o abordare mendeliană a eugeniei (adică acordau o preferință

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mediu care ar contribui la Îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deși erau preocupați de calitatea reproducerii și profesau o abordare mendeliană a eugeniei (adică acordau o preferință forțelor genetice În raport cu cele de mediu, pentru a explica dezvoltarea caracteristicilor biologice). Interesul manifestat de eugeniști pentru educarea tinerelor mame În privința Îngrijirii copiilor nu reprezenta o lectură eronată a eugeniei mendeliene, ci un efort deliberat de adaptare a preocupărilor genetice la contextul local. Limbajul pe care eugeniștii Îl folosesc pentru a descrie proiectele de Îngrijire a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Germania și de lucrarea lui Marion Kaplan, care a ilustrat modul În care clasa, genul și diferențele etnice s-au contopit În identitatea femeilor evreice, membre ale clasei de mijloc din Germania 37. În discuția despre ierarhia socială imaginată de eugeniști, subliniez felul În care clasa mijlocie a practicanților de profesii Începuse să folosească argumentul diferențelor ereditare pentru a obține mai multă putere În societate și pentru a justifica legitimitatea revendicărilor sale asupra destinelor claselor inferioare. Evidențiez, de asemenea, dimensiunea etnică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A doua parte a cărții se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
toate problemele referitoare le menținerea sănătății și vigoarei generațiilor actuale și viitoare ale populațiunii... O educație rațională va trebui să garanteze armonia indispensabilă Între fizic, intelect și caracter ca fundament esențial pentru validitatea națiunii șs.n.ț”26. Alianța dintre eugeniști și PNȚ era Într-o oarecare măsură În neconcordanță cu principiile de bază ale fiecăruia dintre cele două grupuri, pentru că țărăniștii aveau ca scop reprezentarea electoratului rural ca votanți independenți, În cadrul unei democrații parlamentare, În timp ce eugeniștii urmăreau să protejeze interesul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
la activitățile de cercetare și la redactarea publicațiilor În domeniul eugeniei. În același timp, faptul că a eșuat În postura de lider nu Înseamnă că Moldovan ar trebui identificat cu extremismul lui Făcăoaru decât cel mult În mod indirect. Alți eugeniști de la Școala din Clujtc "Alți eugeniști de la Școala din Cluj" Printre colaboratorii importanți ai mișcării eugeniste din Cluj se mai numărau Iuliu Hațiegan, care a avut și un mandat de rector al Universității din Cluj și care Își desfășura activitățile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
redactarea publicațiilor În domeniul eugeniei. În același timp, faptul că a eșuat În postura de lider nu Înseamnă că Moldovan ar trebui identificat cu extremismul lui Făcăoaru decât cel mult În mod indirect. Alți eugeniști de la Școala din Clujtc "Alți eugeniști de la Școala din Cluj" Printre colaboratorii importanți ai mișcării eugeniste din Cluj se mai numărau Iuliu Hațiegan, care a avut și un mandat de rector al Universității din Cluj și care Își desfășura activitățile În beneficiul eugeniei În cadrul Astrei, ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
din epoca modernă. După primul război mondial, importanța științei ca modalitate fundamentală de a Înțelege lumea Înconjurătoare și de a găsi o cale de modernizare a crescut În România. Subiectul central al capitolului de față Îl reprezintă rolul jucat de eugeniști În acest proces și importanța sa. Vom analiza mai Întâi sursele intelectuale ale noii „evanghelii” eugenice, insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
pentru că experimentele călugărilor austrieci arătau nu numai că moștenirea genetică se actualiza independent de mediu, ci și că, mai mult, aceasta avea un rol activ În schimbările genetice pe termen lung41. Până În anul 1918, ideile lamarckiene pierduseră deja adeziunea multor eugeniști, mai ales din Germania și Anglia, În parte din cauza Îndoielilor cu privire la credibilitatea lor științifică și În parte pentru că lamarckienii erau percepuți ca reformatori de stânga care doreau să Împovăreze statul cu mai multe responsabilități față de pătura săracă, „degenerată”, a orașelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
au devenit parte a acestui proces, mulți dintre ei fiind, de fapt, protejații lui Moldovan. Astfel, cu ajutorul burselor Rockefeller, Moldovan a avut posibilitatea să le ofere multora dintre viitorii săi colaboratori perioade de cercetare În Statele Unite. În afară de Moldovan, și alți eugeniști, precum Iordache Făcăoaru, Sabin Manuilă, Petre Râmneanțu, Aurel Voina și Mihail Zolog, au beneficiat - toți la recomandarea lui Moldovan - de perioade extinse În care au observat cercetarea și dezbaterile academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]