140 matches
-
de un șal căruia i-a repartizat tot în somn o dublă cheie: de a înfășura gîtul grațios al unei doamne, dar și de a scoate în relief o inscripție în limba franceză, care trebuie decriptată. Pentru Derrida, fugarul Benjamin, expatriat, care resimte fericirea unui vis, cum exclamă, cu un an înainte de a se sinucide în retragerea sa spasmodică din fața naziștilor - ilustrează și o idee a prietenului său Adorno, cel după numele căreia s-a instituit premiul decernat. Șeful Școlii de la
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
nucleul creator al societății. Dacă forța de muncă a României nu depășește cifra de 10 milioane de oameni, înseamnă că aproximativ a treia parte din ea s-a expatriat. Finanțele țării asigură supraviețuirea economică mai ales datorită valutei pe care expatriații o trimit în țară, ca și unei părți din fondurile nerambursabile oferite de Bruxelles. Am spus "a unei părți", deoarece o altă parte a acestor fonduri, substanțială, se oprește în buzunarele particulare ale clientelei politice oficiale. Oricum, țara din care
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
fericiților câștigători mult râvnita viză americană, Radu Pavel Gheo rămâne cu privirea întoarsă și ațintită spre patria de care, formal, se despărțise. Faptul că scrisorile din sumar au fost publicate, inițial, în "Timpul" și în alte publicații românești la care expatriatul continua să colaboreze nu e lipsit de importanță. America lui Radu Pavel Gheo e una "serială", descoperită și comunicată fragmentar, prin imagini (uneori contradictorii) fixate succesiv pe retina unui est-european care vrea să observe și să-și clarifice cât mai
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
susține 1,28 pensionari, așa cum a mărturisit sub tortură ministrul Petrescu, la Cotroceni. Las’ că jumătate dintre salariați lucrează tot la stat (unde s-au născut marile spirite de Drepta, tip Baconschi. Ce-i drept, e drept!). Mai rămân copiii expatriaților și mamele lor, atât de numeroși în această țară plină de mămicuțe și bebeluși, cum bine observa un mare economist keynesian. Dar ei nu prea votează. De unde speranța PNL-PDL, MRU, Udrea, Neamțu etc. că vor strânge 50% plus un vot
Politicianul uitat care îl poate face pe Ponta președinte by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/28289_a_29614]
-
--- Irina Grigorescu Până, autoarea unei "traduceri" ficționale a experienței exilului - Melbourne Sundays, publicată în acest an de Editură Integral - extrage din dilemă existențiala a expatriatului unică soluție ce-i poate permite unui intelectual autentic să supraviețuiască: un gen de transculturație, prin care civilizația rămasă în urmă și cea de abia cunoscută încep să dialogheze, să se contemple că într-o oglindă. Cartea Irinei Grigorescu Până
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
ce le interzice străinilor să se apropie de podiumul pe care cântă o fanfara. Curios este, remarcă naratoarea, ca în conversațiile uzuale, Europa apare că un tărâm damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc la care expatriații visează, schizofrenic, unde poate se vor întoarce într-o bună zi. Ce este însă Australia pentru intelectualul emigrant din Europa de Sud-Est? Ea seamănă cu un creuzet al alchimistului în care se desfășoară o operație cromatică în stadii succesive: melancolicul
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
Sfatul lui Eliade către exilați, de a-l imită mai degrabă pe Dante din epoca Ravennei, decât pe Ovidiu la Tomis, își găsește expresia în acest mic opus admirabil al Irinei Grigorescu printr-o exemplara ieșire din dilemă funciară a expatriatului, altfel spus într-o traducere "prin corespondență" a celor două existente culturale aflate la antipozi, ce devin acum complementare. Irina Grigorescu Până, Melbourne Sundays, Ed. Integral, 1999
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
o cincime din populația activă trăiește în străinătate, potrivit Daily Mail, care adaugă că economiștii estimează că românii vor atinge standardele de viață din țări cum este Marea Britanie abia în 20 de ani. Conform statisticilor oficiale, în ultimii zece ani expatriații români au trimis în țară circa 90 de miliarde de lire, iar un angajat mediu român economisește circa 100.000 de lire înainte de a se întoarce în țară.
Românii din Marea Britanie au trimis în ţară aproape 500.000 de lire zilnic () [Corola-journal/Journalistic/26131_a_27456]
-
înnodare a materialelor textile • atelierele de “gusturi, arome și limbi străine” dedicate copiilor • atelierele de desen și pictură pentru copii La acestea se adaugă atelierele dedicate adolescenților și adulților: furoshiki, croșetat, frământat pâine, caligrafie, limbi străine sau limba română pentru expatriați. Ne puteți găsi pe FB: Meda Popea- Arts & Events. Contact: Meda Popea, Manager, popea.meda@gmail.com, 0729609102, FB: Meda Popea.
Laborator de scriere creativă pentru copii [Corola-blog/BlogPost/98817_a_100109]
-
gusturi, arome și limbi străine” dedicate copiilor de 5 ani • atelierele de desen și pictură pentru copii de 5-10 ani La acestea se adaugă atelierele dedicate adolescenților și adulților: furoshiki, croșetat, frământat pâine, caligrafie. limbi străine sau limba română pentru expatriați Ne puteți găsi pe FB: Meda Popea- Arts & Events
Laborator de scriere creativa-Naratologie pe intelesul copiilor [Corola-blog/BlogPost/98952_a_100244]
-
străin, la companiile străine lucrurile sunt un pic mai clare: în primul rând este vorba de profesionalism. Într-o firmă străină în care, de fapt, oamenii sunt comparați pe aceleași criterii, un anume post poate fi ocupat fie de un expatriat, fie de un localnic. Dar se preferă unul localnic, deoarece acesta are ceva în plus față de un expatriat. El are întotdeauna un atu în plus, cunoaște culoarea locală, cultura, oamenii, deci este mult mai eficient. Pe când expatriatul va fi întotdeauna
Agenda2006-24-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285049_a_286378]
-
o firmă străină în care, de fapt, oamenii sunt comparați pe aceleași criterii, un anume post poate fi ocupat fie de un expatriat, fie de un localnic. Dar se preferă unul localnic, deoarece acesta are ceva în plus față de un expatriat. El are întotdeauna un atu în plus, cunoaște culoarea locală, cultura, oamenii, deci este mult mai eficient. Pe când expatriatul va fi întotdeauna tentat să aplice regulile din propria sa țară. Alte diferențe nu cred că sunt esențiale. - În opinia dumneavoastră
Agenda2006-24-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285049_a_286378]
-
fie de un expatriat, fie de un localnic. Dar se preferă unul localnic, deoarece acesta are ceva în plus față de un expatriat. El are întotdeauna un atu în plus, cunoaște culoarea locală, cultura, oamenii, deci este mult mai eficient. Pe când expatriatul va fi întotdeauna tentat să aplice regulile din propria sa țară. Alte diferențe nu cred că sunt esențiale. - În opinia dumneavoastră, care sunt marile „boli“ ale economiei românești? - Cred că ar fi lipsa de viziune, pe termen lung, lipsa de
Agenda2006-24-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285049_a_286378]
-
garantat monopol pe piață pe o perioadă de 5 ani, timp în care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai mari obținute ca urmare a unor tehnici anticoncurențiale se pot transforma în ieșiri de capital sub forma salariilor excesive ale expatriaților și a taxelor de redevență ridicate, influențând negativ balanța de plăți. În cazul țărilor în tranziție la economia de piață situațiile de acest gen nu sunt singulare, dacă avem în vedere concentrarea investițiilor străine directe pe piețele de tip oligopol
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și trăiesc, de culturile cu care interferează. Organizațiile transnaționale, de exemplu, se confruntă cu probleme legate de interferențele între culturile oganizaționale ale diverselor țări în care au filiale și de diferențele dintre culturile de origine ale angajaților locali și ale expatriaților trimiși de la cartierul general al organizației să lucreze în altă țară (de obicei, managerul de țară și contabilul-șef plus alți angajați în poziții-cheie sunt expatriați). Poate cea mai importantă contribuție teoretică la analiza culturilor organizaționale este opera lui Geert
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mușca amarnic din rezervele de încredere în rațiune pe care lumea și le pusese, în atîtea secole de triumf al ei, deoparte. Dinamuri ale opiniei publice, zice Busuioceanu - ce vremuri! Ricanăm noi... - intelectualii sînt amenințați să-și piardă rolul social, expatriați nu doar din arenă, asta se-ntîmplase de mult, ci și din turnul de fildeș: "O naivitate îngerească i-a putut amăgi cu năucirea peste măsură subțiată a acelei "domnii a spiritului", în care vremuri mai romantice au putut crede, dar
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
speriat. Arunca încontinuu ocheade de taur în călduri spre Brandy. Cu toții fugeam de ceva. Vaginoplastie. Îmbătrânire. Viitor. Sari la Los Angeles. Sari la Spokane. Sari la Boise și San Diego și Phoenix. Sari la Vancouver, Columbia Britanică, unde eram niște expatriați italieni care vorbeau engleza ca pe-o a doua limbă până ce între noi n-a mai rămas nici o limbă maternă. — Aveți niște țâțe de fetișcană, i-a zis Alfa Romeo unei agente imobiliare în nu mai știu ce casă. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
emoții“ al personajului Radu, expert în fizica atomică, obligat să dea un test poligrafic pentru ocuparea unui post de paznic la un magazin. Norocul îi surâde, totuși, profesional, dar happy end-ul nu elimina imaginea captivității într-un climat artificial. Expatriații din cartea lui Carmen Firan sunt, evident, ființe cu „sertare“ psihologice și mentalitare fabricate în țara de origine și aduse pe tărâmul mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
bucuriei prezente și a suferinței viitoare. Insh’Allah.” Indiferent cât va trăi, J.M. Coetzee va rămâne până la sfârșit prizonierul acelorași obsesii care bântuie, motivează și potențează opera lui și, într-un registru diferit, a compatrioatei lui Nadine Gordimer, cei doi expatriați din Africa de Sud - țară și tânără și relativ mică, fără contribuții notabile la istoria culturii - care au primit Premiul Nobel pentru literatură. Amândoi au fost revoltați și umiliți peste poate de propria lor condiție de membri ai castei împilatorilor. „Generația sud-africanilor
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]
-
povestea din Dezordinea preventivă. Revelațiile lui Mathieu sunt cele ale omului baricadat în sistem care rezistă mainstreamului până la un punct. De aici încolo ori cedează, ori se revoltă. Pare un viitor Winston Smith. Însă Matei Vișniec plusează. Mathieu este un expatriat cu rădăcini românești, are o relație embrionară cu mama și una neclar-oedipică față de tată. Mai mult, el trăiește experiența provincialului ajuns la Paris și are revelația stabilirii într-un oraș muzeu. Așadar o sumă de exfolieri simbolice, o marcă înregistrată
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
scriitorului, ciclu început la Paris, în 1930, când Miller sosește în Europa, așa cum spune legenda, cu numai zece dolari în buzunar. Fără bani, ducând o existență precară, nepublicat încă la vârsta de patruzeci de ani, mai mult vagabond („hobo”) decât expatriat, cum scrie Hassan (The Literature of Silence: Henry Miller and Samuel Beckett), Miller renaște miraculos, ca scriitor, odată cu Tropicul Cancerului, apărut în 1934, în capitala Franței, la Obelisk Press, unde i se scot apoi cinci ediții consecutive ale romanului, dintre
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
din România) să reintre în circuitul literaturii de azi. Dacă, însă, primele două au beneficiat de reluări aproape anastatice, în cazul celei de-a treia ar trebui să vorbim mai degrabă despre o ediție aproape critică. Întâi, cei doi absenți (expatriați, deci indezirabili pentru regimul ceaușist) au fost incluși în pozițiile lor de drept, așa încât, din zece, autorii au redevenit doisprezece. Apoi, textelor de escortă inițiale li s-au adăugat altele, recapitulative. În sfârșit, volumul e împlinit (până într-acolo încât
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
a trilogiei Chipul tău, mâine - un proiect literar ambițios, ce amintește pe alocuri de jocul cerebral al lui Borges, de umorul negru al lui Pynchon și de lirismul meditativ al lui Proust. Volumul continuă povestea peripețiilor lui Jaime Deza, un expatriat spaniol care trăiește în prezent la Londra și lucrează ca analist în cadrul Serviciilor Secrete MI6, unde studiază și interpretează viețile persoanelor aflate sub observație, anticipînd posibilele lor acțiuni. Stăpânind admirabil mecanismele reflecției și digresiunii, descompuse cu minuțiozitate până la constituenții lor
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
și a-i împiedica să intre în țară sau în orice alt stat din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), potrivit unui oficial guvernamental kuwaitian. "Centrele de sănătate desfășoară verificări medicale de rutină pentru a evalua starea de sănătate a expatriaților atunci când aceștia vin în țările CCG. Totuși, noi vom adopta măsuri stricte care ne vor ajuta să depistăm homosexualii, cărora le va fi interzisă intrarea în Kuwait sau în orice altă țară membră CCG", a declarat Yousouf Mindkar pentru cotidianul
Testul de homosexual, la intrarea în țară by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55298_a_56623]
-
florin, Florin Pupăză Românii nu sunt întotdeauna criticați în presa britanică. The Independent a publicat un material despre afacerile românilor și ale altor est europeni care creează locuri de muncă în Marea Britanie. Potrivit publicației britanice, un expatriat român, Emil Gal, în vârstă de 23 de ani, face parte dintr-un nou val de imigranți est-europeni ce vin în Marea Britanie pentru a începe afaceri în sectoare cu un puternic potențial de creștere, ca cel al tehnologiei și social
Britanici: Românii sunt buni la inginerie şi antreprenoriat by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55895_a_57220]