2,256 matches
-
1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de și despre Mircea Vulcănescu au apărut într-o serie de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
anul 1996 la Editura Enciclopedică sub titlul Dimensiunea românească a existenței. Majoritatea acestor texte sunt simple proiecte, schițe, dar, citindu-le, ai sentimentul că ele spun mai mult decât o carte, sunt însăși esențializarea problemei respective. Colegii de generație și exegeții de mai târziu au remarcat la Mircea Vulcănescu uluitoarea diversitate a domeniilor în care acesta se mișca cu o ușurinșă rar întâlnită, cu firescul pe care oamenii obișnuiți îl au atunci când respiră. Constantin Noica spunea: „Era chiar ceva uluitor și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
se va ridica și cu sprijinul Primăriei din Drăgășani.Aici, au fost evocate momente din viața cenaclului “Gib I. Mihăescu“, înființat în urmă cu 58 de ani de către Al.Florin Țene. Evocările au fost făcute de prof.Emil Istocescu, un exeget al autorului “Donei Albă “ și ctitorul cenaclului.. De aici ne-am deplasat la Muzeul Gib I. Mihăescu unde , cei prezenți, au vizionat o parte din manuscrisele, scrisorile și cărțile scriitorului. Am fost primiți de nepoata scriitorului. La ora 14 , în
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
Să dea Domnul să nu ajungă niște ciocli... fie ei și... literari! Ce ar putea deveni neavând curajul de a analiza și textul unui necunoscut? Este una să scrii, de exemplu, despre Mircea Eliade, autor abordat înaintea ta de nenumărați exegeți și alta să te pronunți despre un ins oarecare... nici măcar simpatic și care pe deasupra nici nu îți va aduce gloria imediată. De ce să riști? Stăteam tristă în fața televizorului, cârpind un... ciorap, neputând să îmi dezlipesc ochii de la tandemul literar, ce
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Paul_cernat_si_ochelarii_de_fum.html [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
-
text, pe coperta 4 a volumului recenzat, mai ales că dintre cercetătorii literați puțin comentați, dacă nu ocultați, niciunul nu desfășoară, din câte știu, o atât de prodigioasă și complexă activitate ca Ionel OPRIȘAN. Istoric literar cu dublă vocație, de exeget și de scotocitor de documente, autor de monografii (Sadoveanu, Hașdeu) și micromonografii („Cariatide literare“) și întreprinzător de anchete (Blaga și Călinescu în rememorări ale unor contemporani), propunător al unei „istorii a literaturii române în evocări“ și semnalator de relații și
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
de sete Și vrea Morgana să mă-mbete. Adorm, spre seară, din picioare, Cu o creang ă , -n bra ț e, de măslin; În coast-o suliță mă doare Și-nțepat eu râd, c-am fost de-un spin. Urcușu-i greu, spun exegeții, Dar vârful este o... splendoare! E rostul unanim al vieții: Să cazi d in cer , nu-i tot... zbor, oare?! Referință Bibliografică: De-o viață eu tot urc Golgota... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III
DE-O VIAŢĂ EU TOT URC GOLGOTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_o_viata_eu_tot_urc_golgota_george_safir_1357444494.html [Corola-blog/BlogPost/350205_a_351534]
-
Ilarie, retrăită în povestirile spuse ardeleanului nostru Călin Kasper, care le reunește sub forma unui roman-istoric, prin voluminoasa documentare, prin fruntea nimbată a sensului, a apelului și a mesajului revelator transmite un mesaj de sinceră cinstire a sufletului poporului român. Exeget de mare adâncime al profunzimii sufletelor celor Chemați, interpret al sensurilor spirituale ale Neamului, prieten nedespărțit al credinței și adevărului, Călin Kasper, călăuzit de neînfricatul erou-Moș Ilarie, încununează totodată în roman, aura suferinței și a jertfei celor mai aleși Fii
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
dispus să discute. Irumperea dramei în viața lui Haralambie Grămescu are loc în legătură cu circumstanțele existenței tot mai melancolic șterse a unui critic de artă (și un mare stilist al limbii române) împins de valul istoriei în afara granițelor manifestării publice. Numele exegetului la care mă refer este V.G. Paleolog. Cărțile sale, de mici dimensiuni, dar cu o ținută impecabilă, tratând despre Brâncuși, mi-au uluit copilăria, găsindu-le, din fericire, între cele adunate de tatăl meu, colecționar de pictură și de carte
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
în apropierea „conjudețeanului” său din alt secol, având în vedere faptul că amândoi „combat” ironic, uneori sarcastic, niciodată cu ură și fiecare în felul său, nefiind vorba, la contemporanul marelui dramaturg, de imitarea acestuia. Fără a se erija într-un exeget al operei marelui clasic, Gheorghe Filip nu face altceva decât să-și expună propriile opinii, acelea ale unui cititor fidel al operei clasicului, operă devenită „carte de căpătâi” pentru contemporanul nostru, totodată avizat, alegându-și ca obiectiv „lumea lui Caragiale
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
care răzbat respectul și gratitudinea autorului lor, împărtășite din toată inima de ȘVM, și care ne sugerează, oarecum, și semnificația titlului studiului de față. I.L.Caragiale a fost, este și va fi întotdeauna în ,,grădina publică”, în mijlocul nostru, cititori și exegeți, și se deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
literară”), dar și de chestiuni politice, atacând, cu deosebire partidul liberal și statul burghez care ,,nu e interesat (realmente) de cultură, ci de aservirea culturii în scopuri de partid, indiferent de culoarea acestuia”. Așa cum, de altfel, au afirmat și alți exegeți, ,,jurnalistica (lui Caragiale, n.n.) reprezintă una din componentele ei (ale operei, n.n.) solide și de o anume autonomie artistică” (Mircea Tomuș), și ȘVM consideră că aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
despre muzică și pictură, păstrând același ,,ton[...]ironic, autoironic, umoristic, cu morală și tâlc, mai mereu satiric ori sarcastic”. Cel mai consistent subcapitol al acestei prime părți este cel în care ȘVM trece în revistă principalele puncte de vedere ale exegeților vieții și operei lui I.L.Caragiale, fără o anumită ordine, subcapitol intitulat sugestiv Zoon Critikon: De la Gherea și Maiorescu la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Lucian Vlădescu - și orchestra „Arkadia” - dirijor Marius Hristescu. În totalitatea lui, spectacolul a fascinat-o pe Vasilica Tătaru, deși e o cântăreață călită în emoțiile scenei, a absolvit studii universitare de specialitate (actorie-muzică), este familiarizată cu emoțiile spectacolului, cu publicul, exegetul și recompensatorul artistului, cu televiziunea, (este realizatoare și moderatoare la televiziunea regională a Moldovei, cu sediul la Iași). „Crizantema de aur” a Bacăului (poate că astfel i se va spune de acum) a fost și este și azi copleșitor de
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477303608.html [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
greșise încadrarea operei! Și asta în condițiile în care opțiunea lui avea un oarecare fundament! De pildă, în anul în care s-a cerut caracterizarea unui personaj tip al intelectualului, mulți elevi l-au ales pe Ilie Moromete, pe care exegeții l-au prezentat sub sintagme ca „țăranul-filosof”, atent la spectacolul lumii, spirit reflexiv și contemplativ. Pornind de la confuzia asta, s-a ajuns ca elevii să îl considere intelectual și să scrie absolut degeaba o caracterizare pe care evaluatorul nici măcar nu
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
convingere superioară romanului. Aceste opinii “îl repoziționează printre optzeciști, însă în gruparea realiștilor”, conchide Dorin Murariu. A doua parte a volumului - Un puzzle în expansiune - are ca obiect analiza operei, în ansamblul ei, din perspectiva câtorva direcții și trăsături definitorii. Exegetul are în vedere șapte linii de orientare: Sub semnul fragmentarismului; Spații & timpuri; Scriitura istoriilor personale; Lumea măruntă; Portretele istoriei burlești; România pe varză; Final de portret. Aici istoricul literar își temperează, oarecum, vocea, pentru a lăsa loc comentatorului, analistului, criticului
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
abordare cu importante urmări pentru instanțele implicate în acest proces. Putând începe lectura din orice ‘nod’ al țesăturii, cititorul dobândește un statut privilegiat și are senzația, printre altele, că el însuși potrivește pasul rotițelor textului. Evident, se amăgește” (ibidem). Dar exegetul nu rămâne doar la constatarea acestei caracteristici. El adâncește analiza, remarcând, în continuare, consecințele, în plan artistic, ale respectivului sistem de structurare textuală, deopotrivă recuperator și combinatoriu. Extinzând demersul, Dorin Murariu observă, cu finețe, că, practicând respectiva tehnică, Pora ne
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
avea față de ele o atitudine, în concluzie, de a nu rămâne neutră din punct de vedere axiologic. S-a discutat, dea-lungul istoriei, nu de puține ori, despre caracterul veșnic al frumuseții, despre perenitatea capodoperelor, subliniindu-se mai ales, de unii exegeți, faptul ca durabilitatea se constituie istoricește și are ea însăși o evoluție. De aici decurge că a statuia existența unor valori estetice fixe, imuabile este la fel de greșit că și a le subordonă mecanic momentului, cum s-a procedat în perioada
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
De când i-au zis oamenii ăia din Piață să clipească de două ori ca să fie salvat, premierul Grindeanu face cu ochiul cui apucă, ambasadelor, statului de drept, președintelui Iohannis. Exegeții Binomului, care explică orice se întâmplă în țara asta, de la politică, la rapiță, prin influența ubicuă a serviciilor, l-au înaintat rapid în grupul băieților cu ochi albaștri. Vezi, Doamne, Liviu Dragnea nu-i privise CV-ul când l-a
Eu te-am făcut, eu te omor. Dragnea schimbă foaia by https://republica.ro/eu-te-am-facut-eu-te-omor-dragnea-schimba-foaia [Corola-blog/BlogPost/339695_a_341024]
-
Târgu Jiu, dar este rapid eliberat. Demobilizat în anul 1944, Sandu Tudor hotărește să înceapă o viață nouă, găsindu-și refugiul spiritual la Mănăstirea Antim. Aici, el este unul din principalii inițiatori ai asociației "Rugul Aprins", întâlnire considerată de unii exegeți unică între intelectualii români ai veacului și Biserica Ortodoxă. La sfârșitul lunii iunie 1948, a fost ridicat de către Securitate pentru pretinse ilegalități făcute pe frontul din est, Sandu Tudor fiind condamnat la doi ani de închisoare într-un proces în
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
contextul; 2) interpretarea alegorică, când găsirea unei analogii intuitive oferă o cheie care elimină orice discuție ulterioară („După ce comunici cititorului că, în cazul “Făcliei sub obroc”, făclia este Iisus Hristos, obrocul - legea veterotestamentară, iar sfeșnicul - Biserica drept-credincioșilor, nici cititorul, nici exegetul nu mai au nimic de făcut. Rien ne va plus!“ - p. 284). În plus, chiar dacă din principiu putem spune că hermeneutica pildelor este inepuizabilă, posibilitățile de înțelegere alegorică s-au încheiat. Secolele de acrivie catolică și protestantă au săpat șantierul
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
de părere că „Hristosul lui Dostoievski este un fals eretic”(8): „Figura lui ne mișcă dar ea rămâne pur imaginară și nu duce la nimic. Tulburarea pe care o creează naște perplexitate și se consumă în disperare.”( 9) Pentru unii exegeți ai operei dostoievskiene, victoria aparține Marelui inchizitor (adică vorbirii), pentru alții tăcerii (lui Iisus Hristos): „Tăcerea lui Hrist, muțismul lui blând conving și influențează într-un mod mai hotărât decât întreaga forță de argumentare a Marelui inchizitor.”( 10) O tăcere
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
propus de Berdiaev este următoarea: Ivan suferă un dublu coșmar(acel al Marelui Inchizitor și al diavolului), pe când coșmarul cardinalului îl reprezintă persoana lui Iisus Hristos. În imaginea sublimă cu referiri apocaliptice întâlnim deznodământul destinelor pământești ale omului. Unul din exegeții operei dostoievskiene, Rozanov, trimite la un final apoteotic al Legendei - în ea „ este plânsul lui (al omului) amar, când, pierzându-și inocența și fiind părăsit de Dumnezeu, omul a înțeles deodată că de acum este singur cu slăbiciunea sa, cu
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
criticul literar GHEORGHE A. STROIA - directorul și redactorul-șef al revistei și editurii ARMONII CULTURALE și poetul IONEL MARIN - Redactor-șef adjunct al revistei adjudene și președintele ASOCIAȚIEI CULTURAL-UMANITARE BOGDANIA din Focșani. Invitații speciali ai manifestării au fost scriitorul și exegetul creștin STELIAN GOMBOȘ (București) și pictorul MIHAI CĂTRUNĂ (București). Printre invitații manifestării s-au aflat: poeta ELEONORA STAMATE - redactor-șef al revistei Tecuciul literar și artistic, poetul VASILE SEVASTRE GHICAN, umoristul și epigramistul ION CROITORU, părintele VELICU T. CONSTANTIN - realizator
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]