337 matches
-
al iubirii”. Să nu trecem însă cu vederea faptul că incertitudinea e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
acord de miere bună de leac... ce să fac tac doar e tot o propoziție supoziție... nimeni și nimic nu va sta între noi nici măcar o virgulă și de aceea vino în iarba asta bună de coasă să facem propoziții exclamative fără subiect și predicat să găsim iubirea în florile de romaniță... vino, bădiță! Referință Bibliografică: Sintaxa florilor de romaniță / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Spiridon
SINTAXA FLORILOR DE ROMANIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1496058253.html [Corola-blog/BlogPost/372516_a_373845]
-
continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare. Ea să ducă greul, în timp ce eu tac desăvârșirea lunecării...” Descătușarea de sine devine destin creator. Cuvântul dintâi trece răpanian prin „alfabetul tăcerii”, încolțind
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
zvâcnituri de revoltă contra resemnărilor senecte, cu încercări de frondă juvenilă verbalo-formală: când apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curând vasluianul Ion Gheorghe Pricop îndrăznește, până la capăt, autentice intersectări cu neo-formalismul lui Guillaume Apollinaire...), când șiruri finale de semne exclamative, când titluri ortografiate exclusiv cu minuscule...Nu, calitatea Poeziei lui VIOREL SAVIN stă, în primul rând, în vigoarea expresivă a mărturisirii! ...Poetul VIOREL SAVIN dă mărturie că, dincolo de ek-stasa poetică, este un om. Dar nu oricum „om”, ci ipostază a
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
acest fenomen, ori de câte ori elaboram lucrări pentru facultate. Mi se spunea să modific frazeologia, pentru că, pasămite, ar transpare că ar fi tradus (adică se sugera plagiatul). Ce mă mai înfuriam eu când auzeam asta! Nu știu dacă ați sesizat, dar propoziția exclamativă pe care tocmai ați citit-o adineaori e un exemplu de astfel de topică. N-am idee cum reacționează un ne-ardelean la ea, dar pe mine regăsirea acestui filon subteran al limbajului în paginile acestei cărți m-a cucerit
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
Să îl „citească” Doamna Moarte...; Moarte, cînd mă vei lua, / Să nu vii primăvará / [...] / Să fie-n tîrziu de seară / Și totul un vis să pară...; Și,-mplinindu-se cea soarte, / Să îmi pari mai blîndă, Moarte!...). Și-atunci, versurile cad, exclamativ, încărcate de deferență: În infinita lumilor roire, / Oh, nimeni nu-i ca să te-nfrîngă, Moarte!... Și-ți, Moarte, răvașe scriu // Și-ți, Moarte, răvașe scriu... Temă eminamente romantică, Moartea (cu drag, personificată) se sustrage frumuseții (valoare clasică) pentru că nu are aspect
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca ce primise jacheta în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă să se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în garda civică. La adresa acestuia are numai vorbe laudative; băiat bun, onorabil, credincios și îi este recunoscător, deoarece îi apără onoarea de familist: vrea să îl ia tovarăș și să-l și însoare. Admirația față de acesta se revarsă în propoziții exclamative: „Atâta om de încredere am ... Băiat bun! ... ține la onoarea mea de familist.”; „De când lipsesc de-acasă, cine să-mi păzească onoarea? Chiriac săracul! N-am ce zice! Onorabil băiat”; „De-aia am hotărât și eu, cum m-oi vedea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Leonard Cohen un cizelat medalion, o veritabilă bijuterie. În „Concert de zi” este un inspirat poet al cotidianului străzii. Se poate vorbi îndelung despre virtuțile stilistice ale scrisului lui Roni Căciularu. Practică, mai ales, un stil colocvial, convivial, familiar, interogativ, exclamativ. Monologal, dialogal. Auto-interogativ. Recurge la interviuri imaginare, dialoguri ficționale, formule de adresare către cititor și, uneori, chiar către sine însuși. Stilul abstract-conceptual conviețuiește de minune cu cel concret, hiperdescriptiv, senzual, obiectual. Stilul e străbătut de afectivitate, dar niciodată sentimentaloid. Roni
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei- POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Dincolo_de_tacere_metafora_evanghelia_inimii_de_theodor_rapan.html [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
generale ale umanității. Sonete sau poeme lungi cât un volum, haiku-uri sau poeme în vers alb, versurile sale - meditații asupra existenței umane - ne invită într-un labirint plin de enigme. Disperat, acid, nihilist și debordând de încredere, interogativ-filosofic și exclamativ, retoric și încifrat, romantic și de o terifiantă luciditate, melancolic și gânditor profund și teatral, plin de entuziasm și golit de iluzii, el este preocupat continuu de problematica existenței umane.Imagini splendide și metafore rare sunt însoțite de o simbolistică
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
își face un lung rechizitoriu, trecând în revistă tot ce a făcut în viață și considerând că nu e vinovat și nu merită să fie pedepsit. Însă, aidoma lui Iov cel răbdător, se lasă în voia celui divin. O poezie exclamativă și interogativă, a întrebărilor existențiale, o poezie care dă de gândit, într-un câmp al percepțiilor metafizice. Unele întrebări sunt chiar retorice, gen: Cu ce-am greșit? Uneori, versurile par lipsite de muzicalitatea, de eufonia din sonete și lieduri. O
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
popor. În preocuparea de culegător de folclor poetul va conserva ca trăsătură esențială a acestor creații literare, oralitatea stilului, marcată prin adresarea directă a unui auditoriu imaginar, îmbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă, prezența dativului etic, a vocativelor, a expresiilor exclamative, a interjecțiilor și a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo.” (M.Eminescu, 2010:217). Eminescu își particularizează, în aceste lucrări
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
inconfundabil al brațelor deschise, ușoara aplecare ca semn distinct al respectului, cuprinderea mâinii mele, cu ambele sale mâini, ce se muiau dintr-odată, o privire caldă, drept în ochi, un zâmbet sincer al ochilor de sub rebelele-i sprâncene negre și, exclamativ: „Oh! Săruut mâââna, doamna noastră contesă de Seini! Bine ați venit!” Și-mi săruta mâna...într-o manieră superioară. Și fața i se inunda de lumină, precum picturile lui Cezanne... Ultima prefață, scrisă la volumul de versuri ”Vitralii monocrome”, o
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a crea, de a scrie, de a nemuri „Clipa cea repede”, căci pe ea a zidit-o cu har între filele acestei cărți, în care se definește când interogativ, când afirmativ, când exclamativ, dar întotdeauna inedit: „Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silabă ori ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și ajută-mă, Doamne, să trec ... ” Spațiul liric distinct, Evanghelia inimii - Anotimpuri - Jurnal de poet este ofranda
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă și indirectă), negativă; - Tipuri de subordonate*): completiva directă, indirectă, relativă, circumstanțiala de timp, de cauză, de scop, condiționala, si condițional, si dubitativ, consecutivă, concesiva, sisteme comparative. *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minorități/L3, acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație) gradele de comparație h. - Particulele: NE și CI (VI) i. - Prepoziția, conjuncția, interjecția j. - Tipuri de propoziții: afirmativa, negativă, interogativa, exclamativa, imperativa; k. - Periodul ipotetic l. - Vorbirea directă și indirectă NOTĂ: Capitolul privind " Elementele și construcțiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele Tematica 1-2 ore/săptămânal, minorități și opțional - Momenti della storia, della civilta e della cultură italiană - Universo quotidiano e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
verbe de dorință, voința, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa/negativă, conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*); propoziția participiala*). Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, broșuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației. Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. 1.4. TEXTE ȘI TEME pentru comunicarea orală și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; ... b) Tipul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
italiene cu acelea ale propriei limbi și ale altor limbi străine. CONȚINUTURI LEXIC Schimbarea sensului cuvintelor: - metonimia: - metaforă; - alte figuri de stil: comparație, antonomaza, oximoron. Derivarea cuvintelor: - moduri de derivare: alterarea; cuvintele alterate și compuse. SINTAXA Felul propozițiilor: - enunțiative, interogative, exclamative; - afirmative și negative. Sintaxa propoziției: - subiectul; predicatul (verbal/nominal); atributul; complementul. Sintaxa frazei: Coordonarea. Subordonarea: - dependente și principale; - subordonate explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propoziții subiective; - propoziții completive directe; - propoziții declarative; - propoziții cauzale; - propoziții concesive; - propoziții consecutive; - propoziții finale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
A LIMBII ● Comunicare orală Componentele comunicării dialogate. Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Povestirea orală a unor texte citite sau audiate. Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: 1. a localiza în spațiu 2. a compara calități 3. a exprima preferințe 4. a descrie persoane 5. a iniția, menține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție reflexiv ● Verbul Indicativul prezent al verbelor auxiliare Indicativul prezent al verbelor servile: dovere, sapere, potere, volere; folosirea verbelor servile cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]