5,246 matches
-
adoptat, pe 5 august 1990, Declarația Drepturilor Omului în Islam 22. În cuprinsul acesteia se face recurs de paisprezece ori la Șaria (Shari'ah), inclusiv în ultimul articol în care se prevede că aceasta este singură sursă de referință pentru explicarea sau clarificarea oricărului articol al Declarației. Pe scurt, întregul document arată că oricine are dreptul de exprimare liberă a opiniei, dar într-un mod care să nu fie contrar principiilor Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trebuie să înțeleagă că anumite ideologii, cum este marxismul, sunt incompatibile genetic cu societatea umană și orice încercare de practicare duce la un faliment răsunător și la un numar de victime pe măsură. Andrei Mda. Este de admirat efortul de explicare și educare pe care-l face Codruț aici, desi mă tem că el cade peste urechi surde - sau asurzite de propagandă, ceea ce e totuna... Pe de altă parte, nici Codruț nu este cu totul credibil pt că el vine la
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
sublinieri", "apeluri la simțul moral", "certificări de autenticitate", ca în cazul editării unicului roman al lui Pamfil Șeicaru, Vulpea roșcată. "Cazul", lansat la sfârșitul anului 1995, se continuă cu frenezie pe întregul parcurs al anului 1996. Totul ținut sub controlul explicărilor logice din partea redacției. De aceea, finalul scrisorii deschise, adresate de Sever Ionescu redactorului-șef al revistei, în calitate de bun cunoscător al familiei din țară a lui Pamfil Șeicaru, cât și al lui, ca "decan al presei românești", vine parcă în întâmpinarea
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
uluitoare revelații, la citirea Scurtei istorii a P.C.U.S., Zinoviev acesta contrapune noțiunea de Occident celei de occidentalism, diferențiindu-i pe occidentalii de ieri, de occidentalii de astăzi - dar asta e treaba lui. Ceea ce m-a luminat pe mine a fost explicarea de mecanisme, în competiția capitalism-comunism, cu amețitoare apropieri ale sistemelor, puncte de convergență și, mai ales, punți de continuitate: "Rolul crescând al statului (capitalist, n.n.) în economia (politică, fiscală, creditele, comenzile sociale, investițiile) și repartițiile unui buget enorm sunt întru
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
alături de evidentele deosebiri sînt și multiple apropieri. Nu recunoaște Claudel că Mallarmé a fost, înaintea lui, poetul care s-a așezat în fața lumii ca în fața unui text de interpretat? Nu amintește descifrarea «umilă și bucuroasă» pe care o pretinde, acea «explicare orfică a pămîntului» pe care Mallarmé o propunea în scrisoarea sa din 16 novembrie 1884 lui Valéry? Nu trebuia să ducă acea explicare orfică la o depășire, o transcendere a mundanului, după cum descifrarea trebuie să te facă s-o privești
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
ca în fața unui text de interpretat? Nu amintește descifrarea «umilă și bucuroasă» pe care o pretinde, acea «explicare orfică a pămîntului» pe care Mallarmé o propunea în scrisoarea sa din 16 novembrie 1884 lui Valéry? Nu trebuia să ducă acea explicare orfică la o depășire, o transcendere a mundanului, după cum descifrarea trebuie să te facă s-o privești prin cele văzute, ca într-o oglindă, lumea celor nevăzute?". Lui Pierre Emmanuel i se detectează două repere: Hölderlin și Orfeu, ambele incluzînd
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
teatrul sacru și pentru teatrul brut, legate prin energia mișcării inepuizabile a teatrului imediat cu care Brook se identifică. Adevărul lui este mișcarea. Deși acest lucru este străin spiritului lui Brook, cred că s-ar putea face apel la exercițiul explicării culturii prin cultură. Pe de o parte, prin virajele și mutațiile lui, el se apropie de artistul multiform care a fost Picasso, pe de altă parte, prin gustul pentru copilărie că experiența primară de ce maturizarea este un proces de declin
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
pomii pe care îi sărută zgomotos". O formă de entuziasm savant, contras în pretenții scientizante, ne întîmpină în unele "cercetări" care se apropie de marile opere cu limbajul prețioaselor ridicole: "Specialistă în semiotică, știința care se ocupă printre altele de explicarea textelor, Mariana Neț crede că poate analiza cu metodele acestei științe poezia lui Eminescu. Eroare! Este ca și cum cineva ar încerca să culeagă flori cu excavatorul". Chiar dacă un cititor neinițiat ar putea ajunge la înțelegerea "hermeneuticii" de un atare gen, prin
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
orice metodă este bună în afară de aceea care plictisește. Orice metodă, repet, are valoarea celui care o folosește. L.V. Eliot își începea eseurile critice cu asanarea verbului (mă gândesc și la Valéry, care recomanda imperios le nettoyage de la situation verbale), cu explicarea termenilor, și de cele mai multe ori se oprea acolo. Explica înțelesurile unui cuvânt până se asigura că a pus stăpânire pe el, nu i-a scăpat nimic, nu ia nimic drept cert pe garanția altora. Era în acest demers o reticență
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
de etnie română ( necesar la vremea respectivă carierei sale diplomatice) demonstrează că eventuala sa origine evreiască era atît de vagă și de îndepărtată în timp încît nu mai putea fi luată în seamă de nimeni. De aceea, autoarea consideră aberantă explicarea atitudinii violent antilegionare a lui Ionesco prin dorința de a-și salva propria piele, dată fiind presupusa sa origine semită ( vezi pp. 32-33). Un alt moment controversat al biografiei lui Eugène Ionesco, de care s-a făcut foarte mult caz
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
atâta ușurință ne dezbrăcăm de trup, cu câtă ușurință ne dezbrăcăm de haine. Aceasta se întâmplă însă, dacă nu suntem legați cu averi, cu case; dacă nu atârnăm de dragostea celor de față”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 109) „Oare nu doriți acum mucenicia? Oare nu suferiți acum că nu mai este vreme de mucenicie? Dar să ne exercităm ca pentru vreme de mucenicie. Au disprețuit aceia viața? Disprețuiește și tu plăcerea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu e timpul acum. Să nu-Ți legi mâinile, însă leagă-Ți cugetul. Sunt încă și alte legături, și cei ce nu le poartă pe acestea de aici le vor purta pe acelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia IX, p. 94) „Nu este acum prigonire sau persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acesta pururea ne stă înainte, și de aceea voiește ca noi pururea să fim înarmați (...) Căci mare este războiul purtat de limbă, mare cel purtat de ochi. Acest război deci, să-l cucerim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 110) „Dar cum e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iași, 1901, 128 pp. 10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Epistolei către Efeseni”, Traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iași, 1902, 253 pp. 11. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395 pp. 16. „Despre Rai și Scriptură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226 pp. 15. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Evrei”, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395 pp. 16. „Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca, pe măsură ce pătrunde în mentalul colectiv, să sufere o deformare ciudată și ireversibilă, din cauza căreia semnificația propriu-zisă a unor cunoștințe să fie înlocuită cu înțelesul lor popular. Cunoștințele în sine sînt aceleași, în schimb mecanismul la care se recurge pentru explicarea lor este de-a dreptul fantasmagoric. De pildă: cine nu știe că morților le cresc o vreme unghiile și părul? Sau că traspirația pute? Sau că bărbații încărunțesc mai repede decît femeile? Sau că febra musculară e provocată de acumularea
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
Religia - educație pentru veșnicie Educația religioasă propune valori constante, revelate, care, odată interiorizate, au și rolul de a unifica toate valorile cuprinse de conștiința omului. Ea este importantă pentru copii și elevi atât ca sentiment, cât și ca logică de explicare a lumii. Disciplina religie le oferă copiilor perspectiva comuniunii veșnice cu Dumnezeu și cu semenii, mai ales că aceștia nu pot înțelege complet un fenomen fără finalitate. Ea le propune modele vii de bunătate și sfințenie, necesare în viața personală
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
o altă serie sinonimică din limba română, cu înțeles diferit, dar cu o logică a construcției relevantă. Notele sale sunt și ele foarte prețioase unui cititor nefamiliarizat cu actualitatea culturală germană, pentru descifrarea unor mesaje aluzive din text și pentru explicarea suplimentară a unor construcții lexicale mai greu de înțeles. Inteligentă, rafinată, directă, incomodă, iconoclastă, Hertha Müller zugrăvește lumea contemporană în culorile ei reale. Chiar dacă adevărurile din scrisul său continuă să doară, în Germania are reputația unei mari scriitoare, fiind propusă
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]