238 matches
-
afirmă undeva Vera Călin, ,poate fiindcă, din fire sau datorită exemplului mamei, în prezența unor posibile efuziuni paralizez") volumul ne oferă, poate și involuntar, date esențiale configurînd în plan moral și intelectual personalitatea acestei autoare care fuge de narcisism și exhibiționism. Ea se conturează nu atît datorată notațiilor despre sine, cît multitudinii de reflecții, comentarii și asociații pe marginea fenomenelor social-politice fierbinți, a cărților citite, a ideilor vehiculate de acestea ca și a modului în care se întîlnesc obsesiile ei personale
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
acestui mare concert-simfonie în si bemol major. Prezențe violonistice spectaculoase? Au fost. Nigel Kennedy este campionul acestora; dispune de o violonistică temeinică, de excepțională performanță, în realizarea Concertului compatriotului său Edgar Elgar; apariția sa scenică, insolită, ține de zona unui exhibiționism de gust îndoielnic, nepotrivit valorilor celor mari ale muzicii pe care pretinde că le slujește. Sau se slujește de acestea? ...atunci când fugărește, literalmente, evenimentele dublului Concert în re minor de Johann Sebastian Bach, pentru a stârni aplauzele publicului; ...o goană
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
și tautofonie. (Mai puțin participativ decît Brumaru, Foarță este, mai degrabă, un contemplativ și un elegiac mai prețios. Tautofonia, acel perpetuum mobile sonor cînd aerul dintre cuvinte devine el însuși sunet, este un trop pasiv.) De unde, însă, inegalabila vervă asociativă, exhibiționismul lexical, jongleria lingvistică cu care explorează posibilitățile lirice ale țesăturii de cuvinte ce acoperă lumea? (Splendidă această metaforă: ,Arache - oribilul păianjen - e cea sub semnul căreia stăm noi, urzindu-și, ea, din propria-i substanță, jur împrejuru-i, pînze febrile și
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
fior superior, dat de dialogul cu vocea neauzită de noi, de familiaritatea cu limanul nevăzut. Rodica Popescu Bitănescu, identificându-se cu eterna țață a tuturor culiselor din lume, dozează obsesia egoistă și interesul pentru ceilalți, într-o formulă comică unde exhibiționismul ține locul trăirii. în câteva intonații acute și mișcări discrete, Sanda Toma dezvăluie ingenua și îi descrie ruina. în această ambianță a firescului, Ileana Iordache, Catița Ispas Berceanu, Aimée Iacobescu adaugă semitonurile necesare tabloului de gen. Bărbații - Mihai Fotino, Liviu
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
o combinație seducătoare de artificiu declarat, asumat și kitsch aparent. Cu siguranță aparent, deoarece cel real se ia în serios și este cît se poate de spontan, iar de astă dată avem de-a face cu un kitsch de domeniul exhibiționismului, exacerbat cu intenție critic-ironică asupra superficialității unui univers ale cărui principale coordonate sînt confetti, artificii, inimioare, strasuri. Printr-un amalgam de senzualitate-sinceritate (v. personajele principale) și caricatural-grotesc (v. spre exemplu eroul negativ, Ducele, precum și episodul "Like a Virgin" interpretat de către
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
inevitabilă a oricărui plan de creație și gîndire, pe care suprarealismul - vîrful de lance al avangardei - o potențează, o radicalizează, nu doar ridicîndu-se viforos împotriva tuturor clișeelor, conformismelor, platitudinilor, ci și oferind un spectacol extravagant al înnoirii, un soi de exhibiționism al acesteia. E ca un film în care imaginile apar derulate din ce în ce mai repede, dezvăluindu-și automatismul și... caricatura (să recunoaștem: nu reprezintă suprarealismul o caricatură a discursului poetic uzual?). O asemenea spectaculoasă schimbare de perspectivă (mutație ar fi mai bine
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
icre, pește, friptură, ciuperci, stropită cu un vin bun, e în sine asemeni unei reușite sexuale. În Sexus, subiectul este, evident, voit șocant, o încercare de a provoca cititorul prin un nou fel de proză, nonșalantă și exhibiționistă. În Plexus, exhibiționismul e mai degrabă intelectual - Miller nu pierde nici un prilej de a pomeni despre lecturile sale preferate, de a cita lungi pasaje din ele, de a se lăuda cu capacitatea sa de înțelegere a lumii și cu potențialul său de a
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
largă a unei profesiuni cu mare consum emoțional, a se supune unui canon poetic a putut însemna pentru Dinu Ianculescu modalitatea prin care o dată mai mult să-și exprime eul, confesiv și generos, dar nu și dispus la acel agresiv exhibiționism ce tocmai caracterizează lirica de început al celui de al treilea mileniu. Aceasta dintr-o dispoziție intimă, secret aristocratică, de om vechi, cât și datorită faptului că, deși a apărut relativ recent în volume, creează liric încă din deceniile cinci-șase
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
micului grup de actrițe, solidare în momentele evoluției de grup, știind să se retragă cu grație pentru a ridica la plasă mingea necesară performanței individuale. Așa cum se exprimă în acest spectacol al Alinei Cadariu, modernitatea în teatru nu este tentația exhibiționismului, ci nevoia de a înlătura pâsla așternută peste conștiințele autiste. Drumul spre momentele de trăire activă care au însoțit pe alte meleaguri spectacolul cu piesa Evei Ensler (Campania V-Day) începe cu un prim pas: cel al cunoașterii.
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
e mai încântătoare nici în poezie, unde se publică doar cărțile celor lansați înainte de 1989, fie noi, fie refuzate de cenzură, sau se recuperează marginalii care fac și obiectul cărții lui Ion Bogdan Lefter. Cât privește cele două mode ale exhibiționismului sexual și a poeziei cucerniciei creștine, autorul constată amar caracterul lor pasager și pericolul transformării lor de către obscuri pretendenți cu veleități literare în așa-numita artă culinaristică. Cinci poeți în cinci feluri de lectură O consecință directă a faptului că
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
brutală care o înconjoară este cu totul alta. Dacă, așa ca Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu un soi de resemnare cvasi-depresivă. Exhibiționismul fiziologic și moral, afișat patetic la multe dintre poetele și prozatoarele generației 2000 (vezi și primul capitol al romanului Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare) trădează în chip evident intenția de forțare a propriilor limite, voluntarismul teribilist de a-și etala
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
romanului Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare) trădează în chip evident intenția de forțare a propriilor limite, voluntarismul teribilist de a-și etala precaritatea (proprie sau inventată, dar asumată) atunci când nici un imbold lăuntric nu le îndeamnă să facă un asemenea gest. Exhibiționismul lor literar este un act pur de voință, cu tentă masochistă. Sound-ul adesea declamator, biruitor, viril din lirica acestor amazoane ale postmodernismului nu face decât să le camufleze sensibilitatea reală. Paradoxal, deși se dezgolesc - nu doar de haine, dar chiar
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
succesorul posibil al lui Stalin? Cine și-ar imagina!". }intă a epurărilor morale, Sorana Gurian se vede atacată de confrații oportuniști, inclusiv în legătură cu persoana-i fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste, Ov. S. Crohmălniceanu atribuie cu eleganță "exhibiționismul său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește aci. "Chiar și criticul literar de la ŤContemporanulť, un tinerel cu pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
este încadrată de un pat, propriile tablouri aflate în fundal și un ceas uriaș care, lipsit de limbi, este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și exhibiționism. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt un mijloc de explorare a propriului caracter ci "poze", justificări superficiale. Comparând Autoportret în Bergen (1916) sau Autoportret la fereastră (1940) cu autoportrete contemporane semnate de Bonnard sau Beckmann, descoperi evidenta lipsă de emoție
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
urmanoviene, Diana Geacăr scrie în textul din antologia Colocviului tinerilor scriitori despre limbajul simplificat, de apropierea de cititor, de sensibilizarea lui, de evitarea imaginilor violente... Însă explicitul este una din caracteristicile limbajului violent, iar tînăra poetă rezistă cu greu unui exhibiționism care cînd nu e fumat, e cam ridicol, vulgar sau de-a dreptul gratuit. Poate că sînt eu un cititor defect de nu m-a sensibilizat ejacularea lașă și egoistă pe burta însinguratei poete și nici nu m-am emoționat
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
din adolescență, este chiar bietul Ioanide din reproșurile lui Marin Preda! Bineînțeles, presupunînd că autorul Delirului nu pune la îndoială însăși identitatea estetică a lui Ioanide, statutul său de erou, și că ceea ce-l nemulțumește e mai mult neconcordanța dintre exhibiționismul Ťneseriosť sau originalitățile marelui arhitect și ecoul lor social - după socotința confratelui mai tînăr - disproporționat de pozitiv. Dar o asemenea neconcordanță de un soi și mai puțin realist se instalează în chiar miezul romanului Delirul, în Ťtribulațiile ť eroului principal
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
prefață de Liviu Antonesei cum că primul capitol al romanului funcționează ca un test pentru cititorul cu prejudecăți. La cât sex brucknerian e aici (capitolul este o adevărată "lună de miere"), e foarte ușor și comod să vorbești despre teribilism, exhibiționism, pornografie ș.cl. De preferat, însă, aceste scene erotice, în fond, cât se poate de verosimile, unui Rogulski perorând cu Nietzsche pe noptieră. "Complexul Gheorghidiu" este încă foarte puternic la noi. Dar, de fapt, nu subiectul erotic e adevărata problemă. Ioana
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
Invitatul emisiunii de astăzi este B. Elvin. Redactor-șef al ediției românești a revistei ,Lettre Internationale", o publicație culturală europeană ce apare în numeroase țări, B. Elvin este o persoană foarte discretă. Detestă vedetismul, detestă ieșirea în prim-plan, detestă exhibiționismul, detestă afișarea zgomotoasă a personalității. Sau, poate, a vanităților de personalitate. Tace și face. Observă, analizează, disecă, atent la nuanțe și semitonuri, îndrăgostit de detalii. Are cultul eficienței și al reținerii. Autor în anii '50 al unor eseuri monografice despre
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
și fantezii erotice. Dacă Sonetul I este un imn dedicat spermei (,Nu-i alifie mai de preț/ și nici mai reavăne dantele/ Mai iute nu țîșnesc săgeți/ Mai calde nu-s la gît mărgele..."), Sonetul XIX este un act de exhibiționism (,Ce desfătare, iarăși curul cu locuri dragi/ Lin ridicîndu-ți fusta și sprijinită-n coate/ Pe un pervaz, mi-l dărui ca pe o bunătate..."), iar Sonetele XXII, XXV și XXVIII sînt fanteziile unui ménage á trois, ale unei masturbări colective
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
ca despre acea țigară scumpă care împietrește traheele femeilor" sau "aș vrea totuși să cumpăr/ pe cineva căruia să mă vând" sunt memorabile în ambele înțelesuri ale cuvântului, în timp ce alte versuri precum "uite așa mă apucă pe mine cheful/ de exhibiționism lingvistic/ limba ta de porc e o petală/ îți folosesc creierul ca pe un vibrator" sau "obosesc repede pentru că nu am rod. scriu cu un forceps. am o aură vineție în jurul sexului" sunt doar niște redundanțe și par clișeele poeziei
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
oricare dintre noi, ajuns în urma unei erori judiciare în situația disperată de a picheta sediul Senatului îi oferă autorului (un excelent jurnalist și analist politic) șansa de a călători prin gîndurile celor obligați să recurgă la această formă sui-generis de exhibiționism. Foarte puțini dintre noi, văzînd greviști ai foamei și familii în corturi pichetînd sediile unor instituții publice am avut curiozitatea să ne întrebăm ce se întîmplă în mintea acelor nefericiți. Cristian Teodorescu o face, încearcă să intuiască mecanismele din mintea
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
al Cercului. Relațiile dintre cei doi au fost fluctuante și au sfârșit pentru amândoi dureros. Cu toate astea, memorialistul se străduiește să-și păstreze și aici luciditatea în evaluarea lor retrospectivă. După ce recunoaște „curajul său intelectual și civic”, reproșându-i exhibiționismul care în ochii multora îi anula valoarea, Doinaș îl situează fără echivoc pe cuvenita treaptă a valorilor: „Personal, susțin că I. Negoițescu rămâne unul dintre cei mai importanți critici literari ai epocii dictaturii comuniste.” Pentru ca, în final, evocarea să dobândească
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
furnizează un supliment de imagini notorii ale feminității transformată prin strategia învăluirii și dezvăluirii, în obiect al dorinței masculine, imagini de care Sombart uzează deja pe coperta cărții, explicîndu-le apoi, în cuprinsul ei. Într-o perioadă în care voyeurismul și exhibiționismul mediatic au trecut de mult dincolo de barierele pudorii și ale intimității, reflecției lui Sombart pe marginea eternului feminin devin nu doar recomandabile, ci restituie un imens și salvator bagaj de cultură pe care nu puțini promotori ai discursurilor publice (de
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
sau nonșalanța cu care Ellis, autorul, scrie despre stilul de viață al adolescenților din „elita" socială a anilor 1980 din Los Angeles. Orașul este condus de clișee precum „puterea banului", de „lipsa de valori" și de o expunere socială până la exhibiționism. Clay și prietenii săi creează un cerc exclusivist și decadent. Sunt muzicieni, fotomodele (băieți și fete) și actori; sunt plictisiți și pasivi. Au [avut] „totul", știu „totul" și vor „totul". Cercul lor de cunoștințe este competat de prostituate, traficanți de
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
în asistente medicale), care abia așteaptă să-și etaleze calitățile de brute sensibile, cu psihic complex și omenos. Cînd se plictisesc de teroarea banalului și de neajunsurile psihotice ale existenței socialiste, ele izbucnesc spontan și nemotivat, recurgînd la defulări și exhibiționisme sado-poetice: Munteanu își snopește în bătaie nevasta (Frig), pedagogul toarnă benzină pe propriul cîine, după care îi dă foc (Terasamentul), asistenta Jeni se freacă de navetiști prin trenuri ("cu gura sclipind frumos, numai argint și aur"), excitată de aglomerația trupurilor
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]