KorAP: Find »[drukola/base=exantem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-llms4eu/Law/283768

să prezinte avizul medicului specialist. Reacții legate de perfuzie Tratamentul cu rituximab este asociat cu reacții legate de perfuzie (IRR), asociate cu eliberarea de citokine și/sau alți mediatori chimici. Cele mai frecvente simptome sunt cefalea, pruritul, iritația faringiană, eritemul facial, exantemul, urticaria, hipertensiunea arterială și febra. Incidența IRR este mai frecventă la administrarea primei perfuzii cu rituximab, frecvența acestora scăzând odată cu următoarele administrări. În cazul acestor IRR, scăderea vitezei de perfuzare sau întreruperea perfuziei cu rituximab poate să ducă la

ANEXĂ din 29 mai 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/283768]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915

cei mai mulți îi apuca un sughiț sec, împreunat cu cârcei tari, cari la unii încetau în curând, iar la alții țineau mai mult. Trupul, pipăit pe dinafară, nu era tocmai cald, nici se arăta palid, ci roșietic sau vinețiu, c-un exantem de bășicuțe și de bube. Dar înăuntru fierbințeala era atât de cumplită încît cel bolnav nu putea Histo[r]iografii medicinei sânt la îndoială dacă epidemia descrisă de Thucydides a fost ciumă sau tifos petechial. În tot cazul, descrierea renumitului

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

neurovegetativă (astenie, somnolență diurnă, vertij). Mai rar, în special în infecția cu VHB, pacienții pot avea manifestări pseudo-gripale, cu febră, mialgii, cefalee sau manifestări de tip pseudo-articular (artralgii și chiar artrită). Mai pot fi prezente manifestări cutanate, cu apariția unor exanteme maculo-papuloase simetrice predominant la rădăcina membrelor (sindrom Giannotti-Crosti) sau dureri abdominale cu caracter pseudo-apendicular. Uneori, simptomatologia este discretă, fiind ignorată de bolnav. Spre sfârșitul perioadei preicterice, scaunul pacienților începe să se decoloreze, devenind hipocolic, cu consistență scăzută, iar urinele devin

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289

granulocitele cât și exsudatul seros, care constituie conținutul pustulei migrează din capilarele subbazale prin diapedeza. Pustulele sunt frecvent întâlnite în epiteliile care vin în contact cu factorii traumatici (piele, mucoasa prestomacelor, dar și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de exsudație leucocitara se

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro-papulo-eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina.  Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + exantem + enantem  Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă  Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + catar + exantem + exantem  Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție  Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene  Virusologice:  evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă)  izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + catar + exantem + exantem  Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție  Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene  Virusologice:  evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă)  izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat:  pneumonia cu celule gigante (Hecht)  keratita rujeolică punctată  crupul rujeolic  suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză  gastroenterita

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
0,25mL/kg la persoane sănătoase și 0,5mL/kg la imunodeprimati, maxim 15 ml. 4.3 Rubeola 4.3.1 Definiție Rubeola (pojărelul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rubeolic, caracterizată prin catar respirator ușor, adenopatii și exantem maculopapulos. 4.3.2 Epidemiologie Rubeola are incidență maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și de persoanele care prezintă forme

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
constituie tumefierea ganglionilor moderat măriți, mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână Bolile eruptive MAJORE 66 erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.4 Varicela și herpesul zoster 4.4.1 Definiții Varicela („vărsatul de vânt”) este o boală infecțioasă și contagioasă determinată de primoinfecți cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. 4.4.2 Epidemiologie Rezervorul VVZ este strict uman. Varicela este una dintre cele

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și al herpesului zoster. Bolile eruptive MAJORE 71 4.4.4 Tablou clinic 4.4.4.1 Varicela Incubația medie este de 14 zile (10-21 zile). Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici:  este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele  are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos  evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf  ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/301_a_586

fost făcută de J. Jadarssohn în 1895. De atunci acest tip de testare a fost utilizat pentru diagnosticarea reacțiilor alergice de tip IV, în mod deosebit în dermatitele de contact alergice (metale, substanțe cosmetice, cauciuc, latex, detergenți etc.) și a exantemului post medicamentos (antibiotice 14 peniciline, soluții de contrast, anestezice,antiinflamatorii, insulină etc.) (fig. 1.3). Hipersensibilitatea întârziată cuprinde toate reacțiile care, după clasificarea lui Coombs și Gell (1963) necesită mai mult de 12 ore pentru a deveni evidente. Reacțiile de

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
Corola-website/Law/139157_a_140486

codul ..., versiunea....., a fost în ultimele 24 luni liber de febră aftoasa și în ultimele 12 luni a fost liber de stomatita veziculoasa, pesta porcină clasică, pesta porcină africană, encefalomielita enteroviroza porcină (boală de Teschen), boala veziculoasa a porcului și exantemul veziculos și că nu s-au efectuat vaccinări împotriva nici uneia dintre aceste boli în ultimele 12 luni și că importarea animalelor vaccinate împotriva febrei aftoase și pestei porcine clasice este interzisă ... that the territory described în Annex I, with code

ORDIN nr. 414 din 25 octombrie 2001 privind condiţiile de sănătate a animalelor şi certificarea veterinara pentru importurile de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139157_a_140486]
codul ..., versiunea....., a fost în ultimele 24 luni liber de febră aftoasa și în ultimele 12 luni a fost liber de stomatita veziculoasa, pesta porcină clasică, pesta porcină africană, encefalomielita enteroviroza porcină (boală de Teschen), boala veziculoasa a porcului și exantemul veziculos și că nu s-au efectuat vaccinări împotriva nici uneia dintre aceste boli în ultimele 12 luni și că importarea animalelor vaccinate împotriva febrei aftoase și pestei porcine clasice este interzisă ... that the territory described în Annex I, with code

ORDIN nr. 414 din 25 octombrie 2001 privind condiţiile de sănătate a animalelor şi certificarea veterinara pentru importurile de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139157_a_140486]
Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

pesta bubonică) cu 10000 decese/zi în perioada de vârf a epidemiei. Cele mai reprezentative figuri ale medicinii arabe vechi sunt Rhazes și Avicena. Rhazes (Islam, sec. X) a lăsat prima descriere a variolei, diferențiindo de rujeolă și de alte exanteme, și a identificat imunitatea de lungă durată după variolă. Conform principiilor lui Hippocrate, Rhazes a încercat să explice apariția pustulelor din variolă prin excesul compartimentului sanguin, care fermentează și se exteriorizează. Variola era considerată un fenomen care ajuta dezvoltarea normală

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]