KorAP: Find »[drukola/base=exsuda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

106 matches

Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

apar frecvent (65 %), chiar în absența manfestărilor cutanate și articulare, uneori ca primă formă de manifestare a bolii. Pot fi asimptomatice. • pleurezia apare la 40 % dintre pacienți, cu revărsat în cantitate moderată. Lichidul este sero-citrin sau hemoragic, cu caractere de exsudat, celularitate bogată în limfocite, uneori conține celule lupice. Mai frecvent (56 %) se întâlnește o pleurită uscată; • pneumonia acută lupică este rară (5-10 %) se manifestă prin durere, tuse, dispnee, hemoptizii, raluri crepitante predominant bazale, iar radiologic infiltrate bazale cu aspect clasic

Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
prognostic foarte sever; trebuie diferențiată de HTAP secundară tromboembolismului pulmonar. Manifestările cardiace sunt de obicei asimptomatice. • pericardita poate fi minimă, manifestată prin frecături pericardice fugace sau cu revărsat lichidian, evidențiat radiologic și echocardiografic. Rareori poate determina tamponadă. Lichidul pericardic este exsudat; poate conține celule lupice; • endocardita verucoasă Libman-Sachs apare, mai frecvent, în LES cu SAPL. Afectează valva mitrală sau tricuspidă și poate fi suspectată în cazul apariției unor sufluri sistolice recente. Necesită diagnostic diferențial cu suflurile funcționale și cu endocardita infecțioasă

Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
circa 10 ani apariția vasculitei. Hemoragiile alveolare se datorează capilaritei pulmonare și se manifestă prin hemoptizii, infiltrate pulmonare și anemie; uneori, diagnosticul necesită CT sau lavaj bronho-alveolar. Revărsate pleurale se întâlnesc în 20-30 % dintre cazuri, unisau bilaterale, cu caractere de exsudat și citologie foarte bogată în eozinofile (> 80 %), iar biopsia pleurală poate evidenția vasculită. Opacitățile pulmonare apar în 30-70 % dintre cazuri, sunt unisau bilaterale, labile și migratorii; se datorează unor infiltrate cu eozinofile sau, mult mai rar, unor hemoragii alveolare; • Manifestări

Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289

semnalizator în diverse procese fiziologice. EXSUDATUL ȘI TIPURILE LUI MORFOLOGICE Plasma sanguina migrata din patul vascular în țesuturi, îmbogățita cu moleculele proteice apartenente procesului inflamator și lichidul interstițial local constituie o componentă fundamentală a focarului inflamator, cunoscută sub numele de exsudat. Se deosebește de transsudat (lichid interstițial acumulat excesiv în cavități sau în țesuturiă prin bogăția în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
sau în țesuturiă prin bogăția în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa. După predominantă diferitelor elemente sanguine, exsudatul poate fi clasificat în exsudat: seros, fibrinos, hemoragic și purulent. Exsudatul seros se caracterizează prin predominantă plasmei bogată în proteine. El se apropie cel mai mult de caracterele transsudatului și macroscopic numai coagularea proteinelor în contact cu aerul sub forma unui gel permite diferențierea. În

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor la păsări. Se pune problema: hematiile sau eritrocitele prezente în exsudat sunt celule inflamatorii sau sunt elemente normale antrenate de lichidele și celulele emigrate în focarele inflamatorii. Datele de care dispunem în prezent MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 67 pledează mai mult pentru ultima poziție. Exsudatul etichetat de obicei ca fiind hemoragic este

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
în focarele inflamatorii. Datele de care dispunem în prezent MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 67 pledează mai mult pentru ultima poziție. Exsudatul etichetat de obicei ca fiind hemoragic este un exsudat mixt invadat cu hematii/ eritrocite. Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține gros, adesea cremos; conține diverse celule Culoarea galben-pal, în raport cu speciași rasă cenușiu- albicios, roșiatic sau gălbui Densitatea 1,006— 1

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
suine. Componentă lichidă este reprezentată prin plasma bogată în fermenți proteolitici, lipolitici, substanțe toxice etc. Raportul dintre aceste două componente imprimă caracterele macroscopice ale puroiului. Așa cum s-a menționat anterior, importanța exsudației în focarul inflamator este deosebită. Elementele celulare din exsudat participa la apărarea locală, neutrofilele fiind considerate ca elemente de „avangardă”, eozinofilele că antitoxice, macrofagele și limfocitele că efectori ai apărării umorale și celulare. În al doilea rând, celulele prezente în exsudate participa la înlăturarea elementelor distruse sub acțiunea factorilor

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
neutrofile și mai puțin cele eozinofile și îndeosebi monocitele transformate în macrofage, intră intens MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 69 în endocitoză, incorporând prin intermediul fagocitozei și a pinocitozei detritusul necrotic și exsudatul care îl îmbiba. În al treilea rând, celulele prezente în exsudat, prin trofinele pe care le conțin și prin factorii stimulatori ai multiplicării celulare, participă activ la faza proliferativa a proceselor inflamatorii. Exsudatul celular, cel mai important, conține o gamă variată de celule sanguine emigrate din torentul circulator, atrase din țesuturile

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
literatura de specialitate și se caracterizează macroscopic prin mărirea în volum a bursei, culoare roșie-violacee a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare etc. Cheville N., (1976Ă adaugă și inflamațiile cristaline din guta, intoxicația cu antigel, etc. Nu putem omite formele mixte sau de trecere

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
În papule, exsudatul este localizat predominant interstițial și determina apariția unor proeminențe emisferice cenușii- roșiatice de IOAN PAUL122 dimensiuni relativ reduse (până la 1-2 cmă vizibile în urmă înțepăturilor de insecte. Vezicula se caracterizează prin formarea unei mici colecții intraepiteliale de exsudat, prin contopirea mai multor papule și liza celulelor locale alterate. Papulele și mai ales veziculele se pot deschide la suprafață epiteliului și să genereze eroziuni - inflamație eroziva, cănd alterarea epiteliala nu depășește membrana bazala, sau ulcere - inflamația ulcerativa, cănd afectează

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
încât lamina propria rămâne denudată. Această distrugere accentuată este elementul determinant pentru unii cercetători de a considera inflamația catarala că o inflamație alterativă predominant descuamativa. Nu împărtășim acest punct de vedere. Fig. 2.28. Mastita (mamităă catarala. Destinderea acinilor prin exsudat și celule descuamate din pereții acinari. PAS, x 200. Morfologic, privind aspectele pur static, în majoritatea cazurilor nu se decelează decât descuamarea celulară cu hiperemie și hemoragie mai mult sau mai putin pronunțate, procesul apărând deci că o modificare predominant

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
Corola-publishinghouse/Science/301_a_586

produce liză celulară, cu excepția cazurilor grave; * reacțiile de hipersensibilitate întârziată nu sunt dependente de factorii umorali (anticorpi) și de aceea nu se transferă prin intermediul serului; * sunt dependente de limfocitele T sensibilizate și se transferă prin suspensia celulară din exsudatul inflamator (exsudat peritoneal), bogat în limfocite și macrofage; * nefiind dependente de molecule proteice circulante, reacțiile de hipersensibilitate întârziată se manifestă în țesuturile vascularizate și nevascularizate. Se cunosc trei tipuri de reacție de hipersensibilitate de tip întârziat: * reacția întârziată de tip tuberculinic * hipersensibilitatea

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
și epidemiologice și este susținut de rezultatele testelor de laborator. Un rezultat pozitiv atât la exsudatul faringian, cât și la testele RADT confirmă prezența SBHGA în faringe. Totuși, pentru copii și adolescenți, un test RADT negativ impune o confirmare prin exsudat faringian. La adulți, datorită particularităților epidemiologice (incidență scăzută a infecției streptococice și risc foarte scăzut pentru complicații), diagnosticul se poate formula pe baza rezultatelor RADT fără confirmare microbiologică (culturi). Specificitatea ridicată a RADT poate astfel diminua abuzul antibioterapiei în cazul

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
RADT fără confirmare microbiologică (culturi). Specificitatea ridicată a RADT poate astfel diminua abuzul antibioterapiei în cazul adulților. Tratamentul anginei cu streptococ beta hemolitic În anginele streptococice antibioterapia este indicată în toate cazurile simptomatice în care este confirmat agentul etiologic prin exsudat faringian sau RADT. Instituirea precoce a acestui tratament asigură o rapidă ameliorare a semnelor și simptomelor. Primele studii terapeutice au fost publicate în urmă cu mai bine de 50 ani. Trebuie consemnat faptul că singura terapie antibiotică ce poate preveni

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
Corola-website/Law/132348_a_133677

substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exsudat faringian 10. Examen radiologic membre 11. Babeș-Papanicolau B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completa (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitară, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteina C reactivă 6

NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/132348_a_133677]
alte culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000

NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/132348_a_133677]
Corola-website/Law/132355_a_133684

substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exsudat faringian 10. Examen radiologic membre 11. Babeș-Papanicolau B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completa (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitară, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteina C reactivă 6

NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/132355_a_133684]
alte culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000

NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/132355_a_133684]
Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448

va trebui să ne convingem că există argumente clinice pentru tuberculoză la pacientul respectiv, apoi o dată stabilită certitudinea că există un epanșament pleural (prin examen clinic, radiologic v. Fig. 5 și puncție pleurală), să se facă dovada că acesta este exsudat (v. "Date sumare despre pleurezii"). * Care sînt particularitățile de diagnostic și evoluție ale pleureziilor de natura tuberculoasa? * Din punct de vedere epidemiologic, aceste forme de tuberculoză, considerate conform clasificării OMS (1997) drept tuberculoză extrarespiratorie, sînt mai frecvente la tineri, la

Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor (2001) [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
trebuiesc întrunite cîteva criterii: aspectul macroscopic al lichidului este tipic, purulent, uneori urît mirositor, de culoare galbenă, galben-verzui sau brun, în funcție de agentul microbian implicat. Uneori, inițial, lichidul a fost limpede, dar s-a infectat ulterior pe parcursul evoluției bolii. lichidul este exsudat. La analiza citologică, numărul total de celule poate fi crescut, în special pe seama polimorfonuclearelor (>25000/mmc). pH-ul lichidului pleural este < de 7. examenul bacteriologic al lichidului poate releva prezența unor germeni cauzali. VII. TUTUNUL ȘI SĂNĂTATEA În anul 2000

Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor (2001) [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446

de sodiu) sunt citotoxice și, prin urmare, dăunează vindecării ulcerului (103). Există numeroase pansamente locale, iar alegerea celui corect depinde de caracteristicile ulcerului: de la cele hidrocoloide ocluzive pentru ulcerele uscate la cele simple neaderente, pentru ulcerele cu cantitate normală de exsudat, și pansamente cu echipament de vacuum atașat, pentru ulcerele cu exsudat în cantitate mare. Vacuumul ajută la vindecare prin controlul bun al exsudatului și îmbunătățirea fluxului arterial și limfatic (1,7). Tratamentul tromboflebitei superficiale include medicație anfiinflamatoare sistemică și/ sau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
Există numeroase pansamente locale, iar alegerea celui corect depinde de caracteristicile ulcerului: de la cele hidrocoloide ocluzive pentru ulcerele uscate la cele simple neaderente, pentru ulcerele cu cantitate normală de exsudat, și pansamente cu echipament de vacuum atașat, pentru ulcerele cu exsudat în cantitate mare. Vacuumul ajută la vindecare prin controlul bun al exsudatului și îmbunătățirea fluxului arterial și limfatic (1,7). Tratamentul tromboflebitei superficiale include medicație anfiinflamatoare sistemică și/ sau orală, precum și antalgice. Nu sunt necesare antibiotice, întrucât inflamația este sterilă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
pacient arteriopat (IGB < 0,5); dacă bandajul incomodează la mers, este necesară reaplicarea, dacă determină durere, trebuie înlăturat complet;înlocuirea bandajului se face după câteva zile (de obicei la o săptămână), când își pierde elasticitatea, sau ori de câte ori este infiltrat de exsudat;este recomandabil mersul pe jos zilnic pentru îmbunătățirea efectului compresiv. 34.2.5.3. Tratamentul chirurgical Primul pas în decizia de tratament chirurgical este selecția pacienților. Deși tehnicile chirurgicale pentru insuficiența venoasă cronică nu reprezintă operații majore, nu poate fi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

un număr de 77 pacienți cu bronșiectazii stabili din punct de vedere clinic, pe o perioadă de 2 ani, a raportat o incidență de 64% a colonizării cu microorganisme potențial patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]