152 matches
-
anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
atât încât își permite să scrie cărți grele care se citesc ușor. ...iar eu care credeam că ultim(a) care a scris cărți grele, dar care se citesc ușor este Yourcenar, retrasă în America, iară nu americancă. Făcând exces de europenitate, am cam desconsiderat literatura americană prin nelectură în ultinma vreme. Dar fie și titlul,,Freedom și tot mi-e destu să devin atentă. Lasă-mă să ghicesc: e vorba de mecanismele emoționale care ne pot face liberi, right?:) Atunci, da
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Mihai Cimpoi (publicată la Editura „Gunivas” din Chișinău), subliniind importanța covârșitoare a acesteia pentru eminescologie și literatura română, punctând câteva idei susținute de autor, între care: „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității” ș.a.. Volumul Național și universal în Cultura Română se încheie cu două profiluri critice dedicate, unul, președintelui „Ligii Culturale Române”, prof. univ. dr. Victor Crăciun, celălalt, prietenului și colaboratorului său, cu ani în urmă, reputatul filozof al culturii
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
în cultura europeană.” Așa scriam astă-toamnă, așa scriu acum, la împlinirea unui an de la marea trecere... Poarta plecării s-a deschis cu o zi înainte de a împlini optzeci și cinci de ani. Romul Munteanu, "un mare dascăl întru libertate în europenitate și europenitate în libertate", cum bine a rostit în cuvântul său evocator scriitorul Mircea Tomuș, a avut o imensă contribuție la integrarea literaturii românești în cea europeană și, implicit, în cea universală, sau, cum am gândit atunci, omul potrivit la
IN MEMORIAM ROMUL MUNTEANU (FRUMOŞII MICILOR ORAŞE I) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_romul_munteanu_frumosii_mi_violeta_deminescu_1332195727.html [Corola-blog/BlogPost/354635_a_355964]
-
europeană.” Așa scriam astă-toamnă, așa scriu acum, la împlinirea unui an de la marea trecere... Poarta plecării s-a deschis cu o zi înainte de a împlini optzeci și cinci de ani. Romul Munteanu, "un mare dascăl întru libertate în europenitate și europenitate în libertate", cum bine a rostit în cuvântul său evocator scriitorul Mircea Tomuș, a avut o imensă contribuție la integrarea literaturii românești în cea europeană și, implicit, în cea universală, sau, cum am gândit atunci, omul potrivit la timpul potrivit
IN MEMORIAM ROMUL MUNTEANU (FRUMOŞII MICILOR ORAŞE I) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_romul_munteanu_frumosii_mi_violeta_deminescu_1332195727.html [Corola-blog/BlogPost/354635_a_355964]
-
am încurajat directorii să devină manageri. Fac parte dintre cei vreo mie de oameni asumați, care cu o anumită încăpățânare, indiferent de riscuri, vor să meargă până la capăt, străduindu-se să pună România pe o traiectorie de normalitate, modernitate și europenitate, să facă lucruri și să lase o urmă a trecerii lor prin viață și timp. Nu m-am considerat niciodată un model, dar acele generații de tineri născute după "90 chiar au nevoie de modele aspiraționale, de niște oameni care
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
României înregistrat în ultimii 3 ani. Fac parte dintre cei vreo mie de oameni asumați, care cu o anumită încăpățânare, indiferent de riscuri, vor să meargă până la capăt, străduindu-se să pună România pe o traiectorie de normalitate, modernitate și europenitate, să facă lucruri și să lase o urmă a trecerii lor prin viață și timp. Nu m-am considerat niciodată un model, dar acele generații de tineri născute după '90 chiar au nevoie de modele aspiraționale, de niște oameni care
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții Părinți. Categoria tinde să devină o ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
că, atunci când fac o glumă, nu știe dacă trebuie să râdă sau să se simtă ofensată și să mă mustre. Aici se înțelege că noi nu suntem chiar atât de europeni sau ne găsim exact pe linia de frontieră a „europenității”. Referindu-mă la imigrația română în mod particular, nu știu dacă este vorba de o atitudine în fața vieții sau de modul de a o înțelege. Știu că există o armonie și o conexiune aproape implicită pe care nici un eveniment izolat
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_filozoful_madrilen_hector_martinez_sanz.html [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
este, dincolo de «schema organică» pe care o căutăm, dincolo de «cantonările exegetice» de până acum, devenite desuete, anacronice, având în vedere un element esențial, fundamental și anume „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității”. „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu” reprezintă un instrument indispensabil nu numai al literaților și oamenilor de cultură, al cercetătorilor și cadrelor didactice de profil, ci al oricărui intelectual pătruns de dragoste și prețuire pentru Opera celui mai mare și
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
în primul rând și oare nu sunt aceste valori, dimpotrivă, cele care dau o direcție tuturor celorlalte? Nu susțin nimic revoluționar, epocal sau radical aici. Susțin doar o meditare mai profundă asupra bazei reale a unificării europene, o cultivare mai emfatică a europenității noastre și o referire articulată la un cod moral care se întinde mai departe de lumea beneficiilor noastre imediate, o lume care nu duce nicăieri și care utilizează doar indicatori cantitativi pentru a determina prosperitatea. Sunt douăzeci de ani de când s-
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
marca. Nu voi menționa faptul că inițiativa îi va costa pe contribuabilii europeni 1 350 000 EUR. Întrebarea mea este de natură fundamentală, destul de separată de celelalte chestiuni serioase, și anume: de ce facem asta? Chiar trebuie să construim ceva care nu este europenitate, ci numai europeismul pe care l-am menționat mai devreme? (PT) Domnule președinte, doamnă comisar, ideea actuală de cultură nu este nimic nou- am mai auzit-o în cadrul dezbaterii altor rapoarte în Parlament și am auzit-o din nou astăzi aici
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Toate aceste teorii folosesc concepte generoase ca imaginație, frumusețe, adevăr, natură, energie și nu în ultimul rând voință, totul pentru a revitaliza o lume artistică considerată în amorțire. Astfel, Arthur Coulin fixează chiar din introducerea articolelor sale demersul său în europenitate și militează pentru a înscrie astfel de programe cultural-artistice pe un circuit european. Arthur Coulin se naște la 20 septembrie 1869 la Sibiu, fiul lui Nicolas Coulin și al Rosei Karolina (n. Mathias).
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
a se regăsi în valorile europene. Din câte cunosc, mai multe cărți ale colegilor noștri au apărut în străinătate: în limbile franceză, engleză, germană etc. Și această carte, care are și versiunea italiană, ne scoate, cred, pe această orbită: a europenității, pe care orbită am fost dintotdeauna, având nevoie însă, din când în când, de niște confirmări în plus. Poezia de acum are un ritm și un contur grafic în trepte, sugerând arcurile podurilor întinse peste canalele venețiene și bolțile catedralei
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
fusese, până la extinderea din 2004 ce a inclus zece țări din Europa de Est, sinonima cu Uniunea Europeană. Zonele estice ale continentului au fost redefinite de atunci că o regiune ale cărei instituții politice, socio-culturale și religioase sunt tot atâtea dovezi ale unei europenități incerte, care însă aspiră către atingerea standardelor economice și juridice occidentale. La fel, în timpul anilor ’90 și cu un accent crescut în timpul crizei financiare din 2008, economiile datornice ale Europei de sud le-au adus Portugaliei, Italiei și Greciei acronimul
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
din 2008, economiile datornice ale Europei de sud le-au adus Portugaliei, Italiei și Greciei acronimul denigrator PIGS (eng.: porci), o semnificație aflată în opoziție explicită cu țările BRICS (de la „bricks”=eng., cărămizi, conotate pozitiv) și desemnând implicit acuză unei europenități deficiențe. Stereotipurile rasiale generate în acest proces au reactualizat noțiuni familiare din secolul al XVIII-lea despre sudul catolic și feudal, democrații suferinde și loialități de familie și clan ce împiedică funcționarea statului de drept. În același timp, dependentele coloniale
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
același timp, dependentele coloniale și teritoriile extracontinentale aparținând până astăzi statelor membre UE - deși, în mare, creștine datorită colonizării și reprezentate grafic pe hărțile, atlasele și bancnotele oficiale ale UE - sunt cu totul lăsate în afara definiției Europei și a chestiunii europenității. De la „inima Europei” la Europa epigonica În contextul atacurilor de pe 11 septembrie din Statele Unite și definirii amenințărilor teroriste că o „provocare islamică” adresată întregii lumi, occidentalizarea a devenit tot mai mult o chestiune a luării de poziție în ciocnirea civilizațiilor
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
continentului care doar ce a reieșit că „Europa” din cauza declinului progresiv al Imperiului Otoman, adică Europa de Est și Balcanii, poziția veșnică de periferie în cadrul Europei înseși a produs </spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân><b>aspirația la europenitate</b></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> - echivalata cu modenitatea occidentală - că atitudine dominantă.</spân></spân></p> Pe acest fundal, faptul că expansiunea curentă a U.E. are loc sub titlul de „extinderea estică” și că incorporarea
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
și intrării României și Bulgariei în zona Schengen. Astfel, ordinea incorporării noilor țări în U.E. și a acordurilor lor comune pare a urma îndeaproape gradul lor de legătură cu sau suprapunere peste moștenirea otomană, și deci orientala, construită că opusul europenității dezirabile politic - asociată creștinătății occidentale. Criteriile conform cărora este evaluată prestația țărilor-candidate din Est denotă o viziune orientalista</spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>: corupția, traficul de persoane (în special sub forma muncii sexuale forțate) și lipsa
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
și din aceleași motive. Renașterea islamofobiei în toată lumea - o abordare în sine rasist-orientalistă - este o explicație plauzibilă pentru reînnoita excluziune a musulmanilor în cadrul matricei europene de diferența imperiala și coloniala.</spân></spân></p> Faptul că accentul pus de candidații la europenitate în asemenea negocieri este pe latura religioasă, cultural-rasială sau economică este, ca atare, irelevant. Obiectivul primar în toate cazurile este același: ascensiunea de la o „Europa epigonica” la o „Europa eroica” - ale cărei prototipuri istorice au fost Anglia, Franța și Germania
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
construiți „ceilalți” din regiune, reproducând astfel în mod caleidoscopic Orientalismul pe plan intern<a href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a>.</spân></spân></p> În mod evident, cu cat Europele epigonice pun mai mult accentul pe gradul lor de europenitate, cu atat pun de fapt accentul pe diferență față de Europa eroica și reinstituie hartă imperiala conform căreia conceptul de „europenitate” corespunde doar unui model occidental european. Astfel, procesele de producere a alterității pe baze rasiste în spații culturale înrudite fac
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
sup></a>.</spân></spân></p> În mod evident, cu cat Europele epigonice pun mai mult accentul pe gradul lor de europenitate, cu atat pun de fapt accentul pe diferență față de Europa eroica și reinstituie hartă imperiala conform căreia conceptul de „europenitate” corespunde doar unui model occidental european. Astfel, procesele de producere a alterității pe baze rasiste în spații culturale înrudite fac posibilă atât includerea Europei de Est și Sud în identitatea Uniunii Europene în expansiune, cât și excluderea să. 1Samuel
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
euro-atlantice ce au creat, la rândul lor, rezistență în fața logicii coloniale ale propriilor societăți. Haideți să vedem Europa doar ca o însăilare de iluzii ce, amăgind, produce nedreptăți de nesuportat și să relansăm ideea colectivității - în detrimentul ideii de națiune și europenitate - ca solidaritate transfrontalieră și decolonială.
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
*Tema GAP 12 În numele periferiei În climatul geo-cultural actual, dezbaterea asupra colonialității devine tot mai relevantă. La 25 de ani de la revoluțiile de catifea din Europa de Est, promisiunea europenității - promisiunea întoarcerii Estului european la Vestul fondator - nu mai poate să fie acceptată necritic. Nevoia noastră de a repune în discuție nu doar termenii interacțiunii cu Vestul, ci înseși bazele ei, se face resimțită în toată Europa de Est. Prin urmare, nu
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]