16 matches
-
sfinți, lângă care erau figurate pe pereții lăcașurilor de cult, ele nemaiavând nimic care să le deosebească de portretele obișnuite, de șevalet. În acest sens sunt edificatoare portretele ctitorilor din biserica din Gârbovu, Gorj, pictată de către Mișu Popp. Aici, costumele "europenești", precum și moda aranjării părului la cei doi soți (boieri de modă nouă), ca și ținuta firească care nu diferă cu nimic cu cea care ar fi putut fi abordată într-un tablou de familie, nu lasă niciun indiciu cum că
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
termenii bancului faro. Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că aici noblețea se potrivește mai bine cu boblețea); așa, scu înseamnă noblețe, adică este de o putere cu acel vestit De europenesc. G. va să zică Ghindă și A., As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai toate, se lip seau bucuros de colaborarea evreilor, afară numai, poate, În administrația lor - se datorau, mai Întâi, directorului nostru, C. Rădulescu-Motru, neînfricat, ca toți oltenii, de gogorița „pe ri colului jidovesc“, cât și formațiu nii sale spirituale umaniste, europenești, incapabile de fanatis me de nici un fel. Iar În al doilea rând, dacă Îmi este Îngăduit, colaborarea, mai ales lite rară, a scriitorilor evrei la Noua Revistă Română prin 1911-1916 se mai datora, poate, originii munte nești a secretarului de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
luat o atitudine anumită privind când dintr-o parte, când din alta ansamblul coafurii mele. Făcându-și un plan, a pus puțin o mașină americană la ceafă; apoi a lepădat foarfeca americană și a început să țăcănească din foarfecele nostru europenesc, cu delicateță și cu precizie, luând, după a lui părere, absolut numai cât trebuie. După fiecare clănțănitură de foarfece, se trăgea un pas înapoi privind opera, admirând-o în amănunt, în fiecare clipă succesivă, apoi retrăgându-se trei pași ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a „slujit” pe Matei Basarab „de la începutul domniei lui până la moarte”. Cei doi părinți sunt urmați de băieți («Drăghici Cantacuzino biv vel spătar, Costandin Cantacuzino biv vel stolnic - figură rotundă, cărnoasă, cu o senzualitate marcată de pieptănătura buclată în jurul frunții, „europenească”, cu un aer ușor arogant și cumva duplicitar -, Matei Cantacuzino biv vel aga, Mihai Cantacuzino vel spătar, Iordache Cantacuzino biv vel spătarț) și de fete („Ilinca Cantacuzino, Ancuța Cantacuzino, Maria Cantacuzino, Stanca Cantacuzino mama lui Costandin Voevod, Bălașa Cantacuzino”). Reabilitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pe mal și pe apele verzi, însorite ale Nilului) toți sultanii și toate cadânele de cu o seară înainte facem coadă la toalete și ne ținem de burtă (nu de râs, ci de crampe). Antagonism între mâncărurile arăbești și stomacurile europenești. Noroc că vasul era dotat cu niște picături făcătoare de minuni. Paris, în metrou. În autobuzele și metrourile pariziene e liniște și disciplină. Spre deosebire de mijloacele de transport din Italia și Spania, unde ginta latină e vocală și zgomotoasă, la Paris
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
care de curând împlinise douăzeci de ani, se povesteau numai lucruri frumoase, că fetele îi aduseseră gineri aleși, dar Ștefan, prin strălucirea minții și neoboseala firii iscoditoare, i se părea deosebit. La cei optsprezece ani ai lui, îmbrăcat după moda europenească pe care o aduseseră numeroșii funcționari italieni și nemți ce se învârteau în cancelaria domnească, înalt și zvelt, Ștefan era considerat cel mai frumos tânăr de la academia mânăstirii Sfântul Sava. Nedumerirea din privirea tatălui îl făcu pe fiu să dea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
inima, un fel de bucurie și împăcare îi umplea sufletul, așa cum nu mai simțise decât în preajma jupânesei Theodora, răposata-i nevastă. O slugă intră și anunță că preotul îi așteaptă în capelă. Se ridicară amândoi și unchiul, curtenitor după obiceiuri europenești, își sprijini nepoata de braț, dându-i întâietate la toate ușile. Stanca îi mulțumea de fiecare dată, cu un surâs copilăresc. Din sala mare, aruncând o ultimă privire tavanului boltit și zugrăvit, întruchipând drumul lui vodă făcut cu nouă ani
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Rosetti nu mai poți trăi în Valahia din cauza Europei, toți te iau cu gura pe dinainte ca să poată vîrî mîna pînă la cot în averea Țării. Bună creșterea și bunăcuviința au fost izgonite ca să le ia locul obrăznicia și paraponul europenesc. Dar ce știu ăștia despre Europa? Vînd ce-au cumpărat! Toți vor drepturi și nimeni nu-și duce la capăt îndeplinirea datoriei! Asta este Europa lor! Păi dacă ar face asta chiar în Franța ori în Anglia, de mult ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
localități de mai înainte. Sunt amândouă niște golfuri foarte bune din Tōhoku. Măria Voastră dorește să facă din ele niște porturi precum Uraga? Ne gândim și la asta. Poate o să construim acolo și niște corăbii mari la fel ca vasele europenești. Pentru o clipă, misionarul rămase fără grai. Din câte știa el până atunci, japonezii nu aveau decât cel mult corăbii construite cu încuviințarea shōgunului după bărcile cu pânze siameze și chinezești. Nu aveau nici locurile și nici știința necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tradiție de artă, cu spiritualitatea unui crez, sfărîmător de tradiții”. Respingînd, ca și Vinea, ideea importului, Maxy nu susține și teza acestuia privind „exportul” românesc de revoluție artistică, preferînd-o pe cea a „simultaneității” spontanee, „izbucnirea vie, condensată a unui popor europenesc ce se căta prin realitatea dubioasă a manifestărilor de artă servite trecutului”: „Modernismul nostru nu e adaptarea curentului artistic x sau y la noi, ci manifestarea integrală a aceluiași spirit europenesc pe toată întinderea lui geografico-spirituală. De aceea modernismul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a „simultaneității” spontanee, „izbucnirea vie, condensată a unui popor europenesc ce se căta prin realitatea dubioasă a manifestărilor de artă servite trecutului”: „Modernismul nostru nu e adaptarea curentului artistic x sau y la noi, ci manifestarea integrală a aceluiași spirit europenesc pe toată întinderea lui geografico-spirituală. De aceea modernismul nostru nu e și nu poate fi, după cum au aerul s’o creadă băieții deștepți, un sistem mecanic de gimnastică spirituală, împrumutat din Occident și adaptat la noi. Nucleele moderniste în plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Biata fată fusese lăsată aproape singură, în această zi în care nimeni nu-și mai știa unde e capul, și atunci ea se îmbrăcase cu cea mai frumoasă sari pe care o avea (de obicei umbla îmbrăcată în rochițe scurte, europenești și. când punea sari, părea mult mai înaintată în ani) și voise să asiste și ea la sărbătoare. Când ieșise pe coridor, a văzut lume prea multă și s-a speriat. Atunci s-a dus în balcon, unde stătuse Shankar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
deși, și în această privință, "era un amăgitor Proteu, care-și schimba înfățișarea pe neașteptate, derutîndu-și toți contemporanii" ...Același critic (Ș. Cioculescu) recunoaște într-o fotografie din tinerețea lui Caragiale o "înfățișare exotică de prinț arab sau indian în straie europenești" în timp ce Macedonski a reținut din perioada debutului literar "zîmbetul sarcastic", "vocea întărîtată", "cu ghete scîlciate sau rupte, fără opere literare... băiat bun la petreceri". Cu un plus de realism îl surprinde Mihail Canianu în schița istorico-culturală Tîrgul Moșilor publicată în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
puternică ținută feudală. Când vorbim de "occidentalizare", înțelegem adaptarea la noțiunea de "literatură" a Occidentului. Cu toate că semne de schimbare se văd încă din jurul anului 1700, cultura rămânea orientală, adică exclusiv religioasă. Dimitrie Cantemir, pe care noi îl cunoaștem cu veșmintele europenești, îmbrăcă totuși ca domn straiele țării și nu se gândi deloc să cultive poezia, teatrul, să facă școli cu preocupări literare. Alunecarea înceată a moravurilor s-a făcut nu atât prin mergerea românilor în Apus, cât prin coborârea acestui Apus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în tagmă, ispravnici, sameși, pitari, cluceri, care înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]