KorAP: Find »[drukola/base=eventiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

28 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fiind un verb biactanțial, care se combină obligatoriu cu un actant subiect și cu un actant obiect. În accepția autoarei, în cazul unei perechi de tipul Vântul împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Intranzitiv, telic [EP DP1 [TP DP1 [ASPQ DP1 [VP V]]]] (in two hours/*for two hours) nom (d) Intranzitiv atelic [EP DP1 [TP DP1 [VP V]]] (*in two hours/for two hours) nom În aceste reprezentări schematice, EP reprezintă nodul eventiv (nonstativ), AspQ este nodul cantitativ care induce telicitatea, iar DP din Spec,AspQ este interpretat ca fiind subiectul unei schimbări cuantificabile; acest DP e necesar pentru existența telicității. AspQ poate să verifice Cazul acuzativ al DP aflat în specificatorul lui

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
merge repede pe strada asta) −, nici în cele enumerate de Avram (1997: 196−197) − obiectiv (El se îmbracă), reciproc (Se ceartă des), dinamic (El se ruga de iertare), pasiv (Biletele se vând la casă), impersonal (Se doarme bine în hamac?), eventiv (El s-a îmbolnăvit)135. Nici în lucrările de sintaxă recente din lingvistica străină nu a fost găsită o interpretare compatibilă cu acest tip de se, ca urmare a variației "libere" (cel puțin din punct de vedere sintactic) dintre forma

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominalizare + subiect, ceea ce constituie o situație neașteptată pentru nominalizări. În limbile romanice, subiectul în genitiv este o marcă noneventivă, impunând o citire de tip rezultat, însă în română, infinitivul din structurile nominalizare + subiect este de tip rezultat, nu de tip eventiv; supinul din structurile nominalizare + subiect are toate proprietățile nominalelor eveniment, dar nu are citire de tip rezultat. Cornilescu (2001: 477) arată că structura nominalizare infinitivală + subiect este complet nominală. Cornilescu (2001: 478) observă că verbele care acceptă supinul nominal + subiect

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

capitolului vorbesc de verbe pronominale obiective: a se îmbrăca etc.; a-și croi drum etc.; verbe pronominale reciproce: aseiubi (unul pe altul) etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele care nu permit înlocuirea pronumelor reflexive de care sunt însoțite (și

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
reveni/a reveni etc.); • verbe pronominale relative; în structura acestora unitatea verb-pronume este mai puțin solidară și, în orice caz, depășește cadrul restrâns al sensului lexical concret. La aceste verbe, pronumele este, în general, un indice al caracterului subiectiv sau eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
schimb, modificată structura semantică (în înțelesul larg al termenului) a verbului: a se deștepta (verb subiectiv) / a deștepta (verb factitiv: a face să se deștepte), a se trezi (verb subiectiv)/ a trezi (verb factitiv), a se astâmpăra, a se îngălbeni (eventiv)/a îngălbeni, a se usca/a usca, a se ajunge/ a ajunge etc.; • verbe pronominale libere; verbe în structura cărora pronumele este un însoțitor permanent dar nu are autonomie sintactică, comportându-se ca orice alt pronume subordonat unui verb. Verbele

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească a se

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
b) conținutul lor lexical, verbele copulative actualizează conținutul lexical al numelui predicativ și, împreună cu acesta, planul semantic al subiectului gramatical, din diverse perspective: • a opoziției realitate/aparență 20: El este om cinstit./ El pare om cinstit. • a opoziției static/dinamic (eventiv): Vremea este frumoasă./ Vremea se face frumoasă. • a opoziției identificare/semnificare: Pasărea este semnul libertății./ Pasărea înseamnă libertate. Dinamica general-particular, esențială în procesul de comunicare, implică în desfășurarea predicației prin predicat analitic două nivele: • conținutul semantic al termenului lexical devenit

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
ai gândit.” (M. Eminescu) „În spinii de aici arată-te, Doamne, / să știu ce-aștepți de la mine.” (L. Blaga) • verbe ale comunicării (a întreba, a răspunde, a tăcea etc.): „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn?” (M. Eminescu) • verbe eventive (de devenire): „Un cântec îmbătrânește în timp cât îl cântăm (...) Se maturizează, continuă îngândurat, apoi deodată îmbătrânește.” (O. Paler) • verbe de aspect: „Căci este sara-n asfințit / Și noaptea o să-nceapă.” (M. Eminescu) „Un cântec îmbătrânește (..) El începe tânăr, luminos

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780

putem considera textemul drept o formă de "solidaritate" în cadrul căreia relația sintagmatică de tip AB devine o relație propozițională de tipul "A este B". În funcție de particularizările acestei relații, textemele pot fi împărțite în două mari categorii. 5.1. În textemele eventive ("dinamice"/contingente/ ternare), afirmarea predicației prototipice "A este B" conține o trăsătură semantică suplimentară cu caracter "tranzitiv"345. Mai exact, structura "A este B" apare, în cazul textemelor eventive, sub forma "A devine B" sau "A (se) face B". În

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
pot fi împărțite în două mari categorii. 5.1. În textemele eventive ("dinamice"/contingente/ ternare), afirmarea predicației prototipice "A este B" conține o trăsătură semantică suplimentară cu caracter "tranzitiv"345. Mai exact, structura "A este B" apare, în cazul textemelor eventive, sub forma "A devine B" sau "A (se) face B". În această categorie de texteme intră, de fapt, majoritatea expresiilor idiomatice de tipul III: a se face luntre și punte, a face cu ou și cu oțet, a tăia frunze

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
pe care o desemnează verbul aferent reprezintă o trăsătură circumstanțială, și nu una inerentă subiectului: "A (se) face B" acum, nu întotdeauna, iar faptul că "A (se) face B" nu constituie o condiție pentru existența lui A. Prin urmare, textemele eventive vizează niște proprietăți contingente, accesorii ale lui A, pe care acesta le contractează în urma unui raport sintagmatic de selecție printre atributele sale posibile. Cu toate acestea, structura semantică a textemelor eventive nu este una binară, ci ternară. Dat fiind că

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
o condiție pentru existența lui A. Prin urmare, textemele eventive vizează niște proprietăți contingente, accesorii ale lui A, pe care acesta le contractează în urma unui raport sintagmatic de selecție printre atributele sale posibile. Cu toate acestea, structura semantică a textemelor eventive nu este una binară, ci ternară. Dat fiind că termenul secund al textemului (B) nu îl caracterizează în mod intrinsec pe A, el îi poate fi atribuit uneori lui A, dar se poate transfera alteori asupra unui alt obiect, și

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
dinamice este "A face/exercită/determină/transferă B asupra lui C", formulă în cadrul căreia A (agentul) diferă, în principiu, și de B (obiectul), și de C (beneficiarul acțiunii). Din acest punct de vedere, se poate constata că, fiind "purtătorul" caracterului eventiv, obiectul (B) este elementul- cheie al locuțiunii, singurul a cărui poziție este "ocupată" în mod obligatoriu de către un "lexem" anume. Cât privește poziția beneficiarului, aceasta poate fi, la rândul ei, ocupată de către un determinant sau, dimpotrivă, poate rămâne și ea

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
un "lexem" anume. Cât privește poziția beneficiarului, aceasta poate fi, la rândul ei, ocupată de către un determinant sau, dimpotrivă, poate rămâne și ea liberă. De altfel, gradul de determinare a beneficiarului ne oferă un prim criteriu de subcategorizare a textemelor eventive. Putem avea, așadar: A. Texteme cu beneficiar determinat (indiferent dacă acesta are caracter reflexiv sau "tranzitiv"): a strica orzul pe gâște, a se face luntre și punte etc. B. Texteme cu beneficiar nedeterminat: a face cu ou și cu oțet

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
cu beneficiar nedeterminat: a face cu ou și cu oțet (pe cineva) etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală măsură atât poziția subiectului (A), cât și pe aceea a beneficiarului (C). Conform acestui criteriu, textemele eventive cu beneficiar determinat se împart în două categorii: a) texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C: [A ca subiect nedeterminat] strică orzul (B) pe gâște ( C)/ taie frunze ( B) la câini (C)/ face cu ou și cu

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
cineva) etc. Desigur, nu este exclus ca același referent să ocupe în egală măsură atât poziția subiectului (A), cât și pe aceea a beneficiarului (C). Conform acestui criteriu, textemele eventive cu beneficiar determinat se împart în două categorii: a) texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C: [A ca subiect nedeterminat] strică orzul (B) pe gâște ( C)/ taie frunze ( B) la câini (C)/ face cu ou și cu oțet (B) [pe cineva] (C) etc. b) texteme eventive reflexive, în

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
a) texteme eventive "tranzitive", în care A este diferit de C: [A ca subiect nedeterminat] strică orzul (B) pe gâște ( C)/ taie frunze ( B) la câini (C)/ face cu ou și cu oțet (B) [pe cineva] (C) etc. b) texteme eventive reflexive, în care A este identic cu C: [A ca subiect nedeterminat] se (C) face luntre și punte (B)/ se (C) face foc și pară (B) etc. Prin urmare, A (subiectul) poate să coincidă sau nu cu C (beneficiarul). Niciodată

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
B) reprezintă întotdeauna obiectul unui transfer, al unei "tranziții", indiferent dacă subiectul (A) transferă această calitate asupra unui alt referent sau asupra lui însuși, intrând astfel într-o nouă stare (C). Tocmai din acest motiv textemele de acest tip sunt eventive (dinamice): pentru că, în urma acțiunii subiectului (A), ele produc, cu ajutorul obiectului (B), o modificare radicală a stării beneficiarului (C). 5.2. Textemele descriptive ("statice"/generice/ binare) mențin, în schimb, schema prototipică "A este B". Spre deosebire de textemele eventive, ele nu mai transferă

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
de acest tip sunt eventive (dinamice): pentru că, în urma acțiunii subiectului (A), ele produc, cu ajutorul obiectului (B), o modificare radicală a stării beneficiarului (C). 5.2. Textemele descriptive ("statice"/generice/ binare) mențin, în schimb, schema prototipică "A este B". Spre deosebire de textemele eventive, ele nu mai transferă un obiect (o acțiune sau o calitate) B asupra unui beneficiar C, ci îl prezintă ca pe un atribut definitoriu al termenului A, chiar și atunci când verbul care realizează predicația are un caracter aspectual dinamic (Câinele

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter binar (dispare din schemă termenul C, asupra căruia se transfera obiectul B al textemelor eventive), "static" (calitatea B este una proprie subiectului A, nu dobândită în urma unei interacțiuni cu un alt obiect) și generic (deși este specificat și, de obicei, chiar articulat, subiectul A desemnează întreaga clasă a denotatelor căreia îi aparține). Dacă ar fi

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
un alt obiect) și generic (deși este specificat și, de obicei, chiar articulat, subiectul A desemnează întreaga clasă a denotatelor căreia îi aparține). Dacă ar fi să traducem aceste aspecte în termenii logicii clasice, atunci am putea spune că textemele eventive/dinamice sunt folosite în propoziții particulare, în timp ce textemele descriptive/statice reprezintă ele însele propoziții universale. Dar, dincolo de notele lor comune, și în cazul textemelor descriptive există mai multe clase, determinate de natura raporturilor dintre cei doi termeni: A. Texteme descriptive

Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]