4,165 matches
-
de țoale și de educație pentru copii și, în timpul ăsta, primim o pisică în casă, îi dăm să mănânce, îi curățăm conștiincioși excrețiile, o scărpinam când are chef și nu așteptăm în schimb din partea ei nici măcar un “Miau!”. Din perspectiva evolutivă a pisicilor, am ajuns niște vite cu multiple extra-opțiuni. Am ajuns unealtă perfectă. :: “Bătăi în dialog”, Almanahul Academiei Cațavencu 2006, ceartă oups....ce idei îți trec prin cap....cam gri perspectiva asta cu ce am fi ajuns dacă...eu zic
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
și despre Arghezi m-a surprins replica tăioasă: "Arghezi s-a prostituat pînă și cu caporalii Uniunii Scriitorilor! Mă mir de ce îi trebuie atîția bani"". Dar nu putem a nu ne da acordul la, bunăoară, următoarea lapidară apreciere a "curbei evolutive" a unui Eugen Barbu: "Eugen Barbu a cărui Groapă a fost discutată, pagină cu pagină în acel cerc (condus de Mihail Chirnoagă - n.n.), a ajuns autor lansat și, din anticomunist feroce, cum se considera și, mai ales, ținea să se
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
nu se expune într-o oglindă astfel încât să reiasă măreția ei și nimicnicia celor care n-o înțeleg, ci se exprimă prin conflicte, prin destine și replici, spunând povestea și sugerând ceea ce e dincolo de ea. Nuclee dramatice elaborate în structuri evolutive, spectacolele văzute de mine au farmec și profunzime, sunt inteligente fără a fi arogante, sentimentale fără a fi melodramatice. Apelul la profesioniști cu nume și renume pentru regie și decor (Alexandru Tocilescu și Dragoș Buhagiar la Oase pentru Oto și
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei"? Am
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
loc în permanență, chiar fără să se observe totdeauna procesul de modificare a orizontului de așteptare". Drept alibi e menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
de apărare capabile să distrugă deopotrivă excesul de combustibili proprii, oxigenul și apa, ca și orice virus sau corp străin infiltrat în organism, acționând ca un scut de protecție impenetrabil al organismului". Obsesia lui funciară este acum reformulată în termenii evolutivi ai științei: Nimic nu mă putea convinge că niște ființe atât de ciudate, care mai aveau atât de puțin în comun cu orice altă ființă, ar fi continuat să împărtășească la nesfârșit o soartă comună cu cea a maimuțelor sau
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
în drept (1919) și în filozofie (1920), face un scurt popas la Iași. Acolo îl cunoaște pe G. Ibrăileanu și primește cu satisfacție propunerea de a colabora la Viața românească. Dar așa cum apele adînci și limpezi ascund vîrtejuri neștiute, firea evolutiv activă a tînărului Vianu îl împinge spre noi provocări. Urmează un traseu de studii universitare, pornind dinspre Leipzig spre Viena, apoi din nou în Germania, la Tübingen, oraș evocator prin personalitățile culturale care-și legaseră existența de aceste locuri: Hölderlin
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
limite date, ca un fel de Ťformă fixăť, miniaturală a criticii (ca sonetul, bunăoară, care, cu oricîtă virtuozitate ar fi practicat, nu poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată pertinent, în relație cu doi factori: paradigma criticii indigene din perioada interbelică și starea literaturii momentului de aproximativă "liberalizare". întîi de toate are loc o reconstituire a punților rupte de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie de un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie de un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s. 5. footnote> Cel de-al doilea motiv muzical al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Că neam, ca rasă deci, accept că suntem cuprinși Între niște hotare naturale sau dirijate. Valorile neamului nostru de români un pot fi considerate sau reconsiderate decât de noi Înșine. Nu vom redeveni niciodată ce am fost fiindcă marșul nostru evolutiv este spre Înainte, În spirală sau În zig-zag și din prudență, nu afirm că ne vom pierde, m-ar bate Dumnezeu, dar vă previn că Înotam prea naivi prin prostie și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
uneori în manieră instrumentală, de unde rezultă și dificultatea interpretării ei. Lipsa unui text inteligibil, excluderea semanticii mesajului literar este suplinită prin muzicalitatea desprinsă din partitură, puternic exprimată prin ceilalți parametri ai piesei. Efectele sonore sunt individualizate, ele parcurg un traseu evolutiv bazat pe principii bine definite de către Ștefan Niculescu, astfel încât autenticitatea creației este asigurată. Maximum de informație, noutate, omogenitate și contrast - acestea sunt aspecte ce direcționează piesa de față. În introducerea Axionului, saxofonul tenor instituie un sunet-fundamentală, un ison pe sol
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pe baza investigațiilor paraclinice și a examenului histopatologic a fost stabilit diagnosticul de Pyoderma gangrenosum și s-a instituit tratament cu corticosteroizi p.o. (prednisolon), cu evoluție favorabilă: reepitelizarea ulcerelor în 6 luni. - În februarie 2004 prezintă un nou puseu evolutiv cu apariția de ulcerații dureroase pe fața externă a gambei stângi tratat cu metilprednisolon iv 1 g/zi, 3 zile. În timpul internarii s-a relevat o anemie severă (Hb=6 g/dl). - A urmat tratament cu prednisolon p.o. 0
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
socială, culturală, științifică, economică, astfel consumând munca umană ca factor esențial al valorilor materiale și spirituale. Valoarea spirituală a muncii umane este prezentă și se manifestă prin sfera intelectuală a societății, care este temelia de bază în reglarea tuturor proceselor evolutive ale umanității și în formarea omului ca individualitate socială. Respectiv, munca intelectuală, fiind prezentă în domeniul învățământului, științei, artei, tehnicii, culturii, etc., este acea sferă de activitate care determină capacitatea omului de a se încadra în limitele valorilor sociale corespunzătoare
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
competente ale societății, din partea acelora ce educă și acei care se consideră în drepturi că pot educa. În această gamă de educatori a omului se însrie societatea, sistemul de învățământ, cadrele didactice și părinții acestuia. Pentru a face fericit procesul evolutiv al dezvoltării copilului în centrul atenției educația urmează a fi corelată cu comunicarea adecvată dintre părinte-profesor-societate-copil, bazată pe autonomie, respect, reciprocitate, independență. Iar aspectele esențiale de dezvoltare a copilului urmează a fi influențate de motodele educative și instructive, elaborate în
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
a societății în dependență de nivelul educației și cultura națiunii respective. Educația și cultura unei națiuni se distinge prin componentele culturii, învățământului, artei, economiei, tehnicii, astfel punând în circulație nivelul dezvoltării umane și sociale în procesul evoluției. Pentru acest proces evolutiv cu conotații pozitive luptă orice națiune pentru a obține rezultatele necesare care să le motiveze cursul dezvoltării. Dezvoltarea unei societăți, țări este corelată, în mod prioritar, cu sistemul învățământului, domeniu care formează și motivează omul prin educație și instruire. Instruirea
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
să le motiveze cursul dezvoltării. Dezvoltarea unei societăți, țări este corelată, în mod prioritar, cu sistemul învățământului, domeniu care formează și motivează omul prin educație și instruire. Instruirea și educația omului este o problemă majoră a umanității și a procesului evolutiv universal. Această funcție îi revine sistemului de învățământ din orice țară și oricărui cadru didactic cu misiunea de a educa și instrui omul. Metodele instructive și educative de calitate bazate pe responsabilitatea propriei dezvoltări, fiind în competiție doar cu sine
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
Tudor Vianu, cu care mai are în comun prin pură coincidență și anul morții, Ion Vinea (Ioan Eugen Iovanache - 1895-1964) va fi, prin excelență și pentru destulă vreme, creatorul fără operă. Risipit prin periodice, "prințul" avangardei românești are o traiectorie evolutivă în zigzag, cu dese evadări de la principiile sale teoretice. Debutează sub steaua lui A. Samain (din care și traduce) în revista Simbolul fondată în 1912 sub impulsul puternicului Schwung juvenil de către elevul I. Iovanaki (o primă pretenție grafică de imortalizare
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
brăilean de Anghel Deac (2000), Arhivele cerului de Aurel M. Buricea (2001). Alături de acestea se situează și Istoricul orașului Brăila de Constantin C. Giurescu (1968). Spiritul creator al brăilenilor, efervescența intelectuală care a dominat continuu viața cultural-artistică și științifică plămădită evolutiv după ce Brăila a încetat de a mai fi raia turcească, în 1829, în urma păcii de la Adrianopol, au captivat și au modelat și pe cei veniți aici, temporar sau definitiv, de prin alte părți ale țării. Așa s-a întâmplat și
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
un nu știu ce și-un nu știu cum/ în taina farmecelor saleť." Specificul național se leagă în concepția lui Ion Pillat cu sentimentul naturii, văzut semnificativ ca ,cheia de boltă a întregii poezii românești de la Miorița până în zilele noastre." Sistematic, sunt urmărite perioadele evolutive și caracterizați poeții cei mai reprezentativi, autorul găsind că G. Coșbuc a pictat un peisaj mai specific românesc decât Alecsandri și decât Eminescu, ceea ce după noi este o limitare a sentimentului naturii, atât de vast răsunător în lirica eminesciană. în
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
tehnicile de compoziție, destul de cuprinzătoare și bogate, dar, în esența lor, nu atât de numeroase pe cât ar lăsa impresia aparenta diversitate a operei sale. Cum ar putea fi caracterizat drumul parcurs de creația lui? Ca al unui "versatil"", al unui "evolutiv", al unui "meditativ" sau al unui "obsesional"? În cazul lui, nu există un răspuns univoc: fiecare nivel de lectură, de ascultare și de înțelegere impune un alt adjectiv. Cu toate deosebirile evidente, multe din lucrările lui se ating, se leagă
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
de ani într-un anonimat general chiar dacă picturile sale sunt expuse la Luvru și menționate în manualele franceze. În dorința noastră de a simplifica istoria artei occidentale, tindem să ocolim acei creatori care nu reprezintă o verigă esențială a lanțului evolutiv care duce de la Giotto la expresionismul abstract. Mai mult, dacă opera respectivă nu poate fi ușor atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie ignorată sunt cu atât mai mari. Este premisa de la care pornește ,Girodet, rebel
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
s] et orchestre), Clavier bien tempéré, Variations Goldberg, L’art de la fugue sont autant d’univers lucidement appréhendés.” footnote> 3.2. Stilul „antropomorfic” sa semn al atitudinii organice A doua „specie” stilistică este una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează” sau, mai precis, „defoliază” din interior și, deci, „stratifică” sau „fragmentează” derularea omogenă, compactă și imperturbabilă a vieții și creației (precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827). Este vorba aici despre un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca alegorie a relației între două sau mai multe personaje ale unui roman, de vreme ce putem considera simfonia și romanul ca două forme esențialmente romantice de inventare și formulare a unor orizonturi deziderative imaginative, psiho-afective și chiar mergând până la inventarea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]