1,265 matches
-
coincidență a făpturii cu propriul său principiu ("temei"). Ea este "împlinitoare" și "absolut neconstrîngătoare", întrucît, evident, nici o ființă nu e nevoită a se constrînge pe sine, spre a-și manifesta imanența. Libertatea nu se obține fără lupta dintre feluritele tropisme exogene (sau exproiecte) ce atentează la ființa omenească și la singularul ei tropism endogen (sau endoproiect) care o așază pe făgașul său, o îndreaptă spre ținta ei specifică: "Cu alte cuvinte, libertatea adevărată este: asumare deliberată a propriei ființe, pentru a
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
un capitol de viață. Așa încît nu e vorba doar de-o reconstituire istorică, ci și de un dosar de materie primă, sensibilă și confesivă, critică într-o instanță subiectivă prețioasă ca atare, dar și expusă, firește, exigențelor unei examinări exogene. Talentul lui Petru Poantă e cu totul remarcabil. D-sa are darul de-a strecura în pagină dîrele trăirii livresc-emoționale, în spontana lor șerpuire, de-a inculca printre rînduri o atmosferă, de-a resuscita fiorul unui timp revolut, totul sub
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
fie marionete; fac schime, dar schematice nu sunt. Ele se poartă foarte natural, fără teamă că, din stal sau de la lojă, se râde în exces de ele. În interiorul lumii lor, acestea nu prea au nimic rizibil. Râsul este de natură exogenă, după cum însăși ironia are, așa-zicând, statut ierarhic și se exercită de sus în jos. Critici literari, ca și regizori de cea mai bună reputație, se străduie să dezumanizeze această lume a lui Caragiale. Rezultatul e grotesc sau... vacarmatic. Textul
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
actual și maximal posibile pentru pacient; depistarea nivelului tensiunii sau secătuirii sistemului endocrin și imun; aprecierea stării psihice; nivelul epuizării fizice; diagnosticul chacrelor și al distrucțiilor energoinformaționale; diagnosticul de rezonanță frecvențial și terapia virușilor, micozelor, unicelularelor, paraziților; terapia endogenă și exogenă; terapia inducțională cu frecvențele caracteristice creierului; diagnosticul pentru efectuarea măsurărilor parametrilor electrici segmentelor corpului ce fac legătura cu organele și țesuturile interne; eliminarea endo- și exotoxinelor; aprecierea eficacității și tolerabilității medicamentelor; aprecierea efectelor colaterale ale medicamentelor; terapia alergiei prin posibilitatea
Agenda2004-25-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282544_a_283873]
-
de tip longitudinal a avut drept obiect de studiu aprecierea stării fizice a elevilor de 10/11 ani pe parcursul a 4 ani (2002-2006). În cercetare au fost incluși număr 556 de copii din 10 școli din mediul urban. Ipoteză. Factorii exogeni contemporani influențează neunivoc schimbările anumitor indici ai stării fizice a omului contemporan, ceea ce presupune o cunoaștere obiectivă a tendințelor și dinamici acestui fenomen în vederea soluționării adecvate a problematicii organizării și proiectării activității de educației fizice a copiilor de vârstă școlară
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
procesul de creștere și dezvoltare. c) dezvoltarea fizică, nivelul de manifestare a capacităților condiționale, a celor coordinative, gradul de însușire și formare a deprinderilor și priceperilor motrice au o dinamică diferită de exprimare în virtutea cauzelor fiziologice și sociale. Ipoteză. Factorii exogeni contemporani influențează neunivoc schimbările anumitor indici ai stării fizice a omului contemporan, ceea ce presupune o cunoaștere obiectivă a tendințelor și dinamici acestui fenomen în vederea soluționării adecvate a problematicii organizării și proiectării activității de educației fizice a copiilor de vârstă școlară
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
a elevilor contemporani. Creșterea capacității de mobilitate cu reducerea concomitentă a nivelului de dezvoltare a altora, oferă temei pentru examinarea ei ca o însușire condiționată de alte componente ale stării fizice și psihice, în strânsă legătură cu factorii biologici și exogeni. Schimbările similare se reflectă în profilul fenotip actual al elevului român contemporan. Diminuarea dimorfismului dintre sexe în sfera pregătirii fizice confirmă o masculinizare a concepției de practicare a exercițiilor fizice, aspect confirmat de practicarea unor ramuri sportive, cândva numai accesibile
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
salariaților Absentă; inițiativa salariaților este considerată o diminuare a autorității șefilor ierarhici Susținută și pro-movată prin recompense (pro-movare în func-ție, salarii mai mari etc.) Această istorie recentă, agitată a domeniului s-a desfășurat sub presiuni care au devenit astăzi factori exogeni de influență, de interes maxim pentru orice companie. Ne referim în principal la efectele globalizării. Infuzia de valori supranaționale, înlocuirea sistemelor internaționale cu cele multinaționale/ transnaționale, apariția unor produse și servicii compatibile cu norme și gusturi universale care se pot
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și a unor politici realiste de dezvoltare, care să țină seamă, în egală măsură de particularitățile sistemului economic. Un puternic impact asupra activității organizației, mai ales din perspectiva adaptabilității continue prin schimbare și reproiectare, îl au și factorii de management exogeni, reprezentați de sistemul de organizare a economiei naționale, mecanismul de planificare macroeconomică, mecanismele motivaționale, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte organizația, care influențează atât direct, cât și indirect funcționalitatea și eficacitatea ei. Mediul tehnic și tehnologic își
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vizibil în menținerea valorilor și tradițiilor specifice, conturate de-a lungul timpului"151. Orice analiză a straturilor culturii organizaționale nu trebuie să eludeze factorii de influență și mecanismele prin care aceștia intervin. Ne vom ocupa mai întâi de categoria factorilor exogeni. Cultura națională și cultura sectorială au un impact puternic asupra culturii organizaționale. Modul de a gândi, religia, educația, procesele de formare a elitelor sunt tot atâtea elemente ale culturii naționale care orientează credințele, valorile, normele, simbolistica, perspectivele individuale și concepțiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
merită să fie discutată mai aprofundat, aici nu mă voi referi la ea . Întrebarea pe care vreau să o ridic este alta: cum se explică această incapacitate a instituțiilor satului devălmaș de a se opune cu forță celor doi factori exogeni? Ce anume din ele reprezenta veriga slabă? Căci aceste instituții, așa cum argumentează foarte bine Ș. Cerkez, M. Cerkez și H. Terpe în acest volum, includeau cele mai importante reguli care, conform abordării ostromiene, pot asigura gestionarea resurselor naturale ale comunității
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în spațiul dat). Dinamica acestora conduce către anumite tipuri de interacțiune care determină rezultatele. Ele sunt supuse evaluării în conformitate cu un anumit set de criterii de evaluare (Ostrom, 2005, p. 13
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi sau
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține cont de variabile exogene, Ostrom acordă atenție și acestui tip de variabile, ceea ce poate crește capacitatea explicativă a cadrului. Arena de acțiune este constituită din situația de acțiune și participanții care interacționează sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în mai multe situații de acțiune, respectiv: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Administrație Publică, Comisia de Etică, Rectoratul etc. În funcție de scopul analizei, se pot identifica și alte situații de acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
necesitatea formării unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse există în spațiul respectiv și care este natura lor? Care sunt normele și regulile funcționale? Există comunicare, încredere și reciprocitate între indivizi? Au internalizat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra politicilor publice determină două posibilități de evaluare a acestora: ex ante și post factum (Polski și Ostrom, 1999). Metoda ex ante nu presupune ca primă etapă stabilirea unui obiectiv final, ci parcurgerea graduală a elementelor constitutive CADI, identificarea variabilelor exogene, a arenei de acțiune, a participanților, înțelegerea regulilor operaționale, precum și a modului în care acestea constrâng strategiile participanților și estimarea de rezultate în concordanță. Această metodă este folosită mai ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei rezultate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pe rezultatul deja existent și parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate. Această metodă este cu precădere utilizată atunci când se dorește evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi studiate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
subiectului. Capitolul va începe cu o secțiune privind teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aceste roluri și instituții și (3) rolul jucat de agenții și organizațiile politice în integrarea funcțională a unor comunități din ce în ce mai specializate, diversificate și stratificate” (Kurtz, 2001, p. 133). Pe de altă parte, aceiași cercetători au sesizat și importanța „impulsurilor” - factori exogeni și endogeni care cauzează și orientează o anumită cale, evolutivă sau devolutivă, a unei comunități ori societăți. Asemenea impulsuri civilizaționale pot fi, de la caz la caz: revărsările anuale ale Nilului, o amenințare externă de lungă durată, o anumită descoperire sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările exogene și caracteristicile entității politice ori, cu alte cuvinte, al compatibilității dintre factorii circumstanțiali și cei structurali. Problema influențelor exogene devine astfel mult mai clară. Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]