36 matches
-
este nici de stînga, nici de dreapta, adoptă o a treia cale, a pragmatismului și a echilibrului. Definite foarte sumar, ideologia și cultura omului european presupun, în viziunea lui Adrian Marino, ,echilibrul axiologic al valorilor, liberalismul (pe toate planurile), umanismul, europeismul declarat și activ, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic - atît de detestat de Ťfilozofiať de dreapta, naționalist-intuitivă, dintre cele două războaie - respingerea misticismului, ocultismului, a tuturor formelor de mistagogie, a populismului, un anumit
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
zece ani de libertate și de ritmuri accelerate de evoluție, n-a scăpat încă, pe ici, pe colo, prin unele părți esențiale...". Cît despre orientarea revistei, " Am putea-o descrie pe scurt prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
și scrisă (ADEVĂRUL, COTIDIANUL, 22) de mînia ce-aprinse pe dl. N. Breban cînd se văzu tratat cu mult refuz de colegi ai d-sale invitați să participe, în saloanele CONTEMPORANULUI, la o discuție cu dl. E. Reichmann pe tema Europeism și antisemitism în cultura română. Scriitorii cu pricina au dovedit, o dată în plus, că nu iau în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
fie impunătoare, e o carte de un desăvârșit umanism european, fără sentimentalisme folclorico-exotice, scrisă légèrement, dar bine chibzuit. Aș dori să citesc și în literatura românească o carte atît de urbană. Nu-mi amintesc să fi citit ceva de atâta europeism și decență civilizatorie. A doua carte e o carte „celebră”, nu este altceva decât La Chartreuse de Parme de Stendhal, tot o „comoară nedesgropată” din biblioteca mea. Nu știu, ce să-ți spun. Rareori am găsit atâta absurditate, exagerare, exaltare
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
autolegitimare a românilor (cu bovarismele aferente) poate beneficia de circumstanțe atenuante (istorie grav conflictuală, context geo-politic), cu adevărat neproductivă și deficitară i se pare eseistei poziția noastră incertă, ezitarea permanentă între alternative contrare, aparent ireconciliabile: tradiționalism /vs./ modernism, autohtonism /vs./ europeism, Orient /vs./ Occident ș.a. Noile realități europene reclamă, cu atât mai mult, transgresarea polarităților discursive și reinventarea, coerentă și cu potențial competitiv, a identității românești. Nu întâmplător Monica Spiridon glosează pe marginea unor cărți ale "exilaților" Thomas Pavel, Virgil Nemoianu
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
și-ar spăla amintirile? Îți brifez (apăs eu pe neologismul ăsta care abundă) cum își narează amintirile Croh. Cică ar fi fost grozăvie! dat afară de la "Contemporanul", pentru cosmopolitism. Ce mai! Era gata să intre-n sinaxar, ca martir al europeismului. Ședința o prezida însuși Iosif Chișinevski, șeful Direcției de Agitație și Propagandă, iar secretarul prim al Uniunii Scriitorilor era Traian Șelmaru. Numai că, exact ca-n știruca de la Radio Erevan (cu cetățeanul cîștigător de mașină Volga la Loto), Volga se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stat (președinte, premier, președinte al Senatului) să aibă fiecare pe cineva (nevastă sau fiică) în Parlamentul European?", se întreabă democrat-liberalul pe Facebook. Theodor Paleologu mai are o dilemă, lansând în mediul virtual o altă întrebare: "Să ne bucurăm de acest europeism "la vîrf"?, aluzie la cele trei europarlamentare - Elena Băsescu, Daciana Sârbu și Adina Vălean. La postarea deputatului PDL s-au înregistrat și câteva comentarii: "Foarte rău. Uite un domeniu unde celelalte țări ar avea de învățat de la România"; Acesta nu
Ce "curiozitate nevinovată" are Paleologu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38103_a_39428]
-
și în ale propriilor afaceri. Iată însă, în sfîrșit, și imensa șansă: numirea sa în postul de maximă responsabilitate. De către o forță ce înlăturase, fulminant, de la putere pesedismul mafiot. Într-o țară ce se reînscrie în cursa fără întoarcere a europeismului ei natural. Călin Popescu Tăriceanu se arăta a fi cel care, după jumătatea de secol comunist, putea resuscita vechea dreaptă, de fapt, coloană vertebrală a unei Românii cu vocație continentală. Ghinion! Stihii ale unei providențe oarbe au înnămolit peste noapte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece populare americane, George și Monica Dan - poeme de Stephen Vincent Benét
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
după cantitatea de inefabil și de spontaneitate pe care va fi reușit să o ridice la suprafața înaltei conștiințe a celor aleși.” În cadrul acestor constante dialectice funcționează cu rezultate dintre cele mai benefice antinomiile de tipul sociabilitate-solitudine, sentiment-senzualitate, individual-universal, autohtonism- europeism etc. Jocul dialectic al constantelor are ca rezultat depistarea unor forme noi de polarizare și configurare a organismului operei, aluviuni și straturi de sensibilitate neglijate, un flux interior care animă dezbaterea de idei și care permite înțelegerea și potențarea imagismului
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
pentru „noile medii”. Pledând pentru „dezbaterea culturală” „cu deschidere spre viitor”, directorul revistei indică drept „strategie generală” „o «ideologie» culturală în sensul cel mai larg al cuvântului”, care ar putea fi configurată „prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și proamericanism, antinaționalism, antifundamentalism și antiortodoxism, liberalism și multiculturalism, prodemocrație și corectitudine politică”. În dispozitivul acestei autodefiniri poate fi identificat modelul stângii culturale americane, în speță al liberalismului din SUA, remarcându-se în acest sens interesul constant pentru studiile de
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
drepturilor sale, participând astfel, indirect, la creșterea calității vieții sale, dar și a celorlalți, precum și la consolidarea bazelor democratice ale României. O augmentare a gradului de cultură și de educație a cetățeanului român are rolul de a consolida gradul de europeism al României, cu efecte pozitive asupra unei potențiale creșteri economice. Din această perspectivă, este necesar să avem în vedere și evoluția istorică a României în ceea ce privește sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Translarea dinspre epoca comunistă spre economia de piață a însemnat asimilarea unor instituții
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
dus la invadarea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța iar mai târziu a Insulei Șerpilor. În acceași succesiune de fapte să menționăm că perestroika și glasnostiul gorbaciovist aduceau o rază de căldură peste consternarea poporului român. Se părea că clopotele europeismului contemporan anunțau o nouă eră în relațiile dintre state. Dar profețiile optimiste nu au pătruns și în mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și bine conturate, de consolidat și îmbogățit de la caz la caz. Un bun simț superior (altă valoare clasică !) ar trebui să prezideze întreagă această operație creatoare de selecție și integrare culturală. Nu poate fi deci vorba de nici un fel de europeism superficial, de improvizație și diletantism, ci de o adevărată concepție, europeană într adevăr, a lucrului bine făcut. S-a și scris câte ceva și în acest sens. Europa este și rămâne pentru noi emblema seriozității și solidității, a creației durabile, rezistente
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
europeană, cu pierderea inevitabilă a unor atribute ale suveranității naționale, sau ale statului național unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Riscul de a vegeta în continuare în obscuritate și provincialism devine inevitabil. O mare pierdere nu numai pentru ea, dar și pentru întreg patrimoniul cultural literar european. Ne exprimăm deci întreaga solidaritate cu principiile umanismului militant (T. Mann), cu ale europeismului definit prin valori active (Denis de Rougemont): măsura omului, spirit critic permanent. Cu atât mai mult cu cât ideea europeană, în această accepție, vine în conflict și cu alte obstacole nu mai puțin enorme. Ce a reprezentat Europa după Yalta
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
istoriografice, in: Istoria ca lectură a lumii. profesorului Alexandru Zub, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Volum coordonat de Gabriel Bădărău, Leonid Boicu și Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism, in: Alternativa. Supliment politic, Cotidianul, II, 11, 5 noiembrie 1993. 2. Europa actuală: criză și misiune, in: Transilvania, XXI, serie nouă, 3-4/1992. 3. Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk, I, Cluj, 1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cluj, 1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Zub (București, Ed. științifică, 1991), pp. 397-442. 24. Adrian Marino, Cum se manipulează informația în presă. Imaginea României în presa occidentală, in: Cotidianul, II, 104, 1 iunie 1992. 25. Liga pro Europa Scurtă prezentare, 1993. 26. Victor Durnea, Europenitate și europeism în revista «Ideea europeană», in: Echidistanțe, nr. 3-4, martie 1993, pp. 8-11. 27. Ion Negoițescu, Românii între Europa și Occident. Convorbire cu Ion Solacolu înregistrată pe bandă, 17 iulie 1991, in: Scriitori contemporani (Cluj, Dacia, 1994), pp. 515-534. 28. Virgil
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1993), in: 22, IV, 37, 22 28 septembrie 1993. 40. Adrian Niculescu, prima intrare a României în Europa: pașoptiștii, in: 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie 1993. 41. Adrian Dinu Rachieru, Cele două Românii? (Timișoara, Helicon, 1993). 42. Al. Zub, Europeism și francofonie, in: Dacia literară, IV (serie nouă), 4 (II) 1993, pp. 3-5. 43. Istoriografie românească și sincronism european (grupaj de articole de Liviu Antonesei, Valeriu Gherghel, Al. Zub, Andrei pippidi), in: Xenopoliana, I, 1-4/1993, pp. 5-31. 44. Mircea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]