94 matches
-
și Al-Hallag, sau filosofia indiană și Upanișadele, care domină alte piese de rezistență ale volumului, precum Răscruce, Unde-am greșit și Dialog - Katha Upanișad). Cel de-al doilea leitmotiv, al translatării dintre lumi (artistul „traduce” experiența sa interioară într-una exoterică, simbolic-pictorială), aduce și obsesia hotarului dintre cele două lumi (Chiparos), a curgerii heracliteene ( Vechea cărare), a permanentei pendulări între vizibile și invizibile, oscilare, de altfel, favorizată de lumina Greciei (o hesiodică atmosferă a câmpurilor cu ierburi aromind în soare, între
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
în acest sens (veche de aproximativ două decenii) conturată la noi de Ioan Petru Culianu, Matei Călinescu, Gheorghe Glodeanu și Ion Neagoș. Secretul este simplu în aparență și constă în poziționarea inteligentă a lecturii pe cele două paliere narative, unul exoteric și altul ezoteric. Aceasta este de fapt teza eseului. Respectând schema dualismului clasic gnostic, Eliade creează un eșafodaj narativ care mimează semnificația profundă și poziționează centrifug lectura în marginalitate, în secund; sunt coduri care colportează înșelător sensuri de camuflaj înadins
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
miez, de esență. Acest eșafodaj se bazează pe... nimic, nu duce nicăieri și are rolul de a agrementa o pleură confecționată pentru a seduce atenția și inteligența cititorului la nivelul estetic, opacizând referențialitatea constant metafizică a textului. Narațiunea cu funcție exoterică mai are menirea de a filtra lectura inițiatică, de a o distinge de una oarecare. Celălalt palier narativ este unul ezoteric, al realității necorticabile, al semnificației sacre. Această perspectivă teoretică nu este un import nediferențiat din exegezele altor autori, ci
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
a folosit Eliade? Marele merit al eseului lui Ștefan Borbely este acela de a te face să-ți hărțuiești certitudinile, de a te învăța să eviți constant pactul cu „evidențele”, pentru că altfel nu știi când poți intra pe făgașul codurilor exoterice, ratând astfel sublimul metafizic al fantasticului eliadesc. Ștefan Borbely, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, 221 pag.
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
Hortense fluturându-și din auto pălăria cu pene albe. Acum, spre seară, simt nevoia să sintetizez anul scurs. Un an de solitudine, în fond, fiindcă desprinderea mea nu s-a produs - nici de Marica, de frâul ei, nici de ambiția exoterică, dans laquelle je suis mon propre ennemi. Pe de altă parte, continui să cultiv introspecțiile și retrospecțiile - sufletul și trecutul meu rămân cele două paradisuri cărora le tot sar gardul de zeci de ani. Asta nu m-a ajutat să
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
profan, avea nevoie de sacrificii, purificări prin ritmarea respirației și prin păstrarea unei anumite diete, așadar, procesele nu priveau laboratorul său și sufletul. Pe la sfârșitul secolului al IX-lea, începutul celui de al X-lea, în China exista o alchimie „exoterică” și una „ezoterică”. Prima se folosea de substanțe tangibile (mercur, plumb, cinabru etc.); a doua se folosea de „sufletul” acestor substanțe. Începând cu acest secol, alchimia taoistă ajunge tot mai „spirituală” și se transformă într-o tehnică a meditației, a
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
roman se descifrează, în cele din urmă, moartea propriului său gen - și în orice act critic valid, o sinucidere dedicată imortalității determinate a unor astfel de opere (restul aparține poporului, precum trupul unui prinț de-abia abandonat de suflet). Exoftalmic, exoteric, intram în condiția contemporană: actul de a navetá, care acuma mi se pare rebel la exil și indiferent la mit, a epocii vitezei și a persistentei sale tăceri a neiubirii. De pe soclul singurătății sale, universul macondin m-a inițiat în
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
unei noi maieutici, de explorat filosofic și o vom numi „ la condition roumaine”, chiar dacă arealul transmol dav este contracarat de frontie rele mereu schimbătoare ale geo-spiritualității vestice sau sudice ale României din veac. Ezotericul Cezar este mai sub stanțial decât exotericul orto dox ce avea să-i înăsprească asupririle ultimei vârste. Poate fi eșecul unei paradigme, sau de fapt răsăritul încă crepus cular, paradoxal, al uneia înnoi toare, sofianice, în cea a Fiului, cel născut ci nu făcut? * La celălalt capăt
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
dirijor, ceea ce înseamnă că nu e suficient să te manifești corect, cuminte și punctual la repetiții. Mai este nevoie și de exersarea unui repertoriu mai puțin convențional, dar tot atât de valoros, de pătrunderea în intimitatea unor muzici rafinate, cu conotații intens exoterice. se dovedește a fi la noi inegală. Ea ar trebui să înceapă încă de pe băncile școlii, acolo unde se instituie principiile, strategiile și opțiunile de mai târziu. Ce se întâmplă atunci când școala îndeamnă la letargie și status-quo ? Se ajunge, firește
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
cu șapte peceți”. Prin simpla, dar foarte importanta precizare că avem de-a face cu un document scris „pe dinafară” și „pe dinăuntru”, suntem îndemnați să vedem în cele ce urmează două niveluri și două etape ale Revelației: primul nivel, „exoteric” (etapa intermediară); al doilea nivel, „ezoteric” (etapa finală). Lucrurile sunt confirmate de următorul fapt: conținutul textului dinăuntru nu poate fi revelat decât după desfacerea ultimei peceți, a șaptea. Așadar, până în acest moment, viziunile sunt scrise pe fața exterioară a cărții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vremea lui Paracelsus, „șefa și conducătoarea celorlalți”5. Cercetând începuturile filosofiei oculte, toate abordările istoriografice se opresc invariabil la legenda colportată de Aulus Gellius 6 despre Aristotel, cel care ar fi predat în Lyceum două feluri de lecții (auditiones), unele exoterice (exoterici dicerentur), altele orale sau acroatice (partium acroatici), cele din urmă vizând o altfel de înțelegere, mai profundă, a lumii. Caracterul esoteric al lecțiilor orale, la care ar fi participat însuși Regele Alexandru Macedon (ab eo editos rex Alexander cognovisset
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
lui Paracelsus, „șefa și conducătoarea celorlalți”5. Cercetând începuturile filosofiei oculte, toate abordările istoriografice se opresc invariabil la legenda colportată de Aulus Gellius 6 despre Aristotel, cel care ar fi predat în Lyceum două feluri de lecții (auditiones), unele exoterice (exoterici dicerentur), altele orale sau acroatice (partium acroatici), cele din urmă vizând o altfel de înțelegere, mai profundă, a lumii. Caracterul esoteric al lecțiilor orale, la care ar fi participat însuși Regele Alexandru Macedon (ab eo editos rex Alexander cognovisset), era
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
a lumii. Caracterul esoteric al lecțiilor orale, la care ar fi participat însuși Regele Alexandru Macedon (ab eo editos rex Alexander cognovisset), era subliniat și de faptul că acestea se țineau în clarobscurul serii (in loco vesperi faciebat), în vreme ce cele exoterice se predau în Lyceum la lumina dimineții (tempus exercendae dabat in Lycio matutinum). Egipteanul Ammonius Saccas, maestrul lui Plotin, a completat legenda cu observarea că învățăturile exoterice ale stagiritului erau pentru toți cei „ce înțeleg mai superficial lucrurile”, în vreme ce cele
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
că acestea se țineau în clarobscurul serii (in loco vesperi faciebat), în vreme ce cele exoterice se predau în Lyceum la lumina dimineții (tempus exercendae dabat in Lycio matutinum). Egipteanul Ammonius Saccas, maestrul lui Plotin, a completat legenda cu observarea că învățăturile exoterice ale stagiritului erau pentru toți cei „ce înțeleg mai superficial lucrurile”, în vreme ce cele acroatice se adresau „celui plin de râvnă și autentic îndrăgostit de filosofare”7. Exemplul cel mai elocvent este chiar Alexandru cel Mare, cu care s-a exemplificat
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
studiu în universități cu renume, precum cele din Padova, Cracovia, Oxford, infuzând astfel o dimensiune irațională în venele istoriei omului rațional. Plotin, elev la școala din Alexandria a lui Ammonius Saccas, împărțită și aceasta după moda lyceum-ului „în două secțiuni: exoterică și esoterică”10, a lăsat în Eneada 4 (4, 40) întâia teorie despre magie din istoria filosofiei. Pasajul prezintă gândirea magică ca pe o dimensiune naturală a unui univers viu și armonios, văzut în indestructibila lui țesătură de determinări și
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
curentă a scriitorilor români din anii ‘90 este cea a supraexplicitării simbolurilor în fața unor receptori considerați, probabil, inapți să le înțeleagă fără să li se dea mură-n gură. În cazul prozei lui Stanca, există un conflict între nivelul ei exoteric și cel ezoteric, primul sabotîndu-l pe cel de-al doilea. Așa se face că, după ridicarea cotidianului (post)comunist degradat la puterea unei fabulații istorice fastuoase despre avatarurile răsăritene, via Moscova și București, ale Cavalerilor de Malta, ne sunt servite
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
țialitatea improprie, stîngăcia pedantă a discursului. Din păcate, ceea ce putea fi enigmă, ambiguitate neliniștitoare, riscă să se ducă astfel pe apa Sîmbetei; Mateiu Caragiale n-ar fi procedat niciodată astfel. Dacă Dan Stanca va învăța să-și strunească asemenea porniri „exoterice”, proza sa ezoterică, apocaliptică și nocturnă va avea numai de cîștigat.
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
de vestite” (Bibl. hist., V, 48, 4). În primul secol creștin, cultul misteric din Samothrace a ajuns, după Viețile paralele (IX, 2, 2) ale lui Plutarh, un cult foarte popular și a luat forma unui festival anual cu pronunțat caracter exoteric și carnavalesc: „misterele din Samothrace erau deopotrivă deschise bărbaților și femeilor, sclavilor și oamenilor liberi, fiind mai deschise decât cele Eleusine (care limitau inițierea la vorbitorii de limbă greacă). Oameni din diferite părți ale Mediteranei, în special din Tracia, Asia
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
oricare alta, pactizînd cu lumea noastră imperfectă, aducîndu-ne "cu picioarele pe pămînt", adică în istorie și în morala istoric modelată, saltul în metafizic, "insondabil", reprezintă o proiecție în zona spiritului pur, "care sfidează totul". Altminteri spus pe cînd biserica e exoterică, mistica e endoterică. Doar că, trăirea mistică fiind refuzată ființei ca regulă generală, ființa e pusă în situația de-a recurge la religie ca la un "calmant al angoasei. Date fiind atari probe, ce s-ar putea ușor multiplica, am
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
-ului contemporan, dar și de ideatică steiner-iană și guénon-iană)! Ceea ce, însă, determină o reacție decisă, din partea noastră, este mult prea marele coeficient de narcisism al Poetului - care seîndrăgostește (febril și delirant, precum fascinatul luciferico-faustic, dar aflat, încă, în zona penibilului exoteric: UCENICUL VRĂJITOR! - ceea ce produce, uneori, și redundanțele sus-menționate!) de eprubetele combinațiilor/hierogamiilor sale de cuvinte, dar... pierzând, cu totul, din vedere, PERSPECTIVELE COSMICE ALE PROPRIEI POEZII! Nu ajunge să vorbești de soare, lună și stele, ca să creezi perspective cosmice. Trebuie
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
teorie, ajungem la un discurs coerent, rațional și demn de comentarii critice. Anecdota antică este echivalentă cu aforismul în ordinea ideilor. Teatralizarea filosofiei exprimă un mod alternativ de a practica disciplina, care se sprijină de obicei pe curs, ezoteric sau exoteric, și pe transmiterea unei învățături plecând de la cuvinte consemnate, în genul notațiilor „să nu uit”, în suluri care traversează secolele. Se poate deci filosofa într-o școală, la umbra unui magistru care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Niciodată. Cum o vrea Cel de Sus! Dar nu uita: nici chiar Cristos nu se mai născu sub același chip încă odată! Asta dacă se va mai naște! VITTORIO V: Ce vrei să spui? VITTORIO II: N-ai auzit credința exoterică e o ruină deasupra căreia se ridică niște profane palate papale. (se freacă la nas). În timp ce Biblia așa cum o știm noi tradusă rămâne doar un lanț nesfârșit de parabole obscure. Saul a distrus credința transformând un om divin într-un
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
într-un univers pervers și decăzut, ca într-un vas stricat și murdar - ele se schimbă, se transformă și dispar în timp. Filosoful Gellius ne mărturisește în Nopțile atice că însuși Aristotel preda în Lyceum două feluri de lecții: unele exoterice (exoterici dicerentur), altele acroatice (partium Acroatici) sau orale (acestea din urmă vizând cunoștințe atât de profunde încât la aceste întâlniri ar fi participat chiar regele Alexandru) - tocmai pentru a deschide drumul spre cunoaștere și înțelegere. Omul amnezic al postmodernității, cel
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
un univers pervers și decăzut, ca într-un vas stricat și murdar - ele se schimbă, se transformă și dispar în timp. Filosoful Gellius ne mărturisește în Nopțile atice că însuși Aristotel preda în Lyceum două feluri de lecții: unele exoterice (exoterici dicerentur), altele acroatice (partium Acroatici) sau orale (acestea din urmă vizând cunoștințe atât de profunde încât la aceste întâlniri ar fi participat chiar regele Alexandru) - tocmai pentru a deschide drumul spre cunoaștere și înțelegere. Omul amnezic al postmodernității, cel care
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
țară europeană, va trebui să ținem cont de această realitate, integrând acțiunile noastre modalităților de abordare a subiectului elaborate, dea lungul unei ample perioade istorice, de către statele europene cu o democrație avansată. Conceptul de "cult"presupune: a) Caracterul unitar și exoteric, proclamat al doctrinei pe care o propagă. Un exemplu sunt cultele creștine care propaga o doctrină teologică explicită, accesibilă, ce se regăsește în aceeași formă atât în materialele de catehizare, destinate publicului larg, cât și în materialele teologice, vehiculate la
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]