38 matches
-
Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi, pentru serviciul public, tot ce se întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se fac nu numai când trece un ambasador, ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află de-a lungul drumurilor mari
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cuvântul de ordine, iar delațiunea o obligație cetățenească, nerespectarea căreia se pedepsește prin lege. într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi ne strecurăm cum izbutim mai bine printre legiunile de automobile staționare pe trotuare suntem direcții
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
personajului o demnitate tragică care-l scoate din sfera frivolului, din tiparul prostituatei, fără falsetul happiendistic gen Pretty Woman, mergînd pe filiera rusească a caracterului său, unde marile scindări, spectaculoasele convertiri sunt posibile. Metamorfoza este susținută prin descrierea obsesivă a exacțiunilor la care este supusă Irene, dintre care cea mai teribilă rămîne exploatarea maternității sale. Clivajul dintre cele două stări de agregare ale personajului este uneori dificil de traversat chiar și prin această reconversie a suferinței în înțelegere superioară. Ceea ce dă
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
ediții a festivalului de scurt metraj de la Piatra-Neamț, "Festivalul de Piatra". Constantin și Elena sunt numele celor doi pontifi, împărat și împărăteasă, puși în rândul sfinților pentru a fi acordat drept de rezidență religiei creștine încetând astfel persecuțiile și teribilele exacțiuni la care erau supuși. Sunt și numele celor doi protagoniști ai filmului, un Constantin și o Elena pe care regizorul acestui documentar-testimonial le conferă demnitatea acelei sfințenii care vine din dragoste. Pe scurt, este vorba despre bunicii lui Andrei Dăscălescu
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
a ordonat execuții în masă și de campania din Congo-Kinsasa și Bolivia. Libertatea și constrângerea se află aici cu un rezultat de sumă nulă pentru că regizorul nu dorește un demers justițiar, ci schițează fețele medaliei și apoi sustrage personajul oricăror exacțiuni. Niciunul dintre personaje nu se întâlnește cu tragedia, dramele au inconsistența și voluptatea vârstei și cunosc catharsisul avenit prin muzica eliberatoare. Sensul spectacolului devine și mai clar atunci când prin cadru, care înfățișează o stradă plină de hârtii, o stradă cenușie
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
care bucuria populară este mimată, scandările mecanizate, ritmul de mitralieră al aplauzelor, care acoperă unica voce contestatară a lui Constantin Pârvulescu, nomenclatura ca o mașină perfect unsă, automatizată pavlovian, spectacol de o rară abjecție. În ciuda retușurilor encom-niastice, figura conducătorului suportă exacțiunile unei coroziuni interioare, tenul se acoperă de pete, privirea se schimbă, până la a deveni suspicioasă. La ultima întâlnire cu Gorbaciov, în contrast cu calmul liderului sovietic, Ceaușescu pare un om încolțit, incapabil să-și domine anxietatea, nevrotic, bântuit. Ultimele vizite de lucru
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
degrabă de familia vârcolacilor, a indienilor, cu o neîncredere înnăscută față de băieții stilați și distanți pe modelul familiilor bogate din Midwest. Însă dragostei sănătoase a vârcolacilor, îi este preferată cea cu o notă maladivă, damnată, blocată de cutume și teribile exacțiuni a vampirilor. Neîndoielnic că filmele din această serie nu își au locul pe raftul filmelor de artă, însă ele devin interesante prin felul în care substanța mitului este remodelată, cum ea își dovedește proteismul și cum istoria cu vampiri devine
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
româno-bulgar este semnat la Neuilly, la 27 noiembrie 1919, tratatul de la Trianon cu Ungaria, la 24 iunie 1920. Problema Basarabiei este parțial rezolvată în octombrie 1920... Aceste luni din 1919 și 1920 sînt trăite dramatic: drama războiului româno-ungar și a exacțiunilor comise după mărturiile americanilor de trupele române în înaintarea lor, dramatizare națională și antibolșevică. Războiul a avut loc, fiind acceptat de Brătianu și susținut de Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării sale în fața puterilor străine. Ea îi va întîlni pe colonelul House, Briand, Wilson și pe americanul Hoover, directorul American Relief Administration, care se plîngea de exacțiunile autorităților române de ocupație comise în Ungaria. Guvernul român lansează o campanie de propagandă, creînd în martie 1920 un Buletin de informare, iar dramatizarea antibolșevică beneficiază de susținerea militarilor francezi. O declarație a lui Foch din 25 martie 1919 a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al epocii, căruia îi dau substanță descoperirile geografice. Integrată într-un spațiu cosmic redimensionat, conștiința își va schimba propria structură, consecință răsfrântă și de fenomenul literar. Motivele și temele, urmărite evolutiv, se referă la geografie și istorie exotice, culoare locală, exacțiunile coloniale, tipul uman exotic, insula și utopia, subliniindu-se mutațiile în percepția naturii și în comportamentul existențial. Demonstrația reprezintă un aport notabil la deslușirea rădăcinilor din care se trage omul modern. Înclinat structural spre cercetarea istoristă, P. va aborda în
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
a produce; dacă, în iulie, un "ținut" nu a plătit suficient impozit, administratorul își trimite reprezentantul învestit cu toate prerogativele sale, acesta fiind însărcinat "să-i pună pe oameni la muncă" și, destul de des, șederea lui este marcată de multiple exacțiuni asupra bunurilor și a persoanelor. Impozitul este în general plătit; acest sistem este cu atât mai eficace cu cât diferența dintre rolul impozitelor și venit este puțin importantă; uneori, chiar, cel dintâi îl depășește pe cel de-al doilea. Astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
seminții". Pentru prefațator, cartea lui L. Zunz, din care prezintă doar extrase, era doar o schiță a martirologiului evreiesc din Evul Mediu. Autorul făcuse într-adevăr, în textul original, o relatare minuțioasă a persecuțiilor: botezuri forțate, trădarea apostaților, autodafeuri, torturi, exacțiuni și acte de sclavie atestate în Europa și Orient. În această lungă evocare, evreii mor pentru credință sau se sinucid pentru ea, iar autorul, punând totodată accent pe suferința evreiască, amintește că aceia care se supuneau astfel morții în numele religiei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
împotmoli complet în războiul din Algeria, își va arăta totala incapacitate de a-i pune capăt și va practica o politică acceptabilă pentru dreapta franceză. Caracterizată printr-un război înverșunat dus împotriva naționaliștilor algerieni, precum și printr-o "acoperire" a numeroaselor exacțiuni ale armetei franceze (torturi, "razii"), această orientară nu mai are nimic de a face cu programul cu care SFIO s-a prezentat la alegeri. În spiritul anumitor ultrasocialiști, partizani ai Algeriei franceze, precum Max Lejeune sau Robert Lacoste, gazul și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
huysmansian relevă permanenta și insuportabila tensiune a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest lucru este menit să prelucreze mental întreg ansamblul, operațiune sugestiv calificată de autorul romanului decadent care a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu episodul unei tentative de sinucidere lamentabil eșuate pentru Mary Zambaco pare să-și pună amprenta asupra câtorva din picturile sale. Relația se regăsește cuantificată cultural la nivelul paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadavru învelit în giulgiu, așezat pe un pat mortuar, având la picioarele patului obiectele investite simbolic ale profesiei militare, coiful, lancea, scutul; ale plenitudinii vieții, cupa deșertată, mandolina, și cartea, simbol al unei înțelepciuni care nu salvează de la această ultimă exacțiune: moartea. II.5. Klimt și șfârșitul raționalismului În articolul său, "Critica artistică" publicat în România ilustrată din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele trei tablouri ale lui Klimt, Medicina, realizate cu scopul decorării plafonului Marelui Hol al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îndepărtați. Din acest întuneric cosmic se descifrează anamorfotic chipul unui sfinx, asociat simbolic misterului, dar și monstruozității. Dezlegarea enigmei de către Oedip conduce doar la o eliberare temporară a cetății, pentru ca în final să o predea împreună cu regele ei unor cumplite exacțiuni. Descifrarea misterului nu-i servește cu nimic lui Oedip, el rămâne exterior șaradei atât timp cât nu se poate sustrage propriului traseu destinal care-i condiționează fiecare mișcare. Umanitatea, așa cum ne-o prezintă Klimt, este aruncată într-un abis al lipsei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Filozofia, ca și cum Klimt ar fi vrut să aprofundeze tema unei omeniri aflată în pragul colapsului. Același lanț uman, de data aceasta chiar mai dens, plutește în spațiu, nu unul nocturn, ci unul, mai degrabă, crepuscular. Umanitatea este supusă nu doar exacțiunii maladiilor, cât singurului flagel care nu are un remediu, moartea, figură centrală a tabloului, simbolizată printr-un schelet al cărui craniu se află lângă chipul emaciat al unei femei ale cărei trăsături au prins contururi de tigvă. Viața se prezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda unei precise tușe naturaliste, și o componentă mesianică, mistică, precum tablourile din seria Moartea lui Ellenai (1906-1908) inspirată de poemul "Anhelli" (1837) de Juliusz Slowacki. Pictura sa poate fi urmărită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa ar fi atrași, mai degrabă, de dimensiunea umană a suferinței acestuia. Ei surprind chipul îmbătrânit prematur al unui Eminescu consumat de boală, într-o abordare naturalistă care lasă loc descripției impudice, expresiei cariației corozive a suferinței și maladiei, a exacțiunilor fiziologice, opera rămânând într-un plan secund. O altă expresie mai moderată a acestui autenticism dolorist constă în înregistrarea realistă a imaginii poetului în jurul vârstei de treizeci de ani. Astfel că, în 1890, sculptorul academist Ion Georgescu (1856-1898) nu ocolea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a figurii poetului mască extrasă unui limb al suferinței. Această mască va fi din ce în ce mai mult ignorată, în ciuda "autenticității" sale, înfățișând dimensiunea mult prea lumească a condiției umane supuse exacțiunilor biologice. Masca mortuară oferă cealaltă față a medaliei, cea decadentă, în care se află încifrată imaginea ideală a poetului, desprinsă mai curând din fotografia de la 19 ani făcută la Viena, cea care apărea reprodusă în mai toate manualele școlare 261
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din fotografia de la 19 ani făcută la Viena, cea care apărea reprodusă în mai toate manualele școlare 261. În descrierea lui Ion Frunzetti, masca mortuară înregistrează naturalist relieful decadenței fiziologice, de calcul crud al descompunerii care modifică grotesc trăsăturile, sacrilegă exacțiune în efigie la care este supus ultimativ poetul. Pe mistificarea acestei figuri ultime situate sub pecetea autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a geniului național, pentru care există chiar și o cerere de canonizare înaintată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al cunoașterii, Sfinxul, dar și ca geniu apoteozat malefic, Zeul Războiului. Pe filiera comentariului dantesc rodinian, geniul apare în dimensiunea sa damnată către care deschide Poarta Infernului. Figurile din piedestal, menite să reflecte travaliul creator, îl apropie la limită de exacțiunile damnaților, geniul singur este capabil să se situeze deasupra acestui nod inform într-o seninătate sceptic-detașată, pe care o evocă versurile finale ale poemului Luceafărul, investite ulterior cu valoare testamentară: "Dar eu în lumea mea mă simt/ nemuritor și rece
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentările celor trei "facultăți", dimensiuni ale cunoașterii, Filozofia, Medicina, Jurisprudența ofereau un tablou global al decadenței societății burgheze pusă nu sub semnul artei, ci al științelor umane, în schimb, Arta se dovedește acum a fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]