6 matches
-
matca sa firească ordinea lucrurilor dintru începuturi. Conștiința unității neamului nostru nu trebuie să producă niciun compromis istoric, nu trebuie să mai producă eroarea abandonului deliberat, nu trebuie să mai pună preț pe iluziile vândute în poleială globalistă și fals europenistă. ABC-ul românității nu poate fi învățat la școala teoriilor fandosite a unor integraționiști, ci la altarul sacrificiului pentru măreția neamului românesc. Nicio lucrare a vreunui trăitor al acestui pământ nu va dăinui dacă ea nu va fi prin români
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
la nivel european, astfel încât să putem aborda această criză în mod rațional. (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, dl Verhofstadt s-a plâns că retorica naționalistă și marxistă nu este suficientă pentru a ne conduce afară din criză. Voi încerca retorica europenistă. Acum câteva săptămâni, în această Cameră, mulți dintre noi am promis solidaritate Greciei. Ce rost are Europa dacă nu acela de a ajuta un stat membru la nevoie? Însă, ce rost are euro și Grupul Euro, dacă nu promovează o cultură
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
este aceasta o retorică europenistă, dacă cerem Comisiei Europene să fie independentă și autoritară și să nu țină seama de guvernele care își falsifică evidențele contabile? Este aceasta o retorică europenistă, dacă solicităm noi reglementări pentru piețele financiare? Este retorică europenistă, dacă ne plângem de erorile din construcția euro, pentru care încă nu există politici fiscale și de pensii comune? Suntem în mijlocul unei crize, este adevărat, însă această criză nu a fost produsă de un surplus de coeziune europeană, ci de
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
articolele din „Cuvântul liber” sau în conferințe, presupune o integrare în planuri variate - politic, economic și, mai ales, cultural. Totodată, luările sale de poziție, criticate de „Gândirea” sau de „Hiena”, susțin necesitatea temperării crezului tradiționalist, precum și adevărul că o atitudine „europenistă” nu afectează cu nimic ceea ce constituie trăsăturile definitorii ale „românismului”. Articolele referitoare la „criza” teatrului sau la situația Teatrului Național sub directoratele lui Al. Mavrodi și Liviu Rebreanu și, de asemenea, cronicile dramatice din „Adevărul literar și artistic” ori din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]