7,893 matches
-
franceză și engleză, în care imaginarul european a fost cercetat aplicat, în studii de caz; câteva exemple: Abordări mitice în tradiția lusitană (Alberto Filipe Araujo), Proiecții europene și umbre de țigani (Jean-Louis Olive), Imaginea europenilor în reprezentările Orientului Apropiat din Evul Mediu (Anna Caiozzo), Scriitura visului în literatura engleză (Martine Yvernault), Reprezentările cosmosului în literatura franceză (Denis Lopez), Utopia și antiutopia rusească (Boris Lanin), Balcanii văzuți din Trieste (Bojan Baskar), Arta funerară romană și imaginarul european (Hugo Francisco Bauza), Românii văzuți
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
de emulii săi, grupați în anii '80 în redacția revistei Annales. Économies, Sociétés, Civilisations, a impus, pe lângă interesul arătat realității sociale și tematica axată pe grupurile sociale și pe continuitățile, permanentele și evoluțiile lente, privilegierea ca domeniu de cercetare a Evului Mediu. Astfel, din perspectiva ,noii istorii", cele două volume abordează fascinantă tema a ,Evului Mediu amoros", primul dând la iveală cea mai consistentă corespondență particulară de la începutul veacului al XII-lea, circumscrisa temei predilecte a studiilor de literatură medievală - l
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
a impus, pe lângă interesul arătat realității sociale și tematica axată pe grupurile sociale și pe continuitățile, permanentele și evoluțiile lente, privilegierea ca domeniu de cercetare a Evului Mediu. Astfel, din perspectiva ,noii istorii", cele două volume abordează fascinantă tema a ,Evului Mediu amoros", primul dând la iveală cea mai consistentă corespondență particulară de la începutul veacului al XII-lea, circumscrisa temei predilecte a studiilor de literatură medievală - l'amour courtois, iar cel de-al doilea comentând, în tradiția Annalelor, statutul cuplului erotic
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
penitent prin excelență, chiar dacă nu este obsedat de ideea că munca este o pedeapsă, omul medieval, condiționat de concepția asupra păcatului ce i-a fost insuflata, caută în penitenta mijlocul de a-și asigura mântuirea" spune Jacques Le Goff. Omul Evului Mediu este gata oricând să răspundă la o calamitate, dar și la un șoc evenimențial de tipul pasiunii amoroase, printr-o penitenta excepțională - cum este și cazul cuplului din volumele în cauză. În plus, dogmă și practica creștinismului medieval fac
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
secolului XII, în Île-de-France. În lucrarea să apărută în 1999, The Lost Love Letters of Heloise and Abelard. Perceptions of Dialogue în Twelfth-Century France, istoricul australian Constant Mews avansa ademenitoarea idee a identificării celor ,doi amanți" cu un cuplu-simbol al Evului Mediu, Héloďse și Abélard. Deși până în prezent specialiștii medieviști nu s-au pus de acord în totalitate asupra acestei identificări, nici un argument hotărâtor nu a fost totuși adus pentru invalidarea ipotezei, cea mai recentă poziție aparținând lui Jan Ziolkowski, în
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
ŤLost and Not Yet Found: Heloise, Abelard, and the Epistolae duorum amantiumť, apărut anul trecut în Journal of Medieval Latin. În cazul în care acceptăm că cei doi corespondenți sunt Abélard - unul din cei mai reprezentativi și influenți intelectuali ai Evului Mediu - si Héloďse - femeia care a ieșit, prin inteligență și erudiție, din tiparul medieval feminin, devenind apoi, prin destinul său nefericit, sursa de inspirație pentru imaginația artistică a secolelor XVII și XVIII - , scrisorile din manuscrisul de la Clairvaux completează și luminează
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
al XII-lea, născută între două lumi și moartă odată cu secolul sau". Ceea ce se poate categoric afirmă este că personajul lui Guy Lobrichon nu mai este caracterizat în primul rând de înțelepciune și virtute, așa cum fusese cunoscută Héloďse la finele Evului Mediu, precum în celebra balada a lui François Villon: Oů est la trčs sage Héloďs,/ Pour qui fut châtré et puis moine/ Pierre Esbaillart ŕ Saint-Denis?/ Pour son amour eut ce malheur" sau în Român de la Roșe moralisé cler et
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
Constantin Țoiu Sărbătorirea pe care Consiliul Europei a propus-o în anii trecuți pe tema Europa, un patrimoniu comun, a avut loc la Sibiu, în orașul scump nouă, de la poalele Munților Cibin, unde Apusul a implantat la începutul Evului Mediu cea mai puternică și harnică și prietenoasă colonie germană, pe meleagurile, putem să spunem clasice, ale străvechiului nostru spațiu mioritic. Dar, să nu facem caz de asta. Să ne gândim, în primul rând, la realitate, la modul cum realitatea
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
animale majestuoase cu blană, printre care elanul. După care autorul subtitlurilor începe să îți povestească cum un elan a mușcat-o pe verișoara lui în timp ce ea încerca să își scrie inițialele pe blana animalului... Orice idei ați fi avut despre Evul Mediu, acest film vi le va da peste cap. Pentru început, regele Arthur nu deține un cal, ci se preface a țopăi ecvestru în timp ce slujitorul său izbește două nuci de cocos pentru a sugera zgomotul copitelor de cal. Mai mult
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
Arthur nu deține un cal, ci se preface a țopăi ecvestru în timp ce slujitorul său izbește două nuci de cocos pentru a sugera zgomotul copitelor de cal. Mai mult, în concepția celor de la Monty Python, existau un soi de kibutzuri în Evul Mediu: Arthur întâlnește țărani care nu îl recunosc drept rege deoarece ei nu l-au votat... Acest amestec de referințe la diferite perioade istorice și atacurile frecvente la adresa istoriei britanice au devenit un soi de "trade mark" pentru Monty Python
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
devine imens. Cu cel de-al șaselea volum din această saga a umanității (precedentele romane ale seriei au fost Anabis, Ecce Homo, Oul de aur, Mîna albă, Vara rece), Axa lumii, atinge perioada din jurul anului 1000. Ne aflăm în zorii Evului Mediu, cînd civilizația europeană este divizată între Roma și Constantinopol, iar actualul teritoriu al României este o imensă gaură neagră. Nimeni nu știe ce se petrece pe aceste locuri. După retragrea aureliană din Dacia, referirile la acest teritoriu lipsesc din
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
îi stă bine unui om cu asemenea preocupări, Caesar (1054-1098), un fel de Zorro, ziua înger, noaptea demon, aventurier și corsar; Schwartz von Schwartz (1088-1160), genealogul, omul care pune bazele științei pe care se întemeiază tot sistemului de putere în Evul Mediu; Richard le Noir (1118-1149), cavalerul, personajul curajos, veșnic îndrăgostit, oricînd dispus să sară la luptă în numele onoarei și al dreptății. Dincolo de aceste personaje care ne introduc în climatul fascinant și misterios al unei epoci prea puțin cunoscute, se mai
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
eveniment perceput la vremea respectivă ca un posbibil termen pentru sfîrșitul lumii) și cealaltă, la nivelul tehnicilor narative, al ,traducerii" în limba actuală a formulelor narative din epoca respectivă, fără a se pierde nimic din farmecul misterios al scrierilor din Evul Mediu. Scribul este un narator postmodern, care relatează întîmplările petrecute la anul 1000 cu detașarea vechilor cronicari, fără a uita însă, atunci cînd este cazul să-și avertizeze cititorii în legătură cu unele coincidențe și similitudini cu întîmplări și personaje din vremea
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
asemenea unor funcționari, ci precum cei din urmă tîlhari" (p. 238). Acest tip de comportament pare desprins din paginile de fapt divers ale ziarelor sau din emisiunile de știri ale televiziunilor de azi. Cît despre ,perceptori" și ,funcționari" la începutul Evului Mediu... Tentația de a citi fragmentul citat în cheie ironică este foarte mare. Culmea este însă că inadvertențele de limbaj nu tulbură prea tare nici o lectură obișnuită. Trimiterea la ocupații din prezent contribuie la o mai bună înțelegere a comportamentului
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
filozofică și științifică, trece în revistă progresele realizate în planul tehnologiei. Nu întîmplător, volumul se încheie cu apariția plină de poezie și mister a unui personaj care va marca secolele care vor urma, devenind un simbol pentru istoria europeană a Evului Mediu: cavalerul îmbrăcat în armură, eroul atîtor vise de glorie și onoare, în jurul căruia se va naște o întreagă literatură, culminînd cu inegalabilul roman al lui Cervantes, Don Quijote. Apariția cavalerului singuratic în finalul acestei cărți este promisiunea pe care autorul
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
roman al lui Cervantes, Don Quijote. Apariția cavalerului singuratic în finalul acestei cărți este promisiunea pe care autorul o face pentru viitorul volum al ciclului. Cel mai recent roman al lui Gheorghe Schwartz, Axa lumii, ne aduce anii de început ai Evului Mediu, în plină epocă postmodernă. Dar epopeea literară Cei O Sută se află abia la jumătate. Înainte, mult mai este. Minunata călătorie în timp a lui Gheorghe Schwartz va continua preț de multe alte volume. Cu siguranță, proza acestui scriitor
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
în ultimele. Afirmația se rezumă însă la peliculele văzute în intervalulul de timp precizat anterior. Nu știu dacă ați remarcat, dar, de ceva timp (eu una aș spune cam din anii '80 și aș da vina pe Tavernier), filmele despre Evul Mediu - cele europene, de obicei - au fost invadate de sordid și grotesc. Asta în timp ce cele despre Antichitate și-au păstrat curățenia pe care le-a conferit-o vechiul Hollywood. Trist, mi-am duc aminte de un film de Eisenstein din
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu dispăruseră cu totul. Conectați la o nouă concepție asupra lumii, ele au avut prilejul să surmonteze handicapul istoric și să intre în rândul țărilor civilizatre. N-au făcut-o -, ba chiar au accentuat
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
fi conceptualizat. Grabă istoriei și presiunea pe care o exercita această asupra vieții noastre, problemele extraordinare pe care în acești ultimi ani le-a scos această puternică falie în calea noastră, iată câteva motive, dintre nenumărate altele, care ies în evi dență, după cum afirmă Walter Benjamin "gândirea reluând de la început, în mod constant și circumstanțial, si reîntorcându-se la același lucru"1. În opoziția est-vest reușim, fără a preciza clar, să descoperim destul de ușor vestul, identificându-l cu Europa latino-germanică. Nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu rezultate (împliniri) demne de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia ca exemplu evident de model literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să lucrare Literatura europeană și evul mediu latin 3. Considerațiile lui Curtius sunt puse în discuție, în aceste ultime decenii, de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sară cu Kosovo peste Ocean direct în brațele Marelui Licurici, nu poate. Nu poți renega ajutorul celor care l-au adus acolo unde este. Principiul Mafiei...ai bilet doar dus. Împărțirea Europei în cnezate și voievodate a fost probata în Evul Mediu. Nu va duce decît la slăbirea Europei, nicidecum la un progres. Cu toții dorim să se fi terminat explozivul din TNT-ul iugoslav. Istoria recentă și situația actuală nu arata în schimb așa ceva. Mersi pentru sugestii! Mă apuc să recitesc
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
eu țin cu cosovo. tensiunea despre care se vorbește e firească iar precedentul face parte spun eu dintr-o mai vastă mișcare de ieșire de sub subjugare...e un ciclu istoric,normal. Mișcarea vastă de ieșire de sub subjugare a existat în Evul Mediu, vezi landurile germane, cnezatele și voievodatele,etc.Ne place sau nu, lupta a fost mereu pentru unificare, iar dezbinarea va arunca lumea înapoi cu siteva sute bune de ani. Important este unde va duce ieșirea de sub subjugare. Divide et
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
Iar faptul că sistemul penitenciar există în continuare fără a-și fi dovedit vreodată, de două sute de ani încoace, eficiența nu mai miră pe nimeni. Dacă scopul sistemului penitenciar este prevenirea și reeducarea, si nu pedeapsă așa cum se întâmplă în Evul Mediu, atunci de ce nu asistăm la o descrestere a criminalității? De ce delincventa, sub toate formele ei, continuă să planeze amenințător asupra noastra, astăzi că și acum două sute de ani? (...) Teamă de delincventa, susținută în permanență de mass-media, este condiția necesară
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
Liviu Dănceanu Probabil că încă suntem mefienți la aniversări și sărbătoriri. Supradozele de festivism prizate în evul roșu ne-au lecuit, se pare pentru mult timp, de cultul temenelelor și al aplauzelor de circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna indicatoare a vieții, întâlnită la intervale regulate, în existența unei personalități proeminente
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
de generațiile următoare. Orice ideal devine caduc în timp. S-ar putea ca lumea viitorului să aibă alte principii și alte legi. Poate, după căderea actualei civilizații și a imperiului mass-media, dominat de limba engleză, omenirea va cunoaște un nou Ev mediu (mediatic), cînd culturile naționale vor înflori din nou.
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]