89 matches
-
ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-un Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a transportuluiăprin călăreți), distribuirea corespondenței sositeăprin notarii comunali), suportarea cheltuielilorăde către județ) etc. În județul Suceava, se prevăzuse a se înființa „expedițiuni poștale” în plasele Moldova, Muntele și Siretul. Ca și în alte județe Bacău, Roman, Neamț, Dorohoi etc. serviciul poștal rural nu s-a putut organiza imediat, așa după cum s-a arătat mai sus, din cauza marilor economii impuse de guvern tuturor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apă sau pe uscat; 14. Cambiile și ordinele în producte sau mărfuri; 15. Construcțiunea, cumpărarea, vânzarea și revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară și exterioară și tot ce priveste la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime și toate contractele privitoare la comerțul de mare și la navigațiune; 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor și asupra vieții; 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei; 19. Depozitele pentru cauză de comerț
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
2. Numele expeditorului și locuința să; 3. Numele și locuința cărăușului; 4. Locul de destinațiune și persoana destinatarului, cu arătare dacă scrisoarea de carat este la ordin sau la purtător; 5. Portul sau prețul transportului și sumele datorate cărăușului pentru expedițiune, adaugându-se cheltuielile anticipate sau de provizion; 6. Timpul în care trebuie să fie făcut transportul sau, cănd transportul are loc pe calea ferată, dacă trebuie făcută cu mare sau mică iuțeala; 7. Celelalte stipulațiuni asupra cărora părțile s-au înțeles
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
formele ce se vor determina printr-un regulament de administrațiune publică. Articolul 501 Proprietarul unui vas este răspunzător de faptele căpitanului și ale celorlalte persoane ale echipajului și ținut de obligațiunile contractate de căpitan, pentru tot ce priveste vasul și expedițiunea. Cu toate acestea, proprietarul sau coproprietarul care nu s-a obligat personal poate, în toate cazurile prin abandonul vasului sau a navlului ce i se datorează sau este a i se datori, să se elibereze de răspundere sau de obligațiunile
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
echipajului. Cand căpitanul este proprietar sau coproprietar al vasului, el nu are dreptul de abandon; iar dacă el nu este decît coproprietar, în lipsă de speciale convențiuni, nu este răspunzător personal pentru îndeplinirea obligațiunilor ce a contractat relativ la vas și expedițiune, decît în proporțiune cu interesul ce are. Articolul 502 Abandonul vasului se poate face către toți creditorii sau numai către unii dintr-înșii. Declarațiunea de abandon va fi transcrisa în registrele oficiului maritim unde vasul este înscris, și după ce transcripțiunea
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
să-l închirieze sau să ia bani cu împrumut în contul vasului sau poverei (incarcaturei) sale. Articolul 517 Dacă vasul este închiriat cu consimțământul proprietarilor sau al majoritatei acestora și vreunui dintre coproprietari refuză a contribui la cheltuelile necesare pentru expedițiune, căpitanul, după douăzeci și patru de ore de la somațiunea făcută celor ce refuză a da partea lor de cheltuiala, poate cere autorizațiunea tribunalului comercial sau, în lipsă, a judecătorului de ocol, ca să ia în contul lor cu împrumut suma cuvenită, cu sau
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
capitol. Capitolul 2 DESPRE POLIȚĂ DE ÎNCĂRCARE Articolul 565 Poliță de încărcare trebuie să cuprindă: natură, specia, calitatea și cantitatea lucrurilor încărcate. Ea va fi datata și va arăta: 1. Persoană încărcătorului și reședința să; 2. Persoană căreia este îndreptată expedițiunea și reședința să; 3. Numele și prenumele căpitanului sau patronului; 4. Numele, naționalitatea și capacitatea vasului; 5. Locul plecării și acel al destinației; 6. Navlul (chiria). Vor fi însemnate, pe marginea poliței, mărcile și numerele lucrurilor încărcate. Poliță poate fi
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
569 În caz de deosebire între polițele aceleiași încărcări, face proba aceea ce se află la căpitan, daca este scrisă în întreg de către încărcător sau de către comisionarul sau; aceea ce este prezentată de către încărcător sau de către persoană căreia este adresată expedițiunea face proba, daca este scrisă în întreg de căpitan. Articolul 570 Comisionarul sau destinatarul care a primit lucrurile arătate în poliță de încărcare sau în contractul de închiriere, este dator, la cerere, a da căpitanului chitanță de primire; altfel este
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
o orchestră. Sticlele goale răsunau ca instrumentele de suflat, sticlele sparte ca niște cimbale și triangule și cele fără gât pare că aveau ceva din armonia pătrunzătoare a vioarelor. Sergentul, care trăsese câteva litrișoare de vin înainte d-a întreprinde expedițiunea, nevăzând acolo decât numai sticle se simți foarte asigurat și începu și dânsul a dansa prin imitațiune. Apoi, din ce în ce mai încurajat de veselia și frumusețea priveliștei, ridică o sticlișoară drăguță cu gâtul lung, cu un fel de vin negru, precum se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai mare comedie, ne așteptăm să vedem pe acești oameni pretinzând să-și facă și un merit din această nemaiauzită stare de lucruri. Am arătat ieri că de la 1881 încă, dintr-un timp în care Dunărea putea fi scăpată, deoarece expedițiunea egipteană nu avusese loc, fără nici o silă din afară decât cea unilaterală a părții interesate, guvernul nostru oferise deja Comisia Mixtă, admiterea puternicului neriveran, prezindenția lui de drept. Mai mult. N-am fi știut nimic de anteproiect daca "L'Independance
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
viața meseriașilor, pref. Titu Maiorescu, București, [1895]; Nuvele. Din viața meseriașilor, I, București, 1909; Darul lui Christos. La fereastră, Sibiu, 1909; În lume, pref. Marin Bucur, București, 1955; În lume, îngr. și introd. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1973. Traduceri: Henrik Ibsen, Expedițiune nordică, Lugoj, 1907. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 175-196; E. Lovinescu, Pași pe nisip, Fălticeni, 1906, 114-119; Ibrăileanu, Opere, I, 191-196; Ilarie Chendi, Portrete literare, București, 1911, 71-76; Traian Topliceanu, Viața și opera lui Ioan Popovici-Bănățeanu, Caransebeș, 1930; Iorga, Ist.
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
căldură din vestibul începuse a mă dezmorți, se vede: un fel de beție, specială desigur înghețaților și prin care încă deosebeam bucuria sosirei. Portarul trecuse într-o gheretă mică. Eu și urcasem zece trepte spre locul unde patru pereți asigurau expedițiunei mele un adăpost. Aplecată peste balustradă, așteptam în acea amorțeală: un fel de simțire ciudată și care ar trebui cercetată, despre contactul frigului cu căldura. Portarul ieșise din cușcă cu un altul, care îi da se pare ordine, deoarece apucă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
deși au un fond moral inferior au priceperea afacerilor și experiența, să nu uităm proverbul maghiar: "zemesé a világ2" au avut nevoie de un timp oareșcare, ca să se înstăpânească la noi, să se așeze administrativ și militărește. Împrejurările, în special expedițiunea contra lui Kun Béla, i-a favorizat. Proba, că îndată ce s-au simțit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent. C-un cuvânt, "Unirea" a fost o bătaie de cuvinte, ea n-a fost decât o anexare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aruncă în aer aceste membre și le lasă acolo,unde au căzut, așa despărțite de trunchi. Apoi jertfesc jertfe ordinare și se retrag. Ei nu jertfesc niciodată porci, ba nici vor să crească de aceștia în țară» (IV, 62, 63). Expedițiunea lui Darius în contra Sciților arată în cea mai vie lumină starea socială a poporului scit. De pe timpul regelui med Ciaxares, sub care Sciții sunt arătați ca năvălind în împărăția Mezilor, si ținând-o în stăpânire timp de 28 de ani
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu mai mult ca până atunci, în sudul Dunării, ci la nordul acestui fluviu. Astfel la urcarea lui Alexandru cel Mare în tronul Macedoniei, Geții, urmând exemplului Grecilor și crezând că au a face cu un copilandru, răpăd mai multe expedițiuni în provinciile Macedoniei. Alexandru, după ce înădușă începuturile de răscoală ce se urziseră în Grecia, își îndreaptă armele împotriva popoarelor Traciei. În luna lui mai 335 el pleacă din Amfipolis, trece prin păsurile muntelui Hemus și atacă pe Tribali, care fug
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
imperiul de înjositorul tribut pe care îl plătea Dacilor, precum și să înlăture pericolul ce creștea pe fiece zi contra siguranței Romanilor, prin sporirea puterii și a sumeției Dacilor. Nu este de admis că Traian să fi întreprins în prima sa expedițiune un război de cucerire contra Dacilor, întru-cât îl vedem încuviințând pacea lui Decebal, îndată ce acesta primește condițiunile sale, iar dânsul se întoarce la Roma mulțumit cu izbânda sa, și fără a fi adaus nici un nou teritoriu imperiului roman. Traian, om
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
doar Romanii în zăadar de a înrădăcina puterea lor de acea parte a Rinului, și era de temut să nu se întâmple tot astfel și la o cercare de a trece Dunărea. Traian avea deci drept țintă în întâia lui expedițiune numai înjosirea trufiei lui Decebal și rânduirea lui sub legea generală care domnea pe atunci în lumea politică: imperiul roman ca stăpân, toate popoarele ca supuse. Știm că în a doua expediție, scopul lui Traian se schimba cu totul, că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
după cum vom vedea, el trece prin stațiunile tabulei Peutingeriene Bersovia și Azizis, ceea ce nu putea face decât mergând pe calea de la Lederata spre Tibiscum, singura unde se întâlnesc aceste orașe și încă imediat unul după altul. În a doua sa expedițiune, el trecând Dunărea pe podul de piatră de la Turnu-Severinului, a cărui rămășițe se văd și astăzi în Dunăre, el nu avea ce căuta pe la Bersovia și Azizis, care le vom vedea că erau în Banat, încât astfel vom dovedi credem
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
piatră de la Turnu-Severinului, a cărui rămășițe se văd și astăzi în Dunăre, el nu avea ce căuta pe la Bersovia și Azizis, care le vom vedea că erau în Banat, încât astfel vom dovedi credem pe deplin că în prima lui expedițiune Traian a trecut Dunărea la Vi-minacium și a intrat în Dacia pe calea cea mai apuseană însemnată pe tabula Peutingeriană. Aici la Viminacium, astăzi satul Costolaț în Serbia, Traian puse să se arunce un pod de dubase, pentru a cărui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de pământ», și altele multe. Aceste auzându-le Traian, face de îndată să se decreteze din partea senatului pe Decebal de dușman al poporului roman și se hotărăște a pleca numaidecât iarăși în persoană în contra regelui dac. În această de a doua expedițiune Traian nu mai îndrepta atacul principal contra lui Decebal pe unde-l lovise întâia oară, cu toate că s-ar păreacă un asemenea atac ar fi trebuit să-i vină mai ușor, deoarece țara îi era pe acolo cunoscută. Ne întrebăm care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
între Drubetis și Apulum. Din discuțiunea de până aici s-au dovedit două împrejurări, anume: că drumul ce conducea de la Drubetis înlăuntrul Daciei, trecea pe la Turnul Roș și că aceasta a fost calea apucată de Traian în a doua lui expedițiune. Motivul ce l-a împins a ataca pe Daci din această parte a fost întâi scopul său de a le tăia linia de retragere către interiorul țării; apoi Dacii, așteptându-se fără îndoială a fi loviți tot prin partea de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
apă sau pe uscat. 14. Cambiile și ordinele în producte sau mărfuri. 15. Construcțiunea, cumpărarea, vânzarea și revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară și exterioară și tot ce privește la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime și toate contractele privitoare la comerțul de mare și la navigațiune. 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor și asupra vieții. 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigațiunei. 19. Depozitele pentru cauza de comerț
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și auto, publicată în Colecția de hotărâri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 1 din 10 octombrie 1952; H.C.M. nr. 2.138 din 30 octombrie 1954 privind preluarea îndeplinirii formalităților de vămuire de către Întreprinderea de stat pentru transport și expedițiuni internaționale "Romtrans"; H.C.M. nr. 941/1959 privind unele măsuri referitoare la circulația mărfurilor între organizațiile socialiste, în scopul asigurării integrității mărfurilor la expediție, transport și destinație, publicată în Colecția de hotărâri și dispoziții al Consiliului de Miniștri nr. 26 din
LEGE Nr. 129 din 16 octombrie 1996 privind tranSportul pe căile ferate române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114715_a_116044]
-
publicului cu navigația, precum și pentru îndrumarea și încurajarea navigației particulare sportive; Avizează pentru reglementarea tuturor chestiunilor de natură tehnică, privind navigația și vasele (măsurători, verificări, expertizări, eliberări și certificate); Avizează pentru reglementarea și controlul funcționarii agențiilor de vapoare și de expedițiuni maritime și fluviale; Avizează pentru organizarea și dirijarea formării personalului navigant, prin școli de specialitate în țară și străinătate; Participa la discuțiunea măsurilor ce urmează a se lua pentru dezvoltarea rațională și exploatarea porturilor, precum și pentru îmbunătățirea condițiunilor tehnice a
DECRET nr. 350 din 19 august 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Directiunii Marinei Comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128625_a_129954]