895 matches
-
care ,se distribuie împreună cu "Averea", "Ziua" și "Gardianul"") cuprinde la pagina 19 articolul domnului Cosmin Zidurean, Umbra lui Marcel Proust la Corcova. Am dat să-l citesc imediat, cu sufletul pătruns atât de ecourile pe care acest tărâm fabulos, Corcova, evocator al importantei familii Bibescu, mi le trezește cât și de reverberațiile prin care titlul intra în rezonanță, printr-o nobilă aliterație, cu admirabila poezie a lui Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea la Cozia... Dar... grozăvie! Articol mic, erori mari. Inexactități
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
compozițională care-i stă la temelie și care l-a urmărit toată viața (Sonata a III-a, Suita ,Săteasca", ,Impresiile din copilărie"):crearea unui limbaj explicit folcloric fără fundamentarea pe citat. în viziunea lui Kurt Masur, mai mult descriptivă decât evocatoare, mai mult pozitivă decât idealizantă, Uvertura s-a bucurat totuși de o lectură remarcabilă prin transparența intențiilor și precizia detaliilor (excelent solo-ul de flaut). Nu știu dacă la alte mari festivaluri se poate, dar la noi caruselul schimbărilor de
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
poezia lui Théophile Gautier: "este în cuvînt, în verb ceva sfințit (quelque chose de sacré) care ne oprește a face dintr-însul un joc de hazard. A mînui în mod savant o limbă înseamnă a practica un fel de vrăjitorie evocatoare". Spre a consemna, în altă parte, "efectul magic al poeziei" sau "versuri de o astfel de magie". Ar fi putut fi menționată aici și notoria atracție a suprarealismului pentru practicile magice, pentru, în genere, primordialitățile enigmatice, dar autorul Itinerarului critic
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
violonistul Alexandru Tomescu și violoncelistul Răzvan Suma; ...și-au dat concursul actorii Valeria Seciu, Ion Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan care au recitat din lirica eminescină; ...concertele au beneficiat de sonoritățile mai mult pitorești mai puțin perfecte dar atât de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera interesului autorităților
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
un vers". Firește, inteligența sa artistică remarcabilă îl împiedică a se deschide fără discernămînt tuturor solicitărilor realului, ceea ce ar fi dus la o aglutinare informă de date, la haosul deschis de abdicarea de la stil. Asociindu-și în subsidiar unghiul unui evocator cu mijloacele epicului, poetul schițează cu delicatețe imaginea unei provincii irealizate, care e Banatul său natal, înscris pe coordonatele unui timp anume, capabil a-i precipita specificul, care este, cum ar zice Șerban Foarță, "belepoca". Un mic răsfăț romanțios străbate
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
fost redactată în limba franceză și că a apărut la Paris, prima, în 1934, a doua "un an mai tîrziu" și "postum", scriitorul găsindu-și sfîrșitul în București, la 16 aprilie 1935. Este detaliul biografic pe care îl dezvoltă percutant evocator Mircea Iorgulescu apelînd la ecoul din presa mondială al morții scriitorului, la conținutul Testamentului, și la scene de la înmormîntare: deznădejdea unicului unchi bătrîn rămas în viață și hărțuiala pînă la marginea mormîntului, derivată din protocolul poziției sale sociale și din
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
cîteva generații, și-a inventat între timp reguli și excepții ferme, dar ar putea să și dispară la un moment dat. E de altfel abuzivă (și bazată pe o etimologie populară) reducerea cacofoniei la un singur tip de asociere sonoră, evocatoare a cîtorva cuvinte tabuizate. Supărătoare e desigur lipsa de motivație semantică a "soluției": adverbul și "de asemenea" nu e un simplu cuvînt de umplutură, ci modifică întotdeauna sensul enunțului în care apare. Chiar în structurile comparative, unde ca poate fi
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
manifestat o fascinație a Sudului. De la Coșbuc, tălmăcitor al Divinei comedii (ca și, mai tîrziu, Eta Boeriu), și de la Blaga cel sedus de mirajele luzitane, doritor a trimite "bănuitului Sud un gînd fără greș", la Aurel Rău și Adrian Popescu, evocatori insistenți ai unor drumeții italice și traducători din spaniolă și italiană, se întinde un domeniu al unui soi de compensație moral-geografică, sub un olimpic senin goethean. Iată că apare însă un bard ce nu ezită a-și asuma cu semeție
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
gravitația. În ansamblul său, noul sit artistic de la Caransebeș se înscrie mai curînd într-o filozofie a spațiului de nuanță oriental-bizantină, a noncorporalității, decît în aceea, legitimată pe parcursul celor cîteva mii de ani ale statuarului clasic, a reprezentării de tip evocator. Dacă ar fi să situăm lucrările într-o parte sau alta în funcție de aceste criterii, opacitatea maximă este reprezentată de lucrarea lui Laurențiu Mogoșanu, în vreme ce maximum de transparență și de fragilitate a materiei se regăsește în lucrarea lui Bata Marianov. Judecate
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
de la Sibiu i-o remarcaseră de timpuriu. Monograful propune două clasificări: o primă direcție, “caracterizată prin stilul abstract, cerebral, prin satira ascuțită și umorul suculent, rabelaisian”, a doua identificabilă în “proza lirică, meditativă, uneori patetică și sentimentală, alteori nostalgică și evocatoare, cât și în dramele parabolice ale autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică a lumii”; o altă posibilă clasificare se poate realiza uzând de criteriul stilistico-tipologic și configurațiile structural-semantice: proză experimentală, antiutopică, subversivă, liric evocatoare, demonstrativă și tezistă etc. Materia
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
și sentimentală, alteori nostalgică și evocatoare, cât și în dramele parabolice ale autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică a lumii”; o altă posibilă clasificare se poate realiza uzând de criteriul stilistico-tipologic și configurațiile structural-semantice: proză experimentală, antiutopică, subversivă, liric evocatoare, demonstrativă și tezistă etc. Materia epică fiind amplă - în cazul prozei scurte -, Antonio Patraș este nevoit să-și rezume abordarea critică la câteva contururi “în cărbune” pentru a facilita comprehensiunea și accesul cititorilor la microuniversurile ficționale. Romanele, în schimb, se
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
limboi de lemn pe Mihai Ungheanu pentru volumul Amintirea mentorilor, prilej de a-i face o temenea după veche obișnuință, și „șefului” („Unele portrete schițate cu o nervă (sic!) sigură, unele pagini vii, expresive, de mozaic îmi amintesc de proza evocatoare a unui Dan Petrovici (?) sau Mihail Diaconescu”). Ne-am uitat de curiozitate pe lista de subvenții a Ministerului Culturii: revista „Argeș“ primește de la buget 60.000.000 lei. Repaus vocal pentru Agathon Ziarele centrale nu s-au omorît publicînd fotografii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
spuneri”. „Resemantizarea” de către Celan a cuvintelor în „anticuvinte” se produce ca urmare a contaminării lor cu istoria înspăimîntătoare; procesul de specificare a limbajului se produce în timpul călătoriei „prin lumea morților”, pînă „în fundul prăpastiei”, cu consecința imediată în anularea acelei „forțe evocatoare” a cuvintelor, atît de importantă pentru hermeneutica filozofică, și, aparent paradoxal, într-o eliberare fără seamăn a semnificațiilor. Poetul procedează demiurgic, „dînd nume” și, printr-o îndrăzneață topire a semnificanților și semnificaților, creînd și codînd un nou „limbaj în limbaj
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
simpatie și respect și a fost invitat să țină cursuri ca maître de conference. Între 1990 și 1994 la Universitatea din Toulouse v-ați numărat printre profesorii invitați. După această eboșă v-aș propune să ne îndreptăm spre niște orizonturi evocatoare. M-aș opri la anul 1947, cel al terminării Liceului Internat din Iași, o școală ilustră. Sfîrșitul studiilor liceale era o perioadă foarte tulbure și dramatică. Scăpaseți ca liceean de apropiata bătaie a ceasului năucitor și devastator al reformei învățămîntului
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Mă rugam pentru ei în neștire, în bobote, rătăcind în haosul acela vizual și sonor căruia nu-i puteam găsi nici un echivalent în toată viața mea de până atunci. Acum, când mă gândesc, cred că singurele aproximări cât de cât evocatoare ar putea fi scenele terifiante prilejuite de bombardamentul aviației anglo-americane asupra Bucureștiului, din 4 aprilie 1944 (tot în zi de 4, Doamne Sfinte!). Cum-necum, am ajuns în fața locuinței mamei Dora, cufundată în același întuneric de nepătruns și de rău augur
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia culturală. Orașul nu înseamnă numai monumentele sale, ci și locuitorii săi. Există în carte descrieri evocatoare ale farmecului multor interioare din București, ale spațiului privat impregnat de amintiri. Sub regimul totalitar, spațiul privat s-a delimitat adesea de cel public ca un spațiu al libertății: „Când părăsești ascensorul de fier gri, fără nici o măsură de securitate
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
imaginile sale epice de romancier. Al. Lascarov-Moldovanu este un scriitor implicat. El nu cunoaște răceala exprimării. Dimpotrivă, este stăpânit de emoție în căutarea adevărului factic și mai ales în interpretarea epică a acestuia. Este pătruns de rostul său de scriitor evocator, după cum personajele sale sunt pătrunse de responsabilitatea actelor lor. Personajele sale pozitive, cele descrise în alb strălucitor, ca monahul cărturar Vartolomeu Măzăreanu. Dar, iată și scăpărări stilistice: Prea Cuviosul Nectarie, în slujbă la orânduitorul tiparniței de la Rădăuți, „bătu metanie, atinse
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această particularitate etnopsihologică pe pelicula sa evocatoare, convertind-o într-o particularitate lirică. Peisajul, ocupațiile omenești, mica tehnică și jovialitatea provincială, calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune Blaga privitor la „satul bănățenesc”: „Tot ce ține
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
cartea, ingenioasa carte a Ioanei Pârvulescu, oferindu-ne o lectură pe cât de antrenantă, pe atât de instructivă. Scrisă cu talent, cu o vervă a comentariului care ne ține mereu în priză, cu o reală înzestrare de psiholog, de portretist și evocator, cu o informație uneori uluitoare, cvasicompletă, ea reconstituie nu numai imaginea complexă a Bucureștiului dintre războaie, dar, în mare, însăși viața normală a României din acea epocă, distrusă în modul cel mai brutal de comunism, și azi, încă departe de
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
mult decât o formă de omagiere a unui trecut cultural ce merita, fără îndoială, să fie mai bine cunoscut după o lungă interdicție. Cele mai importante reconsiderări postdecembriste ale grupării din jurul revistei "Meșterul Manole" se datorează întâi unui amplu grupaj evocator și evaluator din revista ieșeană "Dacia literară", în numărul 3 din 1995, și apoi lui Nae Antonescu, care reconstituie generos profilul și ambianța revistei în volumul Reviste literare interbelice (Ed. Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
este de a informa, ci de a evoca. Deși la Alice luarea în posesie a limbajului are, simultan și complementar, ambele funcții. Pentru ea, limbajul e destul de fragil și de inocent pentru a fi deopotrivă insuficient de formator și de evocator. Lucrurile încep să se limpezească din momentul în care Alice conștientizează starea de maternitate și își dă seama, în felul ei naiv, că nu mai e singură înăuntrul ei. Pe măsură ce se apropie momentul nașterii, instinctele o îndepărtează de imaginea paternalistă
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
stup reunit în "sala neagră" a lui Odin. Pe pereții sălii, genială intuiție, se pot vedea, ca într-un memorial, plăcuțe ce indică spectacolele cu datele lor, cu numărul lor de reprezentații, plăcuțe însoțite, fiecare, de un singur element puternic evocator pentru noi, cunoscătorii: pălăria cu boruri late a lui Torgeil pentru Milionul, Faust al lui Goethe pentru Kaspariana, drapelul roșu sfâșiat pentru Cenușă-Brecht, neuitatul eseu despre ceea ce mai subzistă din lupte și din speranțe. Ne sunt astfel oferite puncte de
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
două sculpturi de Camilian Demetrescu. Anual, muzeul este văzut de peste 35.000 de vizitatori, în perioadele de maximă solicitare atingându-se cifrele record de 400-700 de vizitatori zilnic. De câțiva ani a început amenajarea, la marginea Sighetului, a altui spațiu evocator, Cimitirul Săracilor, dedicat milioanelor de victime ale comunismului. Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (Piața Amzei nr. 13, București) și-a constituit treptat o bogată bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
colectivă (a românilor) se prefiră în paginile romanului Destine, semnat de Mihai Giugariu. Structurată în două părți sub genericul războiului, spitalului și închisorii, al martirajului mai ales pentru vinovății născocite, cartea se desfășoară pe două registre stilistice și temporale, unul evocator, amplu, narativ, și celălalt, un fel de prolog-cortină care trenează premeditat de-a lungul întregii istorii, întrerupând sau prefațând episoadele, singura legătură cu masivul corpus epic fiind cele patru personaje lansate într-o anxioasă confruntare; Sophia, Caterina, Prunaru și Lostun
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
de la acel eveniment cu totul ieșit din comun, pictorița a făcut un pas decisiv către consacrarea publică și valorificarea culturală a acestui patrimoniu cu totul sigular: a donat lucrările Muzeului Național de Artă și a editat un catalog/album exhaustiv, evocator și analitic. Expoziția s-a deschis recent în sala Kretzulescu a Muzeului, iar lucrările în spațiul cărora s-au întîlnit doi artiști cu un profil ireductibil și-au început deja un nou destin, și anume cel instituțional. Cine vrea amănunte
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]