56 matches
-
cap; construcții cu pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da cotită, a o da în bară, a o da pe ulei, a-i da bătaie, a-i da cu clanța etc. Construcțiile noi, încă instabile, apar cu sau fără articol: a da/a face un click („dați
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
iritare. Așadar, întrebările pot fi introduse prin "expresiile interogative" cum dracu'?, ce dracu?, cine dracu? etc., în care cuvîntul dispoziției negative nu are, evident, decît o valoare de marcă pragmatică, nu legături sintactice cu restul enunțului (fiind un tipic element expletiv): "|știa cu ce dracu trăiesc?" (sfera.ev.ro); "ce dracu te-a apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq funcționează un magnet?" (computergames.ro). În mod similar sînt construite și unele interogații indirecte
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
daciaclub.ro); Atîtaaa domne', ce dracu! Păi te mint io!" (ziar.clubromantic.ro). (Ca de obicei, am introdus în citate semnele diacritice și uneori și pe cele de punctuație, pentru a permite o mai bună înțelegere a exemplelor). Acest uz expletiv după elemente interogative e curent în multe limbi (în franceză, de exemplu: combien diable...? comment diable? oů diable? pourquoi diable? etc.; cf. TLF, Le Trésor de la langue française informatisé), desigur cu diferențe în preferința pentru cuvîntul care denumește diavolul sau
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
fără pronume - "și-i dă, și-i dă...., o ține una și bună"; "tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși, formula cea mai cunoscută este cea cu pronume expletiv sau neutru (fără referent identificabil, transformat în simplă particulă a participării intensive) și cu un verb coordonat. Modelul e cu siguranță menținut în conștiința vorbitorilor de o celebră sursă literară: replica lui Agamiță Dandanache, care rezumă meritele politice ale familiei
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
oarecare și încheiați-o" (2000, p. 30) își recapătă sensul ironic în formularea actuală: "Copiați o teză oarecare și terminați povestea" (2006, p. 45). Erau în prima versiune și cîteva erori gramaticale - una care se păstrează, de altfel, e negația expletivă, confundabilă cu o negație reală: "fără a nu ține cont" (2000, p. 32) / "fără să nu ții cont" (2006, p. 48) - și cîteva gafe culturale, precum: "Muzeul de la Louvre" (2000, p. 13), redevenit acum "Muzeul Luvru" (2006, p. 22). Noul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
și argotice (a o păți, a o lua la goană etc.), un sens "neutru", neprecizat; uneori, o pare să trimită la o entitate anume (ca în a o lua pe cocoașă, unde o este "lovitura"), alteori e o simplă formă expletivă (lipsită de sens propriu-zis, ca în a o tuli sau a o mierli). Mai complicată și mai ambiguă este interpretarea formei reflexive: poate fi vorba de un reflexiv al interesului, al participării (ca în și-o cumpără = "o cumpără pentru
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
culese din Internet, confirmă răspîndirea verbului, mai ales cu sensul "a pleca": fie în construcția cu pronume reflexiv - "io maine mă tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
se schimbă precum alianțele politice 2) Crinuț al lui e varză 3) ce a făcut el se cheamă... pardon: nu pot să spun cum se cheamă, că acum sînt o bestie guvernamentală și nu mai am voie să mai folosesc expletive, cu excepția cuvîntului ăla care începe cu m și nu este matroz, ci alteva cu matr-. 4) sondajele are întotdeauna dreptate 5) Crinuț al lui e varză A, era să uit: mai spuneți-i vă rog, dacă mai aveți timp, și
Altercație Palada - Radu Tudor: "Manipulare ordinară!" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31181_a_32506]
-
cărui percepții, gînduri și sentimente sînt de asemenea preluate în mare parte. Apoi, brusc, expune discrepanța dintre cele două perspective prin intermediul unei verbalizări neobișnuite sau a unei asocieri inedite. Exemplele pentru această tehnică din citatul anterior sînt reprezentate de repetiția expletivului "într-adevăr" (de patru ori) la întîlnirea cu doamna Sheehy, omisiunea simultană a unor părți întregi din dialog, inovația lexicală "cu șase ochi" și deformarea atît a formei, cît și a conținutului formulei "Ce mai faci?". Toate acestea, precum și alte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legată de poveste, ca și moartea și nașterea eroului la jumătatea drumului îvezi și KINGSLEY) și procesul îmbătrînirii întîmplătoare a oamenilor cu o rapiditate spectaculoasă într-un spațiu scurt al paginii. MacDOUGALL, CARL Cap. 41, par. 1. Poxy nongs este expletivul favorit al problemei încîlcite din drama colocvială în versuri A View from the Rooftops. McGRATH, TOM Cap. 48, par. 22. Seducerea lui Dumnezeu de către un circuit de android este din piesa The Android Circuit. MacNEACAIL, AONGHAS Vezi Nicolson, Angus. MANN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra, 2.1.2.1). Pentru a deveni născătoare de poezie, iubirea suie, ca prin vămi purificatoare, treptele frumosului intuite de Platon
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile cu al doilea component realizat ca dar au în primul component pe că expletiv, așadar sunt variante de felul: nu numai că..., dar. Pretutindeni în primele volume ale tinerilor autori se vădesc nu numai influențe sporadice și reminiscențe, ci structuri estetice esențiale aparținând modernismului expresionist blagian și modernismului ermetic barbian (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Cărtărescu, Orbitor) In termeni de imagine, filmul e de-a dreptul luxos: "realitatea" și "basmul" au nu doar culori, ci lumini diferite ("Cotidianul"). Varianta nu doar..., dar este mai slab reprezentată: 6 ocurențe, dintre care 3 apar în structuri cu expletivul că (vezi 2.2.2.1). Imoralitatea nu e doar consecința unui caracter slab, dar, adesea, și aceea a unei minți leneșe sau șubrede (A. Pleșu, Minima moralia) Cu adevărat interesanți din punctul de vedere al acestui studiu sunt prozatorii
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
prin minimalizare, schimbă polaritatea, accentuând importanța elementului focalizat (Nu vreau decât câteva zile de vacanță.) 11 Parantezele drepte marchează suportul sintactic al semiadverbului. 12 În DLR se precizează că în contextul verbelor la imperativ, numai în zona Transilvaniei, numai este expletiv (Îngropă numai mortul tău!) și are poziția elementului maghiar chak. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
scăzut de anaforicitate tinde și cel mai frecvent pronume relativ, care. Uzul său actual se caracterizează prin: slăbirea mărcilor cazuale (omiterea prepoziției pe la acuzativ; frecvența scăzută a formelor oblice), acordul încrucișat greșit, anacolutul, nelegarea de un antecedent, participarea la structuri expletive, clișeizarea în locuțiuni mai mult sau mai puțin fixate de uz (drept care, după care, la care, în cazul în care, în situația în care) (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în vorbirea unor persoane cu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
râde - a se râde, a dori - a-și dori; să scap de ele - să mă scap de ele) și a formelor de imperativ ale unor verbe (scoală! - scoală-te!, prinde bara! - prinde-te de bară!), precum și prin introducerea unui reflexiv expletiv înrudit cu dativul etic (făcea copii - își făcea copii; o iei - ți-o iei; ai meritat-o - ți-ai meritat-o). Printr-un mecanism paralel s-au constituit și opoziții lexico-gramaticale de aceeași natură: uite! - uită-te!. Deși prescrierile normative
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea unui expletiv O construcție "recentă", cu "caracter livresc" (Avram 1986: 191), este astăzi în extindere și pare să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
astăzi în extindere și pare să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul de proporții; Rezultatul este unul de invidiat. Comparând construcțiile cu expletiv cu structurile corespondente fără expletiv (Rezultatul a fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul de proporții; Rezultatul este unul de invidiat. Comparând construcțiile cu expletiv cu structurile corespondente fără expletiv (Rezultatul a fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
singular și formă de feminin la plural (Caietul l-am cumpărat ieri; Caietele le-am cumpărat ieri). În schimb, pronumele neutre care nu au un antecendent nominal (neutrul anominal) au formă de feminin la singular. Este vorba de unele pronume expletive (a luat-o la sănătoasa) și anafore rezumative (Asta încercam să îți spun). Apare astfel o diferență de formă între pronumele neutre cu antecedent nominal și cele fără antecedent nominal. În ceea ce privește trăsătura de număr, și controlorul, și ținta au două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
explică atunci diferența formală dintre aceste două tipuri de pronume? Primele au formă de feminin, celelalte au formă de masculin, la singular. Această diferență o întâlnim și la clitice: (23) a. Am luat-o la sănătoasa. (clitic anominal, cu rol expletiv) b. Stiloul e în sertar. L-am cumpărat ieri. (clitic anaforic) O explicație ar fi să analizăm pronumele cu antecedent nominal ca având un nume vid sau încorporat, așa cum au propus mai mulți autori: Postal (1969), Elbourne (2001), (2005), Panagiotidis
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]