874 matches
-
Brașov, 1997, 29-41; Eonul Blaga. Întâiul veac, îngr. Mircea Borcilă, Cluj-Napoca, 1997; Dicț. analitic., I, 76-77, 157-159, II, 29-30, 112-113, 137-140, 241-243, 323-328, 346-348, 390-394, III, 54-55, 64-65, 117-118, 266-268, 370-372, IV, 258-259, 426-429, 648-650; Ion Mareș, Lucian Blaga. Clasicizarea expresionismului românesc, București, 1998; Glodeanu, Dimensiuni, 30-34; Simion, Fragmente, II, 125-129, III, 343-355; Dorli Blaga, Ion Bălu, Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, 1999; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 137-166; Dicț. esențial, 84-89; Doina Modola, Lucian Blaga și teatrul, București, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
memorialistică, Amintiri (1967), precum și câteva traduceri. A lăsat în manuscris texte dramatice (parțial tipărite postum) și un jurnal care „acoperă” patru decenii. R. este considerat unul dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism este drama Trei cruci, dar și alte piese, în special Omul de departe, unde se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
civilizației, constatarea demoniei orașului modern, apelul la idei nietzscheene și la idealul unui „om nou”, introspecția nemiloasă și autodevorantă, amestecul de blazare și de exaltare, gesturile bruște, imprevizibile, stilul patetic, imaginile șocante, energia conflictului, organizat antitetic. Interesante sub aspectul acomodării expresionismului la noi, piesele rămân modeste sub raport estetic, cea mai izbutită fiind, probabil, Poste-restante, prin însușiri mai degrabă realiste decât expresioniste, ca și Omul de departe, aceasta din urmă reductibilă, în cele din urmă, la genul bulevardier superior, ilustrat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
în contradicție cu cele ale lui E. Lovinescu, care „credea că poezia lui Adrian Maniu este dominată de inteligență, în detrimentul esteticului”. Dimpotrivă, I. consideră că poezia lui Maniu e definită de „incompatibilitatea dintre cele două moduri lirice opuse”, simbolismul și expresionismul. Deoarece criticul crede că poetul nu ar avea vocație metafizică, cea mai mare atenție este acordată pastelurilor. Întreaga operă (poezie, teatru, proză epică) este urmărită și raportată la câțiva reprezentanți ai genului respectiv, fiind analizate astfel alte piese despre meșterul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
concretețea poeziei „roadelor”, a „voluptății contactului cu forțele naturii” (G. Călinescu), va observa „peisajul de o rară prospețime” (Perpessicius), neîntârziind însă a pune în evidență, dincolo de aparența calmului agrest, semnele expresioniste, „întronarea de anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul lui F. se exprimă însă deopotrivă prin „ideea de a opune mecanicii distructive a războiului energiile năvalnice ale firii” (Mircea Martin). Poezia în limbă franceză a lui F. dă seamă deopotrivă de maturizarea „conștiinței nefericite” a poetului și de asimilarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
biologie prin evoluționismul formulat de: a) Auguste Comte b) Charles Darwin c) Eugen Ionescu d) Emil Racoviță 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Curentul artistic care face din lumină elementul principal al compoziției se numește: a) expresionism b) cubism c) romantism d) impresionism 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Regimurile totalitare au fost instaurate prin violență cu excepția: a) fascismului în Italia b) bolșevismului în Uniunea Sovietică c) nazismului în Germania d) comunismului în
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va numi postmodernism. Dacă se adaugă la toate acestea prezența unei subtile, însă tenace influențe folclorice (de sorginte bănățeană), rezultă o poetică originală, alimentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Conspirația clicilor literare de Raul Teodorescu, preconizau o revistă opusă modernismului: „Suntem năvăliți de această boală sub diferite forme, din toate părțile. Sub forma intelectualismului din Italia: pirandellismul; sub forma subiectivismului ironist din Anglia: shawismul; sub forma senzualismului dezmățat și expresionismului german; sub forma misticismului static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
Horea, Méliusz József figurează cu evocarea Năpraznica moarte a lui Gh. Doja, Stoia-Udrea are studii despre răscoalele țărănești din Banat în secolul al XVIII-lea, protestatar fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui expresionism bănățean (prezent și în Lume fără cer, Cartea minelor, din care ample fragmente vor apărea în ultima serie a publicației). Stoia-Udrea își publică în V. „poemul comemorativ” Veacul de foc, reprezentat la Teatrul Național din Timișoara. Se discută democrațiile occidentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se stabilește în Italia, unde lucrează la Consiglio Nazionale delle Ricerche. Volumul de debut propune o formulă lirică de factură clasicizantă (în sensul clasicității greco-latine), un amestec de onirism și expresionism (poate influențat și de modelul poeziei lui Ioan Alexandru), exterior, decorativ, a cărui artificialitate se complică până la ermetism și manierism, tendință accentuată în volumele următoare. „Universul poetic”, „imaginea” sunt construite, livrești, circulare, închise. Ele comunică de fapt lipsa de comunicare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Mitchievici cuprinde mai mult și, în acest sens, cercetarea lui capătă anvergură și captează o bogație nebănuită de semnificații, fără a ignora pentru aceasta punctele de vedere și contribuțiile istoricilor de artă. Simbolism, decadentism, naturalism, romantism, până la art nouveau și expresionism sunt concepte care se suprapun parțial sau se opun într-un joc al interpretărilor mai vechi sau mai noi ale acelui conglomerat artistic din jur de 1900 care nu încetează să fascineze gândirea europeană de vreo câteva decenii încoace. Un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesant și prin aceea că el se află la confluența mai multor tendințe, este asimilat naturalismului prin elementele unei autobiografii psihologizate și printr-o încadrare întrucâtva realistă a tablourilor sale, este socotit simbolist de către Rapetti, apare uneori ca reprezentant al expresionismului, deși, spre exemplu, Dietmar Elger 25 nu-l include printre expresioniști, ci printre pictorii care au exercitat o influență în acest sens alături de Van Gogh, James Ensor, Paul Gauguin, Robert Delaunay. Iar printr-o serie de teme și printr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă, nu există un "stil simbolist". "Simbolismul nu a fost limitat la un stil anume, și nici nu a generat unul propriu. A utilizat diverse stiluri și abordări de la romantism la realism, de la arta decorativă, plană a Jugendstil-ului la expresionism. Cu toate acestea, indiferent de ce stiluri a adoptat simbolismul, ele nu s-au instituit ca literă a canonului său. În schimb, aceste stiluri au manipulat expresia sa, căutând să exprime transcendența după care năzuiau"27. Opinia lui Hans H. Hofstätter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliste. În Recunoașterea (1908), trupurile celor uciși apar ca variațiuni ale răstignirii Mântuitorului, repetiția posturii creând o pondere dramatică extraordinară, dar și o concentrare asupra unui sens general al morții și sacrificiului. Pictura lui Băncilă se află la confluența dintre expresionism (prin gesturile patetice ale personajelor și accentuarea dramatismului subiectului) și simbolism, prin conferirea unei dimensiuni transcendente realizată prin desprinderea evenimentului de contextul istoric. Și Nicolae Vermont realizează numeroase picturi de inspirație religioasă sau cu subiect mitologic. Multe dintre ele au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstil-ului, a căror modă începuse să se propage din Occident și la noi, Sfinxul lui Paciurea nu este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru cu (inter)față feminină, este o creatură cu chip masculin, un tânăr de o frumusețe rece, cumva abstractă, fără nota
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expozițiile internaționale pe care le organizează, expoziții animate de conferințe și recitaluri de muzică și poezie, recitaluri susținute în sălile de expoziție. Acest efect polifonic al corespondențelor și dialogului dintre arte precizează discret o notă simbolistă. Impresionismul, neoimpresionismul, realismul, pointilismul, expresionismul, Art Nouveau-ul, simbolismul, se întâlnesc în locul geometric al dezbaterilor găzduite în această agora artistică. Mișcarea se dizolvă după un deceniu (1883-1893), pentru a se reînființa sub un alt nume în 1894, Libre Esthétique. Acest grup face posibilă prezentarea unor artiști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grupări, deschis inovației, experimentului. În opinia lui Philippe Roberts-Jones475, generația care a creat Les XX a reușit să impună patru mari artiști belgieni: Fernand Khnopff, emblematic pentru simbolismul belgian și european, James Ensor, legat deopotrivă de simbolism și cultivând un expresionism incipient, neoimpresioniștii Théo van Rysselberghe și Guillaume Vogels. Artiștii simboliști erau percepuți ca un grup aparte în revista L'Art Moderne, în 1888. Khnopff, De Groux, Rops, Mellery, dar și vingtiștii Robert Picard, Jan Toorop, George Minne și Willy Schlobach
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent simbolisto-decadent, cât și a tematicii fin de siècle în contextul tradiției propriei sale culturi și în descendența romantismului, relevă capacitatea de sinteză a unui pictor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manierizează odată cu manierizarea și stingerea curentului simbolist și a ultimelor reflexe ale secesionismului în preajma războiului. Concomitent succesului de piață, semn că ceea ce constituia odinioară "avangarda" fusese asimilată, canonizată și devenise chiar "modă", bat la ușă noi forme de expresivitate artistică, expresionismul și avangardismul propriu-zis, a căror ecloziune are loc acum, în anii războiului. Prin intermediul "Tinerimii artistice", publicul românesc este deja pregătit pentru receptarea lor. IX.3. Revista "Ileana" Din revista Ileana, proiectată să apară nu mai puțin de 10 numere pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
critic să-l decreteze drept precursor al lui Blaga. Ovdiu S. Crohmălniceanu semnalează filonul expresionist atât în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică, 10 februarie 1924, p. 1. Ibidem, p. 2. 539 Adrian Maniu, Salomeea, Tipografia G. Ionescu, București, 1915. 540 G. Călinescu, Istoria literaturii..., p. 822. 541 Ovid. S. Crohmălniceanu, Literatura română și expresionismul, Editura Universalia, București, 2002, p. 93. 542 Ibidem, p. 94. 543 Ibidem, p. 93. 544 Guillaume Apollinaire, Poeme, traducere de Mihai Beniuc, Editura pentru Literatură, București, 1966. 545 Jean de Palacio, Figures et formes de la décadence, Séguier, Paris, 1994, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această perioadă. Cum s-ar spune mai limpede, fiecare creator are postmodernismul sau transmodernismul său. E rău, e bine, e undeva pe la mijloc, nu are nici o relevanță. Note: Th. Codreanu, „Transmodernismul”, Ed. Junimea, Iași, 2005; ALTE CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE Expresionism Avangardism românesc Trăsături Avangardismul este o reacție Împotriva incapacității științei, artei și literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun În schimb o literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate literară, scriitori, clasicismul, dadaismul, modernismul, traditionalismul, romantismul, simbolismul, expresionismul, arta, literatura, Franta, Europa, concept literar, specii literare... COMENTARII LITERARE POEZIE ION HELIADE RĂDULESCU „ZBURĂTORUL” Ioan Heliade Rădulescu a trăit Între anii 1802 - 1872 și aparține ca scriitor epocii de la 1848, cuprinsă Între anii 1830 - 1860. S-a născut la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]