89 matches
-
al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât doar că nu mi-am luat vreodată hrana sufletească din acele lecturi tocmai
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
izbea, turbat, cu piciorul În ușa care bubuia și dădea să sară din țâțâni. Îi striga celui ascuns dincolo de ea că nu e decât un nenorocit de Avogadro, o huilă, un lignit, un antracit, un Mendeelev, un protozoar și o euglenă, un mojar și o retortă, o alveolă pulmonară și un colon Împuțit - adică mațul curului, cum Îi traducea el lui Ghiță, care apucase deja o bâtă noduroasă de sânger, lucioasă de atâta mângâiat În palme, și se pregătea să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
and behavioural changes following ventral frontal lobe damage", în Neuropsychologia, 34(4), 1996, pp. 247-261. Jacques, le Goff., Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București, 1986. James, T.W., Crescitelli F., Loew E.R., McFarland W.N., "The eyespot of Euglena gracilis: a microspectrophotometric study", în Vision Res., 32(9), 1992, pp. 1583-1591. Johanna, Nichols, Linguistic Diversity in Space and Time, University of Chicago Press, Chicago,1992. Koch, C., The Mind's! The Quest for Consciousness: A Neurobiological Approach, Ed. Roberts
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe organice provenite din descompunerea organismelor moarte, fie „vânând“ bacterii, alge și chiar alte protozoare [85]. În acest ultim caz, nutriția este extrem de selectivă [85
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atâta autotrofe, cât mai degrabă mixotrofe. Un astfel de caz este exemplificat de ordinul Euglenoidea. Organismele din acest ordin posedă cloroplaste, fiind deci capabile de fotosinteză, motiv pentru care prezența lor în foulingul biologic [16] este una cheie. Specia caracteristică, Euglena viridis, poate face fotosinteză, fiind deci autotrofă, dar se poate hrăni cu alte organisme - bacterii ori chiar protozoare [91] -, fiind deci heterotrofă; mixotrofia este clară și tocmai ea este cheia amintită. Astfel, ea poate acționa ca autotrofă (condiționată de prezența
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acestuia. Îndeplinirea succesivă a rolurilor celor două segmente ale unei biocenoze - producția, respectiv distrugerea de substanță reducătoare - realizează o tamponare a caracteristicilor redox ale mediului din imediata vecinătate [41], dar nu în același timp precum lichenii, ci alternativ. Mai mult, Euglena poate suplini în cazul dezechilibrării calitative a unei biocenoze orice alt organism, reechilibrând biocenoza; ea este deci un factor de stabilitate/rezistență a biocenozei, un fel de „joker“. Euglena este încă mai folositoare în biocenoză dar, evident, din punctul de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dar nu în același timp precum lichenii, ci alternativ. Mai mult, Euglena poate suplini în cazul dezechilibrării calitative a unei biocenoze orice alt organism, reechilibrând biocenoza; ea este deci un factor de stabilitate/rezistență a biocenozei, un fel de „joker“. Euglena este încă mai folositoare în biocenoză dar, evident, din punctul de vedere al subiectului, este dăunătoare: în cazul unor condiții grele de mediu, se poate închista, mai mult chiar, se poate divide la adăpostul chistului [91]. Alte organisme aparținând ordinului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de alge, autotrofe, respectiv „heterotrofe“, primele constituie producătorii primari, iar secundele consumatorii, chiar descompunătorii (v. §2.3.3) (desigur, în cazul foulingului interior). Există și „lianți“ sau „jokeri“, adică specii care pot fi fotoautotrofe ori heterotrofe în funcție de prezența luminii, precum Euglena, și care pot popula întreaga instalație de răcire și ocupa orice loc în biocenoza foulingului biologic; un exemplu este Oscilatoria, algă albastră, deci inferioară și, totodată, cert, corosivă. Tot așa, algele eucariote, iubitoare de rH-uri oxidante, sunt întâlnite în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
putem decât indica un contur al biocenozei, și acela foarte variabil, în funcție de condițiile de mediu (fig. 64), fapt la care mai contribuie și caracterele duble ale unor organisme. Anume, un același organism poate fi atât fotoautotrof cât și heterotrof, precum Euglena viridis; există bacterii sulfooxidante fotoautotrofe care folosesc oxidarea sulfului doar pentru obținerea electronilor necesari pentru reacții de reducere [32]; un același organism poate avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice, în ontogenie (larva - frunze, iar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele în general, inclusiv diatomeele, preferă rH-uri relativ oxidante, flagelatele cum ar fi Euglena viridis pot accepta atât rH-uri relativ oxidante cât și reducătoare, în funcție de condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte diferite, începând cu cele reducătoare, caracteristice bacteriilor sulfat reducătoare și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ariile de sinteză asociativă (v. imaginea de mai jos) sunt mult mai intense în prezența unui fond emoțional, în regiunea limbică. Înalta diferențiere și specializare a procesului de vedere are loc în dinamica evoluției lui Homo Sapiens. Organismele unicelulare ca euglena, din clasa euglinoficeelor (în traducere din greacă "ochi frumoși") sunt înzestrate cu o clorofilă care utilizează lumina ca sursă de energie în mod direct, adică își dirijează înotul în mediul ambiant în funcție de direcția luminii solare. Văzul euglenei este vederea în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Organismele unicelulare ca euglena, din clasa euglinoficeelor (în traducere din greacă "ochi frumoși") sunt înzestrate cu o clorofilă care utilizează lumina ca sursă de energie în mod direct, adică își dirijează înotul în mediul ambiant în funcție de direcția luminii solare. Văzul euglenei este vederea în forma ei cea mai primitivă, este forma primară de reactivitate biologică la folosirea luminii ca sursă de energie vitală (James TW20) . Ariile vizuale asociative parietale, frontale și temporale care participă împreună cu ariile occipitale (care nu apar pe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
vederii V2 și V4 la Macacus Rhesus. Acest studiu marchează un pas înainte în înțelegerea fiziologiei vederii. 19 Rees analizează implicațiile asupra conștiinței ale noilor realizări în neurofiziologia vederii. 20 James T.W. a întreprins un studiu foarte elaborat despre Euglena Gracilis și a stabilit, cu ajutorul microspectrofotometriei, că spectrul luminii care acționează asupra ei se află între 380-500 nm. 21 Crick F. și Koch C. consideră conștiința ca fiind rezultatul activității complexelor neuronale responsabile de consolidarea memoriei pe termen lung (CC3
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei strămoș, Euglena, ar fi putut alege drumul animalului. Și totuși sunt plante care au sânge, mai precis hemoglobină, mai concret Încă, leghemoglobină, cu care ele, mazărea, fasolea, bobul, soia, trifoiul, ca și lucerna, ademenesc bacteriile fixatoare de azot să locuiască În propriile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei mod de a susține evoluția. Evoluție care, În același timp a făcut biocâmpul mediului tot mai puțin negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei. Dar, de la ancestrala plantă-animal - Euglena -, animalul a născut evident tot animale, dar vizibil diferite: doar câteva, cele din urmă: pești, batracieni, reptile, mamifere. Și În final omul, cu cel mai puternic biocâmp. Desigur, așa cum bacteria ancestrală de acum mai bine de trei miliarde de ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai iuți de picior, animalele Își găseau scăparea În ele Însele, evoluând și astfel luând-o de la capăt sub o nouă mască, care le oferea o libertate de moment, până la demascare. Așa au parcurs repede drumul de la ancestrala plantă- animal, Euglena, până mai-mai să ajungă pești. De altfel uscatul, complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să împărtășească „fatalitatea” vieții pe care o duc și ele însele. Știu că această fatalitate le diminuează serios șansele spre autonomie și spre performanță profesională. Cu toate acestea nu fac nici un fel de lobby să se schimbe curricula școlară, astfel încât euglena verde, neoliticul, benzenul, să nu fie infinit mai importante decât faptul de a învăța copiii de ambe sexe cum să fie părinți, cum să se hrănească, să își gospodărească banii familiei. Nu îi învață cum să-și mențină curățenia și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
câțiva ani buni, să cloneze părți din corpul uman. Ale noastre sunt irepetabile și, până la proba contrarie, imposibil de copiat. Asta nu ar trebui totuși să-i descurajeze pe oamenii DNA-ului: ar putea începe să cerceteze hărți începând de la euglena verde. E cea mai simplă entitate vie și putem avea, măcar aici, garanția că inteligența anchetatorilor depășește inteligența anchetatului. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Cum se vedea secolul XX în primul său an de viață Ianuarie 1901. Se sfârși un secol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest organism În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă o stabilitate deosebită, superioară biocenozei chiar; Euglena trăiește În medii, ca bălțile, recunoscute ca poluate, mai ales cu substanță organică. Dar stabilitatea Înseamnă șanse extrem de scăzute de evoluție; Într’adevăr, formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate de organisme pluricelulare, ce au apărut În cadrul perfecționării și diversificării biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate de organisme pluricelulare, ce au apărut În cadrul perfecționării și diversificării biocenozei. Nu trec degeaba În revistă feluritele experiențe ale evoluției Vieții. Ele sunt menite a identifica modele verificate pentru a Împăca tehnologia cu mediul. Euglena pare a fi un exemplu ce nu trebuie imitat de tehnologie, tocmai pentru că nu permite evoluția, legea de bază a Universului. Cel mult, Euglena ar putea modela etapa premergătoare despărțirii agriculturii de păstorit sau, după Biblie, a lui Cain de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale evoluției Vieții. Ele sunt menite a identifica modele verificate pentru a Împăca tehnologia cu mediul. Euglena pare a fi un exemplu ce nu trebuie imitat de tehnologie, tocmai pentru că nu permite evoluția, legea de bază a Universului. Cel mult, Euglena ar putea modela etapa premergătoare despărțirii agriculturii de păstorit sau, după Biblie, a lui Cain de Abel. “Radiosfera”, 13 martie 1995, ora 12,25 24. Cât de curată e epurarea? Mă refeream deunăzi la faptul că evoluția a născocit biocenoza
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înfloresc Înainte de a da frunza, În baza acestei rezerve energetice. Necesitatea rezervei tactice, pentru sine Însuși, e veche și a evoluat ținând seama de evoluția spre oxidant a mediului. Chiar o plantă inferioară - rog acum pe zoologi să mă ierte - Euglena, acumulează un polimer al glucozei - paramilonul - printr’o polimerizare deloc avansată; ca atare, substanța de rezervă e Încă reducătoare, dar În echilibru cu mediul reducător În care Euglena a apărut. Lichenii, mai recenți, acumulează lichenina, un polimer mai avansat, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]