106 matches
-
în zonele urbane. De asemenea, umezeala are valori mai mari pe timpul ceții și a precipitațiilor lichide și valori scăzute la temperaturi ridicate și intensități mari ale vântului. Disconfortul apare atunci când umezeala este însoțită de temperaturi mari, aspect ce determină reducerea evapotranspirației, tot așa cum umezeala ridicată, însoțită de temperaturi mici, antrenează dureri reumatice și agravarea afecțiunilor respiratorii, mai ales bronșite și astm. În plus, umezeala mare este un mediu propice de proliferare și propagare a maladiilor virotice, în principal gripa. Precipitațiile reprezintă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cât și pe culmile muntoase (doboară copaci, spulberă zăpada), iar, pe de altă parte, la viteze mici, vântul are un rol de moderator termic și hidric, cu efecte benefice pentru mecanismele de termoreglare ale organismelor. De exemplu, briza marină stimulează evapotranspirația și crește gradul de confort în zilele toride de vară, constituind, totodată, un vehicul pentru aerosolii marini. Manifestări patologice pot apărea în cazul unor vânturi de tip foehn, ce se întâlnesc în sud-estul Munților Apuseni, în nordul Munților Făgăraș și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol. Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc.. Ariditatea climatului , însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului. Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol în cazul depresiunilor și luncilor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
unui lac natural sau artificial. La peste 400 dintre stațiile hidrometrice de râu se realizează studii referitor la materialul solid transportat în albie. Pentru realizarea bilanțului de apă este necesară cunoașterea cantităților de apă intrate și ieșite. Parametrii care determină evapotranspirația sunt monitorizați la 52 de stații evaporimetrice. Rețeaua de monitoring cantitativ cuprinde 277 de stații hidrometrice și pluviometrice la care se realizează complexul de măsurători nivometrice. Datele topometrice măsurate și derivate din măsurători sunt utilizate în activitățile de determinare a
HOTĂRÂRE nr. 502 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270725]
-
rețele electrice, în condiții de ploi torențiale sau grindină. Rețeaua hidrografică Din întreaga discuție științifică despre apele din Podișul Moldovei vom reține că „sursa principală de alimentare a unităților acvatice o constituie precipitațiile, iar cel mai important consumator îl reprezintă evapotranspirația: 70% în partea de vest și centrală a podișului și 90% în est și sud, la suprafața pământului se reține un volum redus de apă. De asemenea, menționăm că alcătuirea geologică, condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este dificilă. Totuși, se constată dominanța luvisolurilor haplice tipice și a luvisolurilor cromice tipice pe suprafețele interfluviale înalte și netede dintre văile Sânicolau și valea Pucioasa, precum și la vest de aceasta. Luvisolurile haplice apar sub arealele cu umiditate și evapotranspirație moderate, materiale parentale ușor acide și sub o vegetație de pădure de foioase sau pajiști secundare. Transformarea activă a materiei organice încorporată în sol, favorizează formarea unor cantități mai mici de acizi humici, neutralizați de bazele existente. În situația în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
în timpul zilei și se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deșosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt mai lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește mai repede; expozițiile umbrite (36 %), beneficiază de un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon de vegetație mai scurt; expozițiile parțial însorite (46 %) prezintă o situație intermediară, cu mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici. Culmile fiind mai vântuite, evapotranspirația este mai intensă și pericolul producerii doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală și favorizează stagnarea maselor de aer și producerea inversiunilor termice. ... 4.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică din fondul forestier al Obștei Nereju este formată
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
asigură pentru arborete o bonitate mijlocie pe cea mai mare parte din suprafață. Factorii staționali sunt favorabili dezvoltării amestecurilor de molid - brad - fag, brădeto - făgetelor, făgetelor pure montane, molidișuri pure și molideto - brădete. Regimul precipitațiilor este deficitar, în sezonul estival evapotranspirația potențială fiind mai mare de cât media anuală a căderilor de apă, temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică normală a vegetației, iar sezonul de vegetație este suficient de lung. Substratul geologic a permis formarea unor tipuri de sol cu proprietăți
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
pe suprafețele mai înalte, bine drenate, atât pe dreapta cât și de pe stânga văii Someșului Mare. Solurile argiloiluviale iau naștere în condițiile unor aporturi sporite de apă provenită din precipitații. Solurile brune luvice apar sub arealele cu umiditate și evapotranspirație moderate, materiale parentale ușor acide și sub o vegetație de pădure de foioase sau pajiști secundare. Profilul acestor soluri este de tipul Ao - Bt - C (A ocric, B textural și materialul parental C) iar uneori, în situațiile în care levigarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
și granitoidele, ș.a) și/sau pe materiale rezultate din meteorizarea acestora. Solurile de acest tip s-au format în condiții de relief de culoar de vale și de munte, cu un climat umed, valori care le depășesc frecvent pe cele ale evapotranspirației. Ținând cont că situl este dezvoltat de-a lungul unui curs de apă, solul nu are o influență majoră asupra speciilor de interes comunitar din sit. Influența mai importantă a acestuia este asupra habitatelor forestiere. Distribuția habitatului 91V0 Păduri dacice
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cernisolurilor. Climatul, diferit în funcție de etajul geografic, are drept caracteristici generale: amplitudini termice diurne și anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarna și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație reduse a maselor de aer (datorită adapostului oferit de microrelieful dinjur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
2009. În ceea ce privește bilanțul hidric, Sorocovschi, 2009, afirmă faptul că din cantitatea totală de precipitații din cursul unui an - 670-685 mm, doar 16% reprezintă scurgerea totală, adică 109-112 mm, iar restul se elimină în atmosferă prin procesul de evapotranspirație - 563573 mm. Din cantitatea scurgerilor totale, cea mai mare parte, circa 85-87 mm, se scurge superficial și doar o cantitate mică reprezintă scurgerea subterană - 24-25 mm, conform Sorocovschi, 2009. Permeabilitatea stratelor de nisipuri și gresii din orizontul superior aflate în
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie ... 4.2.2. Geomorfologie ... 4.2.3. Hidrologie ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația ... 4.2.4.3. Regimul eolian ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice ... 4.2.4.5. Favorabilitatea factorilor și determinanților climatici pentru principalele specii forestiere ... 4.2.4.6. Date fenologice ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
scoarței, gelivurile producându-se rar. Înghețurile nu produc pagube arboretelor și plantațiilor, ele se produc mai ales în sezonul de repaus vegetativ când tineretul beneficiază de stratul protector al zăpezii. De asemenea fructificația nu este afectată. ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric și evapotranspirația Regimul precipitațiilor atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitațiile reprezentând unul din factorii ecologici de mare importanță pentru vegetația forestieră. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 659 mm. Distribuția lor în timp are caracter discontinu și neuniform. Producerea lor
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
medie anuală de 36, ceea ce înseamnă că ținutul în care se încadrează U.P. IV Trestia se situează în clima zonei forestiere. Din calculul indicelui de ariditate de Martonne rezultă că există un excedent de apă din precipitații față de evapotranspirația potențială, aceasta având o influență favorabilă asupra dezvoltării vegetației forestiere. Indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală de 1,24 indicând faptul că nu există deficite necompensate din precipitații. Indicele de umiditate are valoarea Iu = 80. Din datele prezentate mai
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
încadrează în provincia de climă boreală (Df), cu ierni friguroase umede, cu temperatura celei mai reci luni sum -3°C, cu temperatura medie a celei mai calde luni peste 10°C, iar cantitatea de apă din precipitații depășește pe cea pierdută prin evapotranspirație. Se mai individulalizează pentru această regiune subprovincia Dfbk cu temperatura celei mai calde luni între 18°C și 22°C, cu ierni reci și cel mult patru luni pe an cu temperaturi medii peste 10°C. 4.2.4.1. Regimul termic Oscilațiile termice lunare și
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
condițiile staționale și de vegetație După analiza tuturor factorilor staționali și ai formațiilor forestiere existente se poate conchide că sunt îndeplinite condiții bune și foarte bune pentru dezvoltarea molidișurilor și amestecurilor de rășinoase cu fag. Astfel regimul precipitațiilor este propice, evapotranspirația potențială fiind sub media lunară a căderilor de apă; temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică normală a vegetației forestiere, iar sezonul de vegetație este suficient de lung. Singurii factori abiotici cu influență negativă rămân vânturile puternice și pe alocuri, grosimea
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Umezeala aerului reprezintă un parametru climatic de valoare, determinând cantitatea de apă în stare de vapori pe care o conține atmosfera. Caracteristica umezelii aerului este dată de valorile umezelii relative (măsurată în procente, prezintă importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor și ceței) și umezelii absolute. În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
aluviuni. Climatul, diferit în funcție de etajul geografic, are drept caracteristici generale: amplitudini termice diurne și anuale crescute (datorită acumulărilor de aer rece pe timp de iarnă și noaptea și creșterii temperaturii în timpul zilei și vara), umiditate crescută (datorită evapotranspirației de la suprafața apei) și circulație redusă a maselor de aer (datorită adăpostului oferit de microrelieful din jur). Fitocenoza aninișurilor este dominată de cele două specii de anini: Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în timpul zilei și se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deșosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt mai lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește mai repede; expozițiile umbrite (99 %), beneficiază de un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon de vegetație mai scurt; expozițiile parțial însorite (0 %) prezintă o situație intermediară, cu mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici. Culmile fiind mai vântuite, evapotranspirația este mai intensă și pericolul producerii doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală și favorizează stagnarea maselor de aer și producerea inversiunilor termice. ... 4.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică din fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari este
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
din cadrul fondului forestier în studiu asigură pentru arborete o bonitate inferioară (97%) pe cea mai mare parte din suprafață. Factorii staționali sunt favorabili dezvoltării făgetelor pure montane și aninișurilor de anin alb. Regimul precipitațiilor este deficitar, în sezonul estival evapotranspirația potențială fiind mai mare de cât media anuală a căderilor de apă, temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică normală a vegetației, iar sezonul de vegetație este suficient de lung. Substratul geologic a permis formarea unor tipuri de sol cu proprietăți
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
mm în zona de dealuri și 550 - 600 mm în zona de câmpie; ● temperatura medie multianuală variază între 40 C în zona montană (la Stâna de Vale) și peste 100 C în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș); ● evapotranspirația este maximă în sezonul cald. Evaporarea potențială atinge sub 600 mm în zona de deal și în jurul valorii de 650 mm în zona de câmpie, iar în zona montană ajunge la 450 mm. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]