634 matches
-
prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
necesitate imperioasa de a împărtăși cu semenii prisosul emoțional al celui care nu mai poate stavili abundență sufletului răvășit de simțire." Trecând peste, recomand interviurile inedite obținute de Gabriel Stănescu de la Allen Ginsberg, sau interviul cu Mihai Ursachi, poetul încarcerat, exilat, revenit, precum și traducerile destul de reușite în engleză ale lui Adrian Săhlean din Bacovia, deci o poezie extrem de dificilă și de rezistență la traducere din cauza efectelor fonetice tipice simbolismului. Alte traduceri bune aparțin poetesei americane Heather O'Hare. Corpusul cel mai
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
fi sfîrșit, deformat". Poziția lui Virgil Nemoianu este apropiată de cea a lui Nicolae Balotă și implicit polemică față de cea a lui Adrian Marino. Care sînt, în prezent, relațiile lui Virgil Nemoianu cu țara d-sale natală? "Expatriat" iar nu "exilat", așa cum am văzut că se consideră, eseistul se plasează nu atît sub specia istoricului, așa cum se petrece cu majoritatea celor din diaspora, ci sub cea a filosoficului. Justificarea ruperii de mediul de baștină la care a recurs e una supracomunitară
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români exilați - un tînăr proaspăt sosit din America își regăsește unchiul din Paris. O altă poveste este cea a lui Gigi Kent, un mafiot român din Paris, veșnic țintuit într-un scaun cu rotile. Și, în sfîrșit, avem povestea unui pictor român
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să aduc un omagiu acelei perioade a istoriei filmului, în care mari cineaști europeni exilați au lucrat pentru studiourile americane și au făcut Hollywoodul. Filmul e îmbibat de referințe la acele filme și de dragostea mea pentru acele actrițe fasonate de Studiouri..."
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
pe care le păstrez în birou. Din care, cea mai bătrână este fabricată în 1939!... - Ce părere aveți despre mulțimea de scriitori dizidenți și despre literatura exilului? - Păreri tot atât de multe și împărțite, pe cât de mulți și împărțiți sunt dizidenții și exilații noștri. - Când ați trăit clar sentimentul că sunteței scriitor și nu mai aveți nici o scăpare spre o altă profesie? - La șase ani și ceva, când am fugit în Abisinia, fără să ajung vreodată acolo, am știut că n-o să mai
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
imaginați Asociația fără unul din liderii literari de opinie cei mai importanți din exilul românesc! Și fără, din diverse pricini, dl Paul Goma. Din care ar fi făcut în schimb, parte dl N. Breban, care nu era, la drept vorbind, exilat. Poate că e mai bine că Revoluția i-a scutit pe inițiatori de ridicol: au survenit evenimentele cunoscute și Asociația nu s-a mai făcut. * Numărul unu, ianuarie, februarie, martie 2002 al revistei sibiene EUPHORION (din care, vai, lipsește Iustin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
în "dedesubturile" doctrinei catolice și ale protestantismului, înclinat însă a face apologia ortodoxiei, înrudit lăuntric cu acea Europă de după război, în care se impune un interes intrinsec pentru problemele spiritului (neotomismul, Gide, Papini, Klages, Action française, teologii și gînditorii ruși exilați, descoperirea lui Milarepa și a misticii budiste etc.). Are loc o deschidere a culturii occidentale spre cea orientală, ducînd la evidenta îmbogățire, chiar reconfigurare a celei din urmă. Fenomenul e astfel înfățișat de Mircea Eliade, în Proba labirintului: "M-am
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
n-a avut nici ochi, nici urechi și nici simțire, în general. Și parcă anume spre a confirma acea minunată zicală conform căreia din moment ce cauți ceva, înseamnă că ai și găsit, Tudor Octavian găsește. Găsește obiecte și fantasme, lumi uitate, exilate, neglijate și, de multe ori, abia născute, deși vîrsta lor este respectabilă, artiști și opere, destine fascinante și ingratitudini implacabile ca o piatră de mormînt. Rezultatul acestor rătăciri somnambule și al acestor fascinații aproape mistice este recent apăruta sa carte
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
căci, la urma urmei, cadavrele comunismului și cele ale nazismului își împărtășesc soarta; cartea lui Anneli Ute Gabanyi dezgroapă și expune fără tabu-uri schelete din dulapuri bine ferecate: cariera lui Eugen Florescu, o vreme mînă dreaptă a Elenei Ceaușescu, exilat apoi pe linie de partid la Timișoara, unde de curînd a fost decorat de autoritățile tranziției, odele și cîntăreții Epocii de Aur (dintre care Adrian Păunescu e doar cel mai cunoscut, dar nu cel mai talentat și nici cel mai
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la palatul de la Mogoșoaia. Peste ani, cele două aveau să se reîntâlnească, în cu totul alte condiții, la Paris, în ultimul an de viață al prințesei exilate. Apocalipsa unei lumi Au urmat vremuri grele pentru familia Stoicescu: ascensiunea legionarilor, cărora doctorul Sergiu li s-a alăturat, de nevoie, cu toate împotrivirile Profirei, care avea oroare de extremele politice; războiul și venirea la putere a comuniștilor, care aveau
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
și pe care o părăsesc mereu. Ulise, spun unele legende, după neuitatul nostos din Odiseea, n-ar fi rămas în Itaca. Ar mai fi multe de adăugat, voi încerca să le rezum în puține cuvinte: a scrie într-o limbă exilată, desțărată, diasporică - chiar dacă publici în țara unde ea e vorbită și unde ceea ce scrii nu trece neobservat - e, pînă la urmă, a scrie tot pentru tine, sau poate pentru cîțiva prieteni, pe care-i imaginezi citindu-te în actul doar
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
fine contextul operei, care la Ionescu traduce fidel obsesiile vieții. Schimbare de decor Fără îndoială că aventura conștiinței identitare se cristalizează pentru Eugen Ionescu o dată cu prima mare schimbare de decor din piesa personală: mutarea de la Paris la București. Se simte exilat va spune mai tîrziu ("la-bas, je me suis senti en exil", apud Matei Călinescu). Dacă citim mărturiile oamenilor trecuți prin această experiență fiecare are o definiție proprie a exilului pe baza unui minus mai puternic decît altele, care e elementul
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
nu mai risca o revenire acasă. În 1981, când am propus profesorului Mircea Zaciu proza lui Teodor Scorțescu pentru colecția „Restituiri” pe care o inițiase la Editura Dacia, eram amândoi sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se afla pe nici o listă de interdicții, așa încât cartea nu a întâmpinat nici o rezistență și a apărut în 1982 surprinzător de ușor, față de ceea ce ne imaginam. Nici biografia, nici opera lui Teodor Scorțescu nu erau afectate
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
o nouă patrie: un sat din 25 de case, cu o biserică și cu o școală de cinema. Și cu un mic laborator de fructe uscate". Satul (încă fără nume) a fost conceput de cineast ca să se simtă mai puțin exilat, respins de foștii prieteni, care "nu mi-au iertat că le-am spus ceea ce nu voiau să audă". Satul fără nume se află lîngă o pădure, în care (nu e literatură, e botanică) cresc trei specii de plante incompatibile între
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
netezit drumul Greciei spre monarhia ce avea să vină. Iar înțelegerile succesive ale clerului autocefal cu Patriarhia de Constantinopol au dus la reunirea bisericii și, în doar două decenii, cei ce nu recunoșteau noua stare de lucru erau închiși sau exilați. Aș recomanda lectura acestui volum tuturor celor care vor să descopere originea stării de lucruri din partea noastră de Europa. Cât despre traducerea doamnei Olga Cicanci, serioasă și păstrătoare a oscilației oriental-occidentale pe care o include limba neoelenă, ea găsește cu
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Tudorel Urian După căderea regimului comunist, scriitorii din diaspora au revenit în literatura română, aducînd cu ei primele mărturii majore privind statutul real al românilor exilați. S-a văzut astfel că viața acestora nu a fost întotdeauna o diafană plimbare pe petale de roze, că adaptarea la o nouă cultură și la scrisul într-o limbă străină, departe de mediul familiar de acasă, presupune un șoc
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
Barbu Cioculescu Dacă exilat vreodată într-o insulă pustie de cărți, fantaza Ion Pillat, om al bibliotecii, mi s-ar da voie să iau cu mine un singur autor de fiecare literatură, la cea franceză m-aș opri îndată la trei poeți, Racine, La
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
cu delicatețe, după cum amintesc cei care l-au cunoscut. În schimb, a început să scrie și a debutat foarte tânăr, la 19 ani, cu romanul Indiferenții. Dat fiind că era pe jumătate evreu și că avea în familie activiști socialiști exilați și ulterior asasinați de către regimul fascist, tânărul scriitor a fost supravegheat de către poliția politică și a publicat cu mari dificultăți în anii ’30, conflictul culminând cu cenzurarea romanului Agostino sub pretext de imoralitate. După intrarea în vigoare, în 1938, a
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Gabriel Dimisianu Mica liberalizare ideologică de la mijlocul deceniului șapte al veacului trecut i-a readus în circuitul literar din interior pe câțiva dintre scriitorii noștri exilați . Măcar parțial interdicțiile care-i vizau au fost ridicate, s-a putut scrie din nou despre ei, li s- au publicat (sau republicat) unele cărți. Un act semnificativ de recuperare a unui scriitor din exil a întreprins în epocă Eugen
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
din Babilon va reprezenta punctul de referință și suportul moral și religios al tuturor evreilor din diaspora. Rabinii acestei comunități vor pune bazele unui rit religios destinat în special diasporei și care viza păstrarea identității culturale și religioase a evreilor exilați, în condițiile în care libertățile comunităților ebraice începeau să fie din ce în ce mai limitate. Babilonul cade sub ocupație arabă în anul 637 d.Hr. și astfel islamul devine religie oficială de stat. Pentru comunitatea evreiască, această schimbare nu va aduce modificări esențiale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
În definirea diasporei William Safran în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus din Roma civilizată în sălbatica Sarmație. Singur și proscris într-o țară de barbari, despărțit de familia sa, de prieteni și de publicul său literar, acesta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
și revitalizatoare. Este rememorat, de aceea, și Bucureștiul supus ochilor venetici, ca oraș-cocteil, o pizza orientalo-occidentală (am putea spune astăzi), un potpuriu în care luxul este secondat de bălegar. Autorul îi trece în revistă și pe românii plecați în străinătate (exilați și autoexilați), care se gândesc la țară și capitală și care o fac, nu arareori, cioranizând avant la lettre. De aceea, Cartea de bucăți bucureștene a lui Dan C. Mihăilescu este scrisă cu plăcere narativă, cu hedonism în straturi, de
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
cu demonii interiori și exteriori, dintr-o clară nevoie a mărturisirii, a depoziției. Nu există pagină a lui Virgil Ierunca sau enunț al său care să nu depună, într-un fel sau altul, mărturie: fie despre convulsiile interioare ale eului exilat, fie despre anomia Istoriei, despre legile aberante ale unui timp demonizat. Tocmai de aceea, paginile sale, acuzatoare și patetice, răscolitoare și pătimașe, au alura unei recuperări cathartice, a unei purificări prin focul verbului. Nimic mai străin firii morale a lui
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și Ioana Brătianu, Ion Rațiu, Antonia Constantinescu, Cicerone Poghirc. Deși, acum, nu se mai întîlnește elanul uriaș, încrezător în izbîndă de altădată... Prezentarea pe care dl Djuvara o face acestei perioade are mari lacune - de fapte, de evenimente, de persoane exilate. Dar, bineînțeles, autorul nu face altceva decît să-și descrie propriul itinerariu - al doilea - în Europa. înainte de prăbușirea finală a comunismului... De acum înainte, istoricii au cuvîntul! Cu lucrarea Amintiri din pribegie, alături de memoriile, jurnalele, convorbirile apărute pe piața culturală
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]