55 matches
-
altora. Într-un cuvânt, este fericirea egoistă, fericirea de prim-plan, genul de fericire care aduce beneficii instinctelor rudimentare și nu Sinelui. În acest context, numesc Sine această esență de ființă numită, în general, Suflet. Și iată cum, prin acest exordiu, am ajuns și la întrebarea de referință, anume ce înțeleg eu prin fericire... În primul rând, înțeleg să schimb termenul cu sintagma împăcare de Sine. Dat fiind faptul că fericirea este asociată cu o stare de beatitudine, de entuziasm, nu
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
rămas și rămâne un om cu rădăcinile sinelui adânc înfipte în pământul patriei, ceea ce la și făcut, dealtfel, ca, în pofida distanței față de țara natală, să-i fie mai aproape decât mulți dintre cei care efectiv o locuiesc. După acest succint exordiu la nivel de cuvânt scris, ce s-ar putea spune despre volumul de față? Când alegem să achiziționăm o carte, o facem pe principii de aparență, începând de la notorietatea autorului, urmând apoi constatările de estetică a copertei și de răsfoire
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_dumbrava_1453735383.html [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
introspectivă. Rețeaua internet, circulația rapidă a publicațiilor și cărților, modernizarea bibliotecilor - au sporit zestrea informațională pe care unii autori, cu abilități compilatorii, o folosesc copios pentru a-și redacta producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor în sine. Aceste tipuri de exagerări l-au făcut pe Steven Conor să catalogheze producțiile postmoderniste drept „megacărți care înghit alte cărți, megatexte care includ alte texte
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
tehnicistă, axată pe alcătuirea discursului, autoarea revenind la vechile învățături ale oratoriei antice, adică la moștenirea lăsată omenirii de către Aristotel, Cicero și Quintilian - care au o schemă de lucru extrem de suplă și de funcțională, cu vârful de atac în introducere (exordiu, propozițiune, expozițiune și diviziune), continuând cu tractarea perorația (cuprinzând o recapitulare a faptelor, o prezentare patetică a acestora și concluzia). Modificările intervenite în structura discursului politic contemporan subliniază tocmai latura pragmatică a evoluției și necesitatea acestuia de a fi cât
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
încredințează ochilor celor puțini, care mai prețuiesc astăzi cărțile. Dar Marin Bunget nu se descurajează și mărturisește în scurtul text care ține loc de prefață: „Dacă unui singur cititor îi place versul meu, merită să scriu pentru el”, începându-și exordiul în chip testamentar: „Am scris pentru voi... Nu sunt nici scriitor și nici poet, sunt doar un om al cărui suflet simte nevoia să râdă sau să plângă...și cum altfel l-ați putea auzi, dacă nu ar face-o
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
o imagine veridică asupra autenticității și obiectivității lumii în care ne-am născut și am trăit (și unii dintre noi, mai trăim încă!). Refulările și defulările s-au produs, din păcate, prea târziu, ce-am mai putea îndrepta? Și pentru că exordiul la temă s-a prelungit nepermis de mult, să revenim. Instituția Puterii, componente, consecințe ale funcțiilor acestora Tema s-ar fi înscris ușor într-un tablou-capitol la științe care nu se studiau în facultățile precembriste de profil pentru oricine, a
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
tehnicistă, axată pe alcătuirea discursului, autoarea revenind la vechile învățături ale oratoriei antice, adică la moștenirea lăsată omenirii de către Aristotel, Cicero și Quintilian - care au o schemă de lucru extrem de suplă și de funcțională, cu vârful de atac în introducere (exordiu, propozițiune, expozițiune și diviziune), continuând cu tractarea perorația (cuprinzând o recapitulare a faptelor, o prezentare patetică a acestora și concluzia). Modificările intervenite în structura discursului politic contemporan subliniază tocmai latura pragmatică a evoluției și necesitatea acestuia de a fi cât
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
evenimentele pentru a le “chenariza” sintetic și a le explica cazuistica, corelațiile, devenirile și urmările pentru tot ce influențează în bine sau în rău viața noastră, a popoarelor și statelor lumii de azi. Ceea ce am afirmat mai sus, a fost exordiul adus la cunoștință lui și prezentat aici în acest mod colocvial, la argumentul revenirii la un subiect drag nouă amândurora, dintr-o întâmplare pur și simplu, sau poate destinul, cine să mai știe, oricum interesant și care chiar dacă face notă
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
tehnicistă, axată pe alcătuirea discursului, autoarea revenind la vechile învățături ale oratoriei antice, adică la moștenirea lăsată omenirii de către Aristotel, Cicero și Quintilian - care au o schemă de lucru extrem de suplă și de funcțională, cu vârful de atac în introducere (exordiu, propozițiune, expozițiune și diviziune), continuând cu tractarea perorația (cuprinzând o recapitulare a faptelor, o prezentare patetică a acestora și concluzia). Modificările intervenite în structura discursului politic contemporan subliniază tocmai latura pragmatică a evoluției și necesitatea acestuia de a fi cât
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-temeliile-turnului-babel-o-perspectiva-integratoare-asupra-discursului-politic-prezentare-de-eugeniu-nistor/ [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Predicile sale, care durau deseori chiar și două ore, nu plictisesc, nici nu obosesc întrucât sunt însuflețite de imagini și comparații; acestea sunt, de asemenea, corelate, în exordii și concluzii, cu evenimente contemporane și, uneori, îmbogățite de digresiuni în jurul unor argumente de mare interes. Cu alte cuvinte, pe cât a fost de mare orator, pe atât a fost de mare păstor sufletesc. Sfântul Ioan Gură de Aur a slujit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474544376.html [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
introspectivă. Rețeaua internet, circulația rapidă a publicațiilor și cărților, modernizarea bibliotecilor - au sporit zestrea informațională pe care unii autori, cu abilități compilatorii, o folosesc copios pentru a-și redacta producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor în sine. Aceste tipuri de exagerări l-au făcut pe Steven Conor să catalogheze producțiile postmoderniste drept „megacărși care înghit alte cărți, megatexte care includ alte texte
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
unei sentințe. Este un fel de enunțare a temei. Constă în alăturarea părților mari ale discursului pentru ca auditoriul să poată urmări cu mai multă ușurință tema tratată. Este partea discursului în care oratorul dezvoltă tema și confirmă cele anunțate prin exordiu și prin propozițiune. După viziunea anticilor, narațiunea trebuie să aibă trei calități esențiale. Să fie concisă, clară și verosimilă. Sau confirmarea probelor. Constituie partea discursului în care se probează tot ce s-a spus în propozițiune și s-a dezvoltat
Oratorie () [Corola-website/Science/303042_a_304371]
-
1935, fizicianul D. Hurmuzescu, senator liberal, venea în senat cu un discurs-răspuns la Mesajul Curții Regale asupra extinderii radiofoniei la noi și covârșitoarea ei importanță culturală în consolidarea statului român. Discursul se și intitula Cultura și știința în organizarea statului. Exordiul discursului, construit cu știința figurilor elocinței, e o piruetă verbală admirabilă numită preteriție: ,Dacă am cerut să iau cuvântul la Mesaj, nu e în intențiunea mea de a certa opoziția și nici de a lăuda guvernul. Partidul liberal se laudă
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
Un model - dacă mai ținem la modele - ar fi discursul senatorului conservator Gr. N. Filipescu, intitulat Politica bunului simț (1932), cu un debut seducător, de o alcătuire imposibil de urmărit, cred, de aproximativ 80% dintre parlamentarii de astăzi. E un exordiu care solicită atenția înțelegătoare a adversarului politic forțat să aplaude și nu enervarea stârnită de intervenții vulgare, uneori flagrant mincinoase, ce nu au nimic cu oratoria. Abuzul extensiei textului se răscumpără prin valoarea lui antologică. Iată-l: ,Deși prezența mea
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
cerut, și pe care nu mi l-aș fi luat, dealtminteri - ci sentimentul unei situații externe și interne prea serioasă, ca să îngăduie discuții pătimașe și polemici cu caracter agresiv". Sunt valabile pentru noi nu numai lecția de eleganță retorică a exordiului plin de conținut, dar și încheierea discursului întreg despre integrarea noastră în ritmul european. Restul rămâne în rama timpului. Cineva ar putea să spună că e un joc excesiv, dar mai bine mai mult decât nimic. Pe masa fiecărui parlamentar
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
551Ă reprezintă o adevărată pledoarie. După o uvertură, în care regina adresează reproșuri violente fiicei sale și reamintește neîncetatele ei plângeri, care o determină pe mamă să se explice (versurile 516 524Ă, regina acuzată de uciderea lui Agamemnon, începe un exordiu (versurile 525 529Ă, în care ea își anunță poziția de apărare: recunoaște că este vinovată, dar dezvăluie că actul său nu reprezintă decât executarea unei hotărâri date de Diké , justiția personificată. Pentru a se apăra, ea trece la acuzarea lui
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
versul 546Ă, încheindu-și perorația pe aceaași idee de justiție. După discursul de acuzare al Clitemnestrei, Electrei îi revine sarcina de a pronunța o apărare a tatălui ei (versurile 558 - 609Ă, într-un lung discurs construit cu multă abilitate. În exordiu (versurile 558 - 562Ă, Electra răstoarnă teza mamei, opunându-i josnicia adulterului. Partea centrală a discursului (versurile 563 - 594 amestecă narația și argumentația. Pentru a combate acuzația împotriva lui Agamemnon, Electra dă o nouă versiune episodului din Aulis: tatăl a fost
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
fie religioasă, metafizică sau fizică. C) Al. Ivasiuc spune: „Nimeni nu a afirmat că Hobbes era inducționist ca Bacon”. Și eu cred că nimeni - afară de Al. Ivasiuc care l-a plasat alături de Bacon și Loke într-o enumerare ce constituia exordiul unei argumentări a cărei perorație se încheie astfel: „Trăim o nouă perioadă a victoriei deducției asupra inducției”. D) Modul cum concepe Bacon inducția și raportarea acesteia la Platon nu erau în afară de discuție, deoarece din articolul preopinentului meu rezulta că inducția
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai poate fi și ,,lucrarea dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor.” SCOPURILE MONOLOGULUI sunt diverse: informarea, argumentarea, destinderea, sensibilizarea, pomovarea unei idei, reflecția asupra unei probleme etc. STRUCTURA MONOLOGULUI este următoarea: * introducerea (numită și exordiul) * cuprinsul (naratio sau tratarea) * încheierea (numită și peroratio) TEHNICI DE CONSTRUIRE A MONOLOGULUI: monologul trebuie să țină seama de următoarele aspecte: alegerea tipului de limbaj potrivit, corectitudine, coerență din punct de vedere logic, claritate, ritmul și tonalitatea să fie adecvate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Ca orice tratat de didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa credința creștină și insistă, în esență, pe vrednicia celor lumești: „Așa și cu onorurile lumești, ce sunt ele dacă nu îngâmfare, deșertăciune interioară și primejdie de cădere
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
didactică, cel al Fericitului Augustin se încheie cu două cateheze, o cateheză mai lungă (capitolele 16-26) și o cateheză mai scurtă (capitolele 26-27). Sunt cateheze model pentru catehizarea individuală a unui rudis. Catehezele cuprind trei părți: exordiul, narațiunea și concluzia. Exordiul pleacă de la hotărârea luată de rudis pentru a îmbrățișa credința creștină și insistă, în esență, pe vrednicia celor lumești: „Așa și cu onorurile lumești, ce sunt ele dacă nu îngâmfare, deșertăciune interioară și primejdie de cădere”. Narațiunea începe cu facerea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dinainte, de către cunoscuții săi, asupra stării lui sufletești sau a cauzelor care l-au determinat să vină pentru a primi religia creștină. Dacă nu este nimeni de la care să aflăm acestea, trebuie întrebat chiar el, pentru a ne putea alcătui exordiul în funcție de răspunsurile sale”. Utilizarea metodelor expozitive pot determina ca „ascultătorul/elevul să dea semne de oboseală”. În acest caz, Fericitul Augustin ne îndeamnă pe noi, profesorii de religie: „să-i reîmprospătăm buna dispoziție, spunându-i ceva pornit dintr-o veselie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
astfel încât cel venit, tulburat de discuție, își dorește să devină tocmai ceea ce hotărâse să se prefacă numai a fi”. În funcție de răspunsurile date, Fericitul Augustin îndeamnă pe diaconul Deogratias să alcătuiască cateheza: „trebuie întrebat chiar el, pentru a ne putea alcătui exordiul în funcție de răspunsurile sale”. Metoda conversației este ilustrată în lucrarea De Magistro. Două treimi din lucrare, primele treizeci și două de paragrafe, sunt sub formă de dialog, care conferă lucrării forma unei dezbateri vii, urmată de concluzii. Axată pe conceptele-cheie - magister
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Eminescu și din textele lui Petre Țuțea. Venit în literatură dintr-un domeniu în care proprietatea termenilor este obligatorie, eseistul își creează, mai întâi, un preambul teoretic consistent, prin invocarea unui consens semantic, urmat de rezumarea imparțială a opiniilor celuilalt. Exordiului i se alătură expunerea părerilor proprii, bazate pe o atitudine tolerantă cu privire la libertatea de opinie și pe respectul față de cuvântul tipărit. În mod constant sunt analizate probleme precum legăturile poeziei cu arhitectura, muzica, drama, tragedia, teologia, relația dintre vers și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
și demnă de fi crezută, de dispoziție, prin organizarea succesiunii argumentelor și părților discursului, de memorizare, prin punerea în joc a factorilor cognitivi, și de acțiune oratorică, prin "performanță" și realizare a discursului. În cadrul acestui proces, se articulează părțile discursului - exordiul, narațiunea, argumentarea și concluzia- dintre care argumentarea este elementul central și cuprinde expunerea litigiului cu confirmarea poziției susținute și cu respingerea poziției adversarului. Elocuția este secțiunea retoricii pe terenul căreia s-a dezvoltat terminologia poeticii și gramaticii, fiindcă aici se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]