2,597 matches
-
film intitulat Reconstituirea, în care joacă "tâlharii" propriile roluri. Nu știi dacă jaful e real, procedura miliției/securității sigur nu e, dar sfârșitul, în speță condamnarea lor la moarte, e cât de real se poate. Tocmai pentru că filmul e o exagerare, o împingere până la absurd a noțiunii de RealTV, el demască și expune falsitatea acestui gen mizer televizat. Care mizează pe cel mai ieftin voyeurism, care, de altminteri este cât se poate de neadevărat. Oamenii împinși în situații de criză sunt
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
ale operei enesciene ,Oedipe", iar aceasta în unele dintre cele mai importante teatre muzicale europene. Nu poate fi uitat faptul că muzica românească de azi și de ieri și-a găsit locul firesc în suita manifestărilor festivaliere; au existat și exagerări fastidioase în acest sens, unul dintre concerte, găzduit în Studioul din str. Berthelot, a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
sinceritate, astea sunt părerile tale personale Doamna director a unei instituții publice, vremelnic șefa suprasemnatului: “Stimate colege și dragi colegi, sunt obligată să vă spun adevărul!” intradevar aceste expresii pe langă altele că și “pe cuvânt” care înseamnă defapt o exagerare, chair o minciună, sau “să nu mă înțelegi greșit”-defapt chiar asta vreau să înțelegi.. la fel ca “nu vreau să fiu”..(dur, grosolan etc)..sigur e urmată de o afirmație dura sau grosolană... cred că e important să învățăm
Cu sinceritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82874_a_84199]
-
avea nevoie de tratatemnt. Între timp (pentru că este nou și oferă niște condiții super) este folosit drept “compartiment de lux” pentru pacienții internați în clinica de psihiatrie de care aparține. interesantă emisiune...multe lucruri adevărate și triste, dar și destule exagerări (în special referitoare la “viața de cartier”) apropo de mesaje tembele: http://trilulilu.ro/alxunder/db23ac0271021c @ anonim: mai precis? că tot ești anonim... Eu știu în București de Centrul Sf. Stelian despre care am auzit numai lucruri bune, si de
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
mai bine “decât se așteptase”. Regizorul radia vizibil. Andrei Gheorghe zâmbea (pl)acid. Adrian Cioroianu era încă nervos pe A.G. Vlad Craioveanu făcea în continuare figură simpatică. Mi-a placut atitudinea lui pe toată durata campaniei: dintr-o bucată, fără exagerări. Împărțit între platane și ștefane, n-a dat cu rest. Da, îmi place Eliade, mi-a placut și susținerea ta. Abia după emisiune am gasit site-ul tău și parcă aș lasă un comentariu...nu știu cum se “lasă” astea...anyway...cred
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu substanțe poluante, ori catalizatorii care accelerează « depoluarea », ghilimelele sunt obligatorii. O perspectivă nouă asupra relațiilor dintre mediul ambiant, om și industrie este adusă de Ecologia Industrială, despre care se poate aprecia, fără deriziune sau exagerare, că este știința dezvoltării durabile. În Ecologia Industrială se transgresează frontierele demersului tradițional al raționamentului efectuat judecând strict în termenii reducerii poluării la sursele punctuale (care pot fi modelate în spațiu că un punct geometric), acționându-se deci numai la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise către România. Să nu uităm: Universitatea din Udine a fost cea dintâi Universitate italiană care a încheiat o convenție cu Universitatea de Vest din Timișoara
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
imposibile, la care Anthony Hopkins, azi-mîine (la 31 decembrie) de 64 de ani, s-a pretat cu stoicism: "Sînt într-o formă bună și am făcut singur cascadoria din film" (greu de crezut că nu e, aici, și o mică exagerare). În trecut, am fost rănit la unele cascadorii, odată mi-am rupt tendonul lui Achile, mi-am zdrobit un braț și, cînd am căzut de pe cal, aproape că mi-am rupt gîtul. Poți să te rănești atunci cînd faci mișcări
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
folosească, tot arsenalul vrăjitoresc și exotic e plasat și demitizat într-un apartament de bloc de pe Calea Plevnei. Dragostea e descrisă în amănunte anatomice așa cum ne-am obișnuit deja și pentru care unii cronicari au suspectat-o de obsesie sexuală. O exagerare în acest sens există, chiar dacă autoarea spunea într-un interviu că scenele amoroase sînt învăluită în discreție. Nu sînt. Există o precizie a detaliului greu de suportat în toate aceste trei cărți, o expunere în lumină crudă a tuturor gesturilor
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
însă înflăcărările, nu lipsește dorul, timpul splendid petrecut împreună, nevoia exprimată de celălalt și liniștea pe care dragostea adevărată o aduce cu ea. Niciodată misogin, niciodată ascet, Radu Petrescu își trăiește și își scrie iubirile cu măsură și adevăr. Nici o exagerare, nici o poză, cît de departe sîntem de construcțiile machiste care mai trec încă la noi drept accesoriile bărbatului cult și superior... cîtă normalitate trăită și scrisă în registru privat în anii �obsedantului deceniu"! Dacă există o lecție de depășire a
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
din vremuri vechi, ajunși și mai barbari prin propria lor strădanie, prin știință și chiar prin religie, absolut incapabili de orice simțământ nobil, corupți, din fericire pentru divinele Grații, până în măduva lor, jignitori pentru orice suflet ales, mai ales prin exagerare, cât și prin meschinărie, surzi și lipsiți de simțul armoniei, ca cioburile unui vas aruncat în șanț (...) 9). Spun aceste cuvinte aspre, dar le-am spus totuși, pentru că arată adevărul: nu-mi pot închipui un neam mai sfâșiat decât germanii
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
C. Rogozanu Cartea de critică literară a Ilinei Gregori, Studii literare, este, fără exagerare, un eveniment. O îmbinare perfectă de rigurozitate, concizie, curaj al opiniilor, academism se poate regăsi în aceste studii. Critica a oscilat întotdeauna între impresionisme și opere riguroase incapabile să atragă o masă largă de cititori. Realizarea echilibrului între aceste două
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Hodja, e surprinzător că un astfel de roman, nemarcat de realismul socialist, a putut să apară în Albania anului 1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
cît se poate de valide filosofic și conceptual. De altfel, acesta este marele merit al teoriilor de acest gen: aruncă o lumină nouă asupra unor lucruri deja discutate, dovedindu-le actualitatea. Mihaela Miroiu a găsit tonul ideal, conciliant, departe de exagerările anti-falocrate ale radicalismului feminist. Viziunea autoarei își găsește un punct de convergență și cu formidabilele episoade relatate în corespondența dintre Catherine Clement și Julia Kristeva, tradusă de curând la Albatros și căreia subsemnata i-a semnalat valoarea într-o recenzie
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
mai mult decît edificatoare) e disprețul față de propria generație. Un dispreț care nu se oprește însă la portretele suculente făcute lui Noica, Eliade sau Cioran, ci merge pînă la totala delimitare de autohtonism, ortodoxism, spiritualism - cu alte cuvinte de toate exagerările pe care comentatorii de azi le trec de obicei sub tăcere atunci cînd exaltă meritele acestei extraordinare generații. Nu mai puțin importantă e admirația lui Ionescu pentru Maiorescu și Junimea, de asemenea nu prea iubiți de colegii de generație. Și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
Putem presupune că e la mijloc o reacție împotriva spaimei de Univers, o spaimă învinsă, după cum ar spune Mihail Bahtin, prin rîs. Adică o eliberare mai mult ori mai puțin izbutită (căci un reziduu de tragism persistă), prin amoralism, versatilitate, exagerare, printr-un estetism "funciar și absolutizant", exploziv, avînd o alură de act gratuit, gidian. Conștient că produce uimire, contrarietate și, nu mai puțin, hilaritate prin comportamentul său neconvențuional, G. Călinescu a fost neîndoios un personaj comic, într-un dublu înțeles
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
sui generis, un joculator domini regis, care, dezlegat de conveniențe, să beneficieze de învoirea de-a spune adevăruri neplăcute. Numai că sistemul comunist a contrafăcut pînă și tipul bufonului, obligîndu-l a-și metamorfoza sarcasmul în laudă incomensurabilă, a-și direcționa exagerarea deformatoare exclusiv în encomiul deșănțat. În loc de a-și batjocori stăpînul, un astfel de court-fool ajunge a se batjocori pe sine. E consecința inevitabilă a servituții ideologic-propagandistice asumate, din mlaștina devoratoare de conștiință a căreia nu mai există scăpare. Astfel că
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
americană la Universitatea de Vest din Timișoara, Mircea Mihăieș nu are nimic în comun cu scorțoșenia care face ilizibile cărțile anumitor universitari. Scrisul lui Mircea Mihăieș a păstrat intacte prospețimea și delicatețea stilistică ale cronicarului din anii optzeci, adăugîndu-le, fără exagerări și emfază, rigoarea bibliografică și metodologică date de experiența universitară. Rezultatul este un tour de charme, o demonstrație de rafinament stilistic dublat de o subtilitate a interpretării, menite să redeschidă apetitul pentru (re)citirea scriitorilor mai mult sau mai puțin
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
Sînt aproape convins că spaima ce pusese stăpînire pe dînsul nu era spaima pentru soarta țării, ci groaza în fața necunoscutului care îi periclita confortul personal. Știam că muntele de om Mihail Sadoveanu e fricos. Nu știam că este și laș". Exagerări s-ar putea spune, dar ale unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material, căci la momentul oportun a
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
atenția: grenada de la liceul "Jean Monet" din Capitală și discuțiile guvern-președinție de la Cotroceni pe tema anticipatelor. De departe cel mai mediatizat dintre ele a fost cel dintîi. Nu știu dacă a fost o diversiune, cum s-a spus, o enormă exagerare spre a se abate interesul de la lucruri mai serioase. A fost, în orice caz, un delir al mediilor de informare, neîntrecut decît de incompetența poliției. Începînd din seara accidentului, cînd toată protipendada politică a călcat în picioare (la propriu!) eventualele
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
pe "â" în termenii (naționali) mai sus-citați: de atunci, drept este a se scrie Român, român(esc)/ (ește), ca o "excepție". Cealaltă notație, "î", rămînea în vigoare. Iată, deci, intrată în domeniul politic problema ortografiei românești! De aici înainte apar exagerările "patriotice". Academia Română post-decembristă, care s-a vrut a fi legată de străvechea instituție desființată în 1948, a luat inițiativa schimbării ortografiei (considerate "comuniste", "slavofile" etc.). Printre cele dintîi măsuri, generalizarea scrierii cu "â" (ca și cum "î" era semnul dușmanilor latinității noastre
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Nicolae Manolescu S-a discutat mult și adesea abuziv pe marginea Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice propusă de dl George Pruteanu. Bănuiala mea este că nu toți opinenții au și citit-o. De unde, anumite exagerări. Aceasta nu înseamnă că legea e acceptabilă și necesară. După părerea mea, ea este inacceptabilă teoretic și inutilă practic. Introduce, pe de o parte, ideea de protecționism care vine în contradicție cu însăși evoluția limbii. O limbă nu se protejează
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
Republica literelor", independentă de puterile locale și consacrată în întregime căutării adevărului și regulilor bunului gust. Nu vreau, bineînțeles, să spun că lumea universitară de azi ar fi în întregime dedicată căutării adevărului și regulilor bunului gust. Ar fi o exagerare. Dar un mod de comportament asemănător există. O anumită politețe ceremonioasă, o plăcere evidentă în a cita autorități cunoscute, un anumit mod de a face aluzii la idei la modă. Să mai rămînem puțin la comparații de acest tip, pentru că
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
trebuie să fie jucate acestea, subliniind faptul că "Actorul trebuie să prindă mai întâi sufletul rolului, iar nu haina lui"; dă indicații precise și amănunțite asupra scenei mute din finalul piesei și respinge argumentat orice tendință regizorală de caricaturizare, de exagerare, de trivializare și chiar de comicizare a jocului actorilor. Și această tentativă va fi sortită eșecului căci Avertismentul va vedea lumina tiparului de-abia în 1886, la mai bine de treizeci de ani după moartea lui Gogol, când stilul greșit
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
tratat ca un ins potențial primejdios pentru stabilitatea statului (atît cel austro-ungar, cît și cel român) și întemnițat ca un borfaș (ultima oară, la 71 de ani), deși era blînd, glumeț și n-ar fi ucis o muscă. Dacă asemenea exagerări mai pot fi înțelese în toiul bătăliilor din istoria reală, ele rămîn fără nici o acoperire în aceea scrisă mai tîrziu. Nu ura lui Goga din 1910 ne miră, ci disprețul lui Călinescu din 1941. Se vede că i-a fost
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]