13 matches
-
criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor Codreanu cu privire la europenism: "De vrem sau de nu vrem, europenismul aparține naționaliștilor români, iar nu celor care se declară cu surle și trâmbițe ""europeniști"! Europeni sunt și vor fi Hasdeu, Eminescu, Iorga, Blaga, Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, Noica, Mircea Eliade, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Dumitru Stăniloae, Cezar Ivănescu și atâția alții. Ceilalți sunt hibrizi culturali, care pot fi interesanți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele lui Eminescu. Condeie vigilente, vitriolant-polemice i-au desființat în articole kilometrice (uneori desfășurate în foileton) pe „cosmopoliți”, „masoni”, „europeniști”, pe „agenții plătiți”, „nepatrioții amărâți și inconștienți” etc., care l-au „atacat „pe poetul național”. Ținta principală a blestemelor a fost revista bucureșteană Dilema, care a provocat disputa printr-un număr consacrat lui Eminescu; dar, cum „războiul”, pentru o mai
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
funcția războiului sunt subtil diferite de la țară la țară. Unii autori au identificat o serie de dihotomii care ar trebui depășite dacă Europa s-ar îndrepta către o abordare comună a securității: diferențele dintre aliați și neutri, între atlantiști și europeniști, între cei care sunt pentru forțe armate profesionalizate și cei care se bazează pe serviciul militar obligatoriu, între cei care pun accent pe instrumentele militare, față de cei care favorizează instrumentele civile, între țările mari și țările mici, între furnizorii de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fie o Românie exclusiv neaoșă, fie una construită după tipar occidental. Disputele dintre naționaliști și occidentaliști au avut nenumărate ecouri, atât în lumea intelectuală, cât și în cea politică, cunoscând diferite variante: de la aceea a poziționării sămănătoriștilor prin opoziție față de europeniști și până la aceea a situării protocronitilor împotriva sincroniștilor. Ecourile maniheismului intelectual și politic nu au dispărut nici astăzi, iar de-a lungul timpului ele au cunoscut și variațiuni extreme, de la aceea legionară la cea național-comunistă. La fel cum legionarii, care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de apărare alocate în prezent cu precădere structurilor N.A.T.O., dar care să fie, în același timp, ceva mai mult decât o reunire de corpuri expediționare britanice, franceze, germane, românești, italiene ș.a.m.d. În concepția autorului acestei cărți un europenist școlit prin structurile nord-atlantice ar fi necesar ca politica externă comună să aibă la dispoziție și o armată proprie, EUROARMATA. Desigur, nu toată lumea își dorește (sau măcar își imaginează) o uniformă militară sub steagul albastru cu steluțe aurii; nu toți
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima oara tradus în română de Sorin Mărculescu. Nu este o traducere tardivă, lectură fiind la fel de incitantă pentru orientaliști că și pentru europeniști, care au astfel acces la concise meditații asupra relației orient-occident în secolul al XX-lea. Zimmer atrage atenția că, absorbiți în căutarea de artha (posesii materiale și putere), kama (amor, plăceri) și dharma (îndatoriri religioase și morale), care sunt primele
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
refer măcar la acțiunea unor confederaționiști și apărători ai ideei europene încă din primele momente ale apariției sale, ca Leontin Constantinescu, George Ciorănescu și alții, dintre care unii au activat în cadrul vechiului Institut universitar Carol I de la Paris, la scriitorii �europeniști" grupați în jurul excelentei Revue de culture européenne de la Paris, la începutul anilor cincizeci, între care Alexandru Busuioceanu, Leontin Constantinescu, D. Maniu, Mircea Eliade, plasați alături de Karl Jaspers, Henry Corbin, Daniel Rops, Ortega y Gasset, Urs von Balthasar, Alain Bosquet (!) și
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Mihăieș O formă subtilă a discreditării eforturilor de europenizare a României se manifestă în următoarea afirmație, larg răspândită la intelectualii noștri: nu avem de ce ne face complexe în fața occidentalilor, pentru că noi ne-am născut europeni! Parcă-i văd pe finii "europeniști" din această categorie cum te săgetează cu privirea când îndrăznești să spui că Balcanii n-au constituit în ultimele secole modelul preferat al umanității... O vor da imediat pe filozofie și-ți vor reaminti ritos că Socrate și Platon au
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental, reprezintă, de fapt, o discuție riguroasă cu privire la miza Tradiției în cultura română 1. Radiografia istoricului Alexandru Zub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din acel timp, a fost înfrântă în 1954 de o alianță între gauliști și comuniști și alții care se temeau că suveranitatea națională franceză va fi serios amenințată dacă aceste măsuri vor fi acceptate. Înfrângerea CAE i-a forțat pe europeniști să-și reducă ambițiile și s-au hotărât să se concentreze mai degrabă asupra dimensiunii economice decât asupra celei politice a integrării. Acest fapt a favorizat acceptarea Comunității Europene Economice (CEE) înființată în 1957 prin Tratatul de la Roma. Acesta a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
neconceput ca Franța să iasă de pe orbita economică (și politică) occidentală pentru a porni pe o cale de mijloc incertă Între capitalism și comunism. Transformând necesitatea de moment Într-o virtute durabilă, el s-a metamorfozat la timp Într-un „europenist” de frunte. Franța avea să clădească o societate mai bună prin unificarea europeană, nu Împotriva ei. În loc să lupte Împotriva capitalismului, Franța urma să-l reinventeze Într-o versiune superioară. Până În 1984, Mitterrand eliminase deja cei patru miniștri comuniști din guvern
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mișcări studențești; Cehoslovacia 404-405, 409; Franța 377-381; Germania de Vest 386-388; Italia 381-384; Polonia 398-401 Mitscherlich, Alexander 384 Mitscherlich, Margarete 384 Mitterrand, François 379, 485, 495, 503-508, 541, 703-704; admiterea țărilor din centrul și estul Europei În Uniunea Europeană 656; ca europenist 507; date biografice 504; despre reunificarea Germaniei 585-586; modernizarea economiei 508; politici economice 506-508; politici sociale 506-507; recunoașterea Holocaustului 745-746 mitul comunist 20 Mladenov, Petar 574 Mladiæ, Ratko 616-618; masacrarea musulmanilor 618 Mlynáø, Zdenìk 162, 192, 411, 519, 545 Mòačko
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]