45 matches
-
lei noi. Situația actorilor însă s-a înrăutățit, a venit iarna cu frig, cu salarii neplătite la timp, cu greutăți de tot felul și pe deasupra și cu cearta dintre Millo și Pascally. Eminescu pleacă iar cu Pascally într-o nouă„excursiune artistică” la Galați, la Iași, la Cernăuți. La începutul lui august 1869 trupa s-a oprit și la Botoșani. Acum se petrece o răscruce în viața lui Eminescu și i se spulberă pentru totdeauna ideea de a rămâne artist de
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
în geometrie înțeleg prin poezie o anumita simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență" (Ion Barbu). În perioada liceului și imediat după,alături de alți colegi și sub îndrumarea profesorului Florin Sindrilaru,am colaborat la apariția volumului I și ÎI din "Excursiunile noastre în literatura,arta,filosofie",(editură paralelă 45) cu versuri și cu lucrarea "Ființarea intru Neființă în poezia eminesciana". Universitatea Maritimă Constanta-profil Navigație (2005-2008). Am avut marea șansă de a lucra vreo două contracte pe un vas de croazieră,undeva
CLARISSA EMANUELA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Clarissa_Emanuela.html [Corola-blog/BlogPost/359871_a_361200]
-
propriu care să corespundă nevoilor tuturor medicilor și scopurilor asociației; i) De a întruni pe membrii ei într-o adunare generală anuală la București; ... j) De a organiza congrese științifice și profesionale, în toate centrele mari ale țării și diferite excursiuni; ... k) înființarea unei biblioteci centrale. ... Capitolul 2 Membrii Articolul 5 Membrii sînt: Fondatori Activi Corespondenți, si Onorifici a) Membrii fondatori sînt acei cari au luat parte la constituirea definitivă a acestei asociațiuni; ... b) Membrii activi pot fi toți medicii ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134116_a_135445]
-
vamale. Cu toate acestea autoritățile vamale ale celor două Părți se vor putea înțelege pentru a acorda eventual oarecare înlesniri în această privință. Articolul 27 Alte înlesniri afară de cele prevăzute în prezența Convenție, vor putea fi acordate în cazuri speciale: (excursiuni sportive, pelerinage etc.), prin înțelegere directă între prefect, de acord cu șeful vămii din partea română, și autoritățile de a II-a instanță a administrației generale și vamale din partea poloneză. Articolul 28 Înlesnirile prevăzute la articolele precedente nu comportă vreo derogare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
ta o excursie de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloacele bănești pentru aceasta... Așadar, fii fără grijă, redobândeste-ti acea filozofie impersonala ce o aveai totdeauna, adaoge-i ceva veselie și petrecere În excursiunea prin frumoasă Italie, si la Întoarcere mai Încalzeste-ne mintea și inima cu o rază din geniul D-tale poetic, care pentru noi este și va rămâne cea mai Înaltă incorporare a inteligenței române”. Din păcate, călătoria (scurtata, la insistențele lui
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
trecea în imediata apropiere a dealului, ducând la Dunăre. Ruinele fortificației sunt semnalate prima oară de către istoricul Cezar Bolliac în peregrinările sale din anul 1869, publicând impresiile și teoriile sale într-o lucrare apărută chiar în acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologică în anul 1869“, București, 1869). În acea lucrare, referindu-se la fortificația de pe dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza teoriei stă denumirea dată de localnici, „Zidina dacilor“, cât și asemănarea aparentă
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a luat ființă în august 1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România. Aveau ca scop cercetarea munților Carpați, îmbunătățirea căilor de acces
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Asociația Alpină Germano-Austriacă”. Asociația își propunea ca obiectiv cultivarea spiritului turistic, făcând cunoscute și accesibile populației frumusețile naturale ale munților Carpați. „Cercul Excursioniștilor” înființată la 1 ianuarie 1891, a fost prima asociație turistică din București, care-și propunea, să întreprindă "excursiuni menite să dezvolte iubirea pentru frumusețile naturii și înmulțirea cunoștințelor prin vizitarea monumentelor și localităților din țară, ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere" iar "ca mijloc de locomoție se adopta piciorul". În același an, la
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
avut, la un moment dat, oare care îndoială cu privire la efectul produs asupra cetitorilor mei. Îndoiala aceasta, în care se amestecau și alte sentimente și stări sufletești, am exprimat-o în următoarele rânduri: "M-aș simți peste măsură de mâhnit, dacă excursiunea aceasta ar obosi câtuși de puțin pe cei pe care i-am îndemnat s-o facă și care m-au ascultat, urmându-mă. Am impresiunea că grupul scade, ca în ceremoniile care au durat prea mult, că cei care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noi și unde impiegații superiori mai cu seamă, afară bineînțeles de vro câteva excepțiuni, să fie mai neglijenți și mai netrebnici. Și aceasta pentru că vremea care - ar trebui să o consacre serviciului lor o întrebuințează politizând prin cafenele sau în excursiuni și prin pretinse misiuni peste graniță. Trebuie, încă o dată, să aibă cineva doza de cinism a celor de la "Romînul" pentru ca nici un accident ca acel de la Comarnic, în care sute de oameni ar fi putut să-și piarză viața, să nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
VIII-a. Timișoara, All Educational, 2000, 184 p. [120] VICOL, NELU, Limba română în viziunea didactică a lui Eminescu. [Predarea limbii române în concepția lui Eminescu]. în: Dacia literară, v. 11, 2000, nr. 38, p. 9-12. [121] VLASIE CĂLIN, (ed.). Excursiunile noastre în literatură, artă, filosofie. Pagini ale elevilor Liceului de Științe ale Naturii, Brașov, Pitești, Paralela 45, 2000, 199 p. [122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Bibliografia românească veche, I, 1508-1716, Socec, București, 1903. Bianu, Ion, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, III, 1809-1830, Socec, București, 1912-1936. Bolintineanu, Dimitrie, Opere, I, Poezii; X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981; 1988. Bolliac, Cezar, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005. Bolliac, Cezar, Scrieri, I-II, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1983. Budai-Deleanu, I., Țiganiada, ediție îngrijită de Florea Fugariu, Minerva, București, 1981. Cornea, Paul, Mihai Zamfir, Gândirea românească
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 186. 130 Pentru o prezentare succintă a câtorva momente de reactualizare a temelor generaționale în cultura română, Gheorghe Perian, " Ideea de generație în teoria literară românească", în Petersen, Generațiile literare, pp. 5-66. 1 Cezar Bolliac, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005, p. 83: "Piatra de care este vorba o avea un bulgar drept treaptă pe care se urca în pat". 2 V. Voiculescu, Capul de zimbru, ediție îngrijită de Victor Iova
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde se redau mai multe mărturii directe obținute de la "dascălii de sate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Maurice de Gandillac, în Œuvres III, Gallimard, Paris, 2000, pp. 269-316 (ediție românească: Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngr. și pref. Petre V. Năsturel, București, 1904; [Viața lui Varlaam și Ioasaf], CPL, II, 293-302; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 437-495; Sf. Ioan Damaschin, Varlaam și Ioasaf, pref. Virgil Cândea, București, 1999. Repere bibliografice: Ioan Bianu, Note dintr-o excursiune în Moldova, „Columna lui Traian”, 1882, 2; Gaster, Lit. pop., 32-53; Ioan Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XI, 1888-1889; Ivan Franko, Varlaam i Ioasaf, starochrystyjanskyj duchovnyj roman, „Zapisky Naukovo Tovarystva imeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
asemenea pasaje În care se concentrează, ca În tot atîtea embleme, obsesia structurantă a viziunii specifice poetului. Iată unul din Poemoterapie, dintre cele mai caracteristice: „Pasul pipăie ca un toiag pînă ce nimerește bolovanul din care un izvor de alte excursiuni izbucnește. Sunt bolovani aici și acolo, să nu-ți Înfunzi capul În pernele lor, să treci iarăși de barierele orașului cu dulăul care se va speria vestindu-ți goana printre ultimele garduri căzute. Peste noapte sau peste zi șovăirea ta
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sunt acum interbelicii), cât și pe aceea generică (criticul nu mai face nici o discriminare între genuri). Definitorii sunt eseurile consacrate, în prima secțiune a cărții, lui Lucian Blaga, V. Voiculescu și Ion Pillat, care asociază incursiunile în imaginarul operei cu „excursiunile” biografice și antropologice. Față de acestea, Imediata noastră apropiere, I (1980) marchează o aparentă regresie, cel puțin în planul tematicii, limitată, cu mici excepții, la cadrele Banatului, dar, într-un anume sens, și în planul metodei, care pactizează din plin cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
preocupat de Împărțirea Întregului lanț carpatic românesc În cele trei sectoare cunoscute astăzi. - George Murgoci-Munteanu (1872-1892), geograf și geolog, mare susținător al excursiilor În paralel cu scrierile pe care le-a lăsat și anume: Sinteza geologică a Carpaților Sudici (1923), Excursiuni În Carpați (1902), Necesitatea unui club carpatin român (1902) etc. - Victor Tufescu (1908-2000), geograf, profesor universitar și academician, a obținut rezultate deosebite În domeniul geografiei fizice, a celei umane În care a avut În vedere și Carpații Meridionali, În contextul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iar A. S. R. Principesa făcând același lucru de bordul vaporului al doilea"2269. Odată ceremonia încheiată "vaporul "Principesa Maria" având pe bord pe Altețele Lor Regale, pe domnii miniștrii Stolojan și Brătianu cu toți invitații din București, a făcut o excursiune pe mare, pe când Majestatea Sa Regele a inspectat lucrările portului condus de dl. Saligny și de primul ministru"2270. În seara aceleiași zile a fost organizat un banchet în cinstea evenimentului, după banchet "Altețele Lor Regale s-au retras pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașului Constanța înainte de anul 1878", în România de la Mare, an 1, nr. 1/ianuarie 1992. Iacob, Gheorghe, "România de la independență la primul război mondial. Procesul de modernizare", în volumul Istoria o meditație asupra trecutului, Iași, 2001. Ionescu de la Brad, Ion, "Excursiune agricolă în Dobrogea în 1850", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Ionescu de la Brad, Ion, "Românii din Dobrogea", în Românul, 22 septembrie 1878 și în Telegraful, 24 septembrie 1878. Ionescu de la Brad, Ion, Ghica, Ion, Bălcescu, Nicolae
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 42. Moses Schwarzfeld, Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România, București, 1888. 43. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Mihai Spielmann, vol. II, partea I, București, 1988. 44. Vezi Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, București, 1980, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ed. Reimund Kvideland, Studia Fennica Folkloristica, Helsinki, 1992, pp. 114-126. 108. Marianne Mesnil, Etnologul, Între șarpe și balaur, și Marianne Mesnil și Assia Popova, Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]