38 matches
-
Paul Broun, congresman american, consideră că teoria Big Bang referitoare la apariția Universului, precum și cea evoluționistă sunt niște "minciuni izvorâte direct din iad". "Cuvântul Domnului e adevărat. Am ajuns sa pricep asta. Toate lucrurile acelea pe care le-am învățat despre evoluție, embrion și teoria Big Bang, toate astea sunt minciuni izvorâte direct din iad", a
Congresman american cu mentalitate de evul mediu. Vezi ce crede () [Corola-journal/Journalistic/65680_a_67005]
-
va fi eliberată din sclavia degradării”(Romani 8:21). În cariera filozofică a francezului Alfred Fouillée (1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
pe Biblie. Ambele tabere folosesc termenul de CP pentru a justifica propaganda și a acuza tabăra opusă că nu respectă o confruntare onestă. In acest sens, menționăm că în SUA, elevilor de liceu li se prezintă ambele teorii, creaționiste contra evoluționiste, urmând ca ei să decidă afilierea, (dacă îi interesează ). Ce bine că la noi elevii sunt scutiți de acest efort. In cărțile noastre de Biologie, teoria Darwinistă, evolutivă, NU este menționată. Dar este aplicată CP ? Ba mai mult, câțiva zoologi
CORECTITUDINEA POLITICĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367014_a_368343]
-
de clasă și a-și schimba destinul. Teoriile conflictualiste sunt incluse de Piotr Sztompka în curentul materialismului istoric, pe care îl tratează separat în lucrarea lui The Sociology of Social Change, deși concepția lui Marx este în același timp una evoluționistă. O altă categorie o formează teoriile evoluționiste, care la rândul lor sunt uniliniare toate societățile trec prin aceleași stadii și ajung în același punct final și multiliniare stadiile nu sunt aceleași pentru orice societate, iar punctul final poate fi diferit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
societate modernă, în care, așa cum afirmă Rostow, elementul decisiv l-a constituit automobilul ieftin, accesibil unei mari părți a populației, ce a schimbat și remodelat așteptările populației. Abordarea lui HYPERLINK \l "Rostow" Rostow este una făcută sub auspiciile funcționalismului, fiind evoluționistă în origini și atribuind progresului tehnologic rolul dominant în procesul de modernizare (înțeles ca dezvoltare). Dezvoltarea necesită investiții majore de capital, iar pentru a facilita creșterea în statele în curs de dezvoltare trebuie create o serie de premise (economia trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Origen, de pildă), ci se metamorfozează, păstrându‑și trăsăturile esențiale, în funcție de fiecare context care îl înconjoară. Nu este deci vorba de un crescendo în „evoluția” sa, ci pur și simplu de o schimbare dialectică a sensului și a „adevărului”. Viziunea „evoluționistă” ar trebui deci complet abandonată, în folosul acestei viziuni dialectice, mult mai apropiată de cea propusă de fenomenologii religiilor. Ceea ce era considerat, până în prezent, o „etapă” a evoluției figurii Anticristului către forma sa „desăvârșită” este mai degrabă o versiune a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
socială. Trecerea de la o formațiune socială la alta nu este un progres decât datorită faptului că prin aceasta sunt asigurate condiții superioare pentru satisfacerea nevoilor umane. În cazul în care considerăm necesar să distingem între două perspective, una strict socială (evoluționistă) și o alta mai generală, care are ca termen ultim de raportare omul (progresivă), atunci modul de producție este un criteriu al evoluției, în timp ce satisfacerea nevoilor umane reprezintă un criteriu al progresului. Între aceste două criterii este însă postulată în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evolutivă? Întrebarea seamănă flagrant cu cea pe care și-o puneau mai înainte iluminiștii și urmașii lor imediați, deși în contexte sociale, politice și culturale diferite. Perspectiva discontinuităților aduce cu sine nevoia de a reflecta asupra tranzițiilor modernității, pe când cea evoluționistă ar reinstitui ceea ce postmodernii numesc „marile narațiuni” ale istoriei, adică acele „povestiri” ce propun sau impun o linearitate ordonată a întâmplărilor care se succed în devenirea istorică. Postmodernismul filosofic al lui Lyotard sau Derrida, inițiat în altă formă încă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un nivel scăzut. Este de așteptat ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a-i conferi familiei locul ce trebuie să-l ocupe în cadrul structurii producției și al reproducerii economice. Deocamdată, însă, tranziția postcomunistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
praful stelar, ar fi zămislit sporii unei alte lumi, pe cine știe ce altă planetă a galaxiei sau chiar dincolo: stricăciunea putea să umple, cu vremea, iarăși tot spațiul; bunicuța doar pentru că avea o astfel de spaimă și devenea, În parte, o evoluționistă! Doamne, un alt Început? Poate chiar Pămîntul, cîndva, pățise una ca asta, păcatul ajungînd aici dintr-un alt Sfîrșit Ă?) al lumii. Din Ursa Mare sau din Scorpion veniseră, În vintre ancestrale, microscopici, Thomas și Adanil! Și alte milioane pe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este una importantă! Din momentul (t 0) apariției speciei noastre și până acum, au acționat și acționează factorii evoluției, iar acest lucru constituie interesul psihologiei evoluționiste. V. Psihologie evoluționistă și cultură Mințile care au o înțelegere mai primitivă asupra psihologiei evoluționiste au fost mereu tentate să opună evoluționismul culturii. Această opoziție a luat diverse forme: „înnăscut versus dobândit”, „natură versus mediu”, „biologic versus cultural” etc. Cultura se referă la totalitatea valorilor și normelor asociate lor. Civilizația este cultura în acțiune. La
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
preț pe frumusețea fizică a partenerului decât olandezii. Evident că tendința este să interpretăm aceste diferențe ca fiind diferențe culturale, care, apoi, prin intermediul învățării (pe baza modelului social standard), se transpun în similarități și diferențe interindividuale. Cercetările pe linia psihologiei evoluționiste au propus un alt model, care vizează structuri cognitive expert. Ipoteza avansată a fost că selecția partenerului depinde de agenții patogeni din mediul ecologic. Altfel spus, dacă există mulți agenți patogeni, atunci vom pune un accent crescut pe caracteristicle fizice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la cele evoluționiste nu sunt uneori suficient de serios luate considerare. Disputa se poartă adesea între predicțiile modelului social standard și cele ale psihologiei evoluționiste, respectiv între structurile cognitive generale, independente de conținut, și cele specifice, dependente de conținut. Este însă posibil și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
existența unui pattern ori scop în aparentul caleidoscop al schimbării pe care putem să-l observăm de-a lungul istoriei omenirii. Deși există unele suprapuneri între aceste abordări variate, totuși putem să le clasificăm în patru grupe distincte de teorii: evoluționiste, funcționaliste, conflictualiste și ciclice. Fiecare teorie are o anumită contribuție, care ne oferă posibilitatea să înțelegem mai bine schimbarea socială. Teorii evoluționiste. Cercetarea schimbării sociale impune o între-bare fundamentală: Cum ființele umane au trecut de la numeroase societăți mici care se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alt provider). În funcție de raportul dintre profilul lor și cel al companiilor de servicii Internet. Unul dintre atributele acestor companii, printre altele, este cât de mult taxează serviciile lor lunare. Companiile care nu încasează suficienți bani sunt eliminate conform unei dinamici „evoluționiste”; acelea care au succes produc companii de servicii Internet care urmează aceeași politică de afaceri și deci este necesar să-și perfecționeze propriul model de afaceri. MBA elaborat și simulat a evidențiat două aspecte: i) Cel mai bun model de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lumea poate înclina spre obsesiile analizelor și fragmentărilor perpetue ale activităților omenești. Necesarele sinteze rămân mereu incomplete pentru multe fapte și detalii care nu pot fi încorporate de premisele de la care se pleacă. Căci unele premise sunt "naturaliste", altele sunt "evoluționiste", iar altele sunt "antimetafizice", așa cum se pot vedea și în pozitivismul comteean și în neopozitivism ori în intuiționismul bergsonian și în alte concepții apropiate. Autorul găsește ca alt factor răspunzător pentru devieri individualismul îmbinat cu utilitarismul. Ele au generat "iluziile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fost exprimat clar într-un manual și într-o carte despre „bazele biblice ale științei moderne“, ambele traduse de mult timp și în limba română. Concepția creaționistă „în toate subiectele mai importante referitoare la origini“ este opusă de Morris celei evoluționiste. În Cuvântul înainte al primei ediții a lucrării menționate se pretinde că punctul de vedere creaționist are „o bază strict științifică“, iar cel evoluționist „este inamicul unei societăți sănătoase și adevăratei științe“. Iar în Cuvântul înainte la ediția a doua
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
educație și de oricare alt domeniu.“ Cu greu s ar putea imagina o poziție mai radicală. Pornind de la înțelegerea Bibliei ca „regină a științelor“, autorul opune geologia biblică geologiei pe care o numește „istorică“, precum și biologia și antropologia biblică celor evoluționiste darwiniene. Concluzia la care ajunge el este că principalele rezultate ale cercetării naturii susțin pe deplin afirmații literale din Biblie. Nu este de mirare că majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință, independent de convingerile lor personale, nu cred că o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Concluzia care se desprinde din toate cele de mai sus este că știința darwiniană poate reprezenta o amenințare doar în măsura în care oamenii de astăzi apreciază că anumite reprezentări tradiționale despre univers și viață rămân esențiale pentru credința lor religioasă. V. EXPLICAȚIA EVOLUȚIONISTĂ CA EXPLICAȚIE ISTORICĂ. PROFILURI EPISTEMICE ÎN BIOLOGIE Conceptul tradițional al științei, larg adoptat în Antichitatea greco-romană, în epoca medievală și în Renaștere, a fost unul cuprinzător. Prin știință se înțelegea organizarea sistematică a cunoștințelor într-un sistem. Corelarea diverității datelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun, dup] chipul s]u, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un gol de neumplut. În cel mai bun caz, prezentarea punctului de vedere este incomplet], iar în cel mai r]u, se interpune barieră este/ar trebui. Astfel, în cele din urm], r]mai la același nivel cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să este himeric
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
In Germania, H. Steinthal, fondatorul revistei Zeitschrift fiir Vol-kerpsychologie (1860), pare să fi fost primul care a aplicat sistematic principiile evoluționiste la studiul literaturii. Aleksandr Vese-lovski care, în Rusia, a încercat să scrie, pe baza unei uriașe erudiții, o "poetică evoluționistă", a fost elevul lui Steinthal. în Franța, teoriile evoluționiste sunt evidente, de exemplu, în: Edelestand du Merii, Histoire de la comedie, 2 vol., 1864. Brunetiere le-a aplicat la literaturile moderne, așa cum a făcut John Addington Symonds în Anglia (cf. bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
multe dintre ideile sale fiind și astăzi de actualitate. În Weltanschauung-ul său „Evoluția și problemele ei”, (Cluj, 1929) sunt înscrise principalele idei care îi conturează concepția biologică și filosofică. În cele ce urmează vom puncta câteva dintre ideile sale evoluționiste de mare profunzime. Lucrarea începe cu următoarea punere la punct: În primul rând, trebuie să subliniem faptul că Emil Racoviță a căutat să surprindă în conceptul de evoluție , întreaga devenire a universului. Vede evoluția ca pur și simplu antonimul creației
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
-lea a recunoscut că "evoluționismul (teoria lui Darwin, n.n.) este mai mult decât o ipoteză." Ca să nu mai vorbim despre faptul că o Rezoluție a Consiliului Europei, adoptată în 2007, recomandă statelor UE să promoveze predarea în școli a "teoriei evoluționiste ca principală teorie științifică." (O teorie secundară științifică nici nu prea știm să fie...) Deci, Papa, da, UE, da, Hârdău, nu! Într-un adevărat hârdău de ignoranță s-a înecat, după tipicul românilor, care scot carul dintr-un șanț, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]