221 matches
-
dispoziția, atmosfera locului sau efectiv gândul că îți place așa de mult încât l-ai cumpăra tremurând de frig, în ploaie. Spre deosebire de alte obiecte artizanale, simbolistica figurilor religioase nu poate avea, în perspectiva curentului tradițional, prea multe determinări pentru că forma exteriorizată a credinței este susținută de artă, nu substituită acesteia. De aici și "plafonarea", cantonarea într-un suport unde expresiile variază în cerc închis, strâns deși măiestria prelucrării lemnului sau a sticlei în care este făcută pictura poate fi dusă pe
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
în care se cuprinde și cea rusă -, căci tânărul Pillat a primit pecetea de foc a mesajului dostoievskian. Fire structural veselă și comunicativă, dispunând nativ de umor, tonic, optimist, în ciuda unor lungi șederi în sanatorii, ține balanța între insul social exteriorizat și cel depresiv ce alimentează substanța romanelor sale, unde însă anxietatea și sațiul nu se scaldă în noroaie naturaliste. Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
însă, exegetul se concentrează mai ales asupra zonelor de glisaj, asupra subtilelor și complicatelor procese de dedublare: Fiecare demon este totodată la Dostoievski, jumătatea principală sau secundară a altcuiva. Fiecăruia i se înfățișează o parte a sufletului propriu sub chipul exteriorizat, obiectivat, al unui prieten ori dușman, perceput de cele mai multe ori ca prieten și dușman, întrucît îi certifică aievea dedublarea." (p. 155) În cea de-a doua parte intitulată Ecouri și interferențe vocația de comparatist a lui Ion Ianoși este și
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
Îl știu, l-am ascultat, l-am văzut în niște difuzări pe Mezzo. Acum cîteva luni a interpretat același rol la Covent Garden, alături de Ruxandra Donose în Charlotte. O montare clasică, din cîte am citit, cu două voci divine. Puțin exteriorizat, cu gesturi mici, reținute, mai degrabă decît largi și patetice, acest tenor de primă linie la ora asta simte extraordinar ideea lui Andrei Șerban, miza ei, tratarea ei aproape cinematografică. Vocea lui, atît cît a lăsat să se audă la
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
ordin moral sau de ordin juridic, În funcție de natura activității luate drept obiect al judecății. Când activitatea, obiect al judecății, este pur interioară, când este un sentiment, o pura intenție, o tendință non-exterioară, ne aflăm În domeniul moralei; dimpotrivă, orice acțiune exteriorizată și manifestată printr-un gest material al agentului, În raport cu celălalt, intră În domeniul dreptului și poate, În funcție de circumstanțe, să devină drept pozitiv. Sentimentul de milă față de cerșetor și simpla intenție de a-l ajuta nu este susceptibilă decât de o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridice. În morală, judecata se face asupra unui act interior; este deci scopul subiectiv al agentului ere trebuie să fie el Însuși binele, așa cum agentul poate să-1 conceapă cu toată sinceritatea. În cazul dreptului, dimpotrivă, judecata se face asupra acțiunii exteriorizate În integralitatea ei, inclusiv asupra scopului său; deci acest act, În totalitatea și finalitatea sa obiectivă, trebuie să constituie dreptatea! Diferența care există Între natura unui act exterior, individualizat de o manieră precisă, În timpul și În spațiul fizic și cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
diferenței dintre sancțiunea morală și sancțiunea juridică. Judecățile morale și juridice exprimă În general o valoare rațională, conținând un imperativ care trebuie respectat pentru el Însuși. Orice activitate trebuie să conducă ca o datorie, la acest scop suprem. Pentru acțiunile exteriorizate se pot găsi totuși aceste mijloace, În funcție de caz, În constrângerea materială sau chiar În presiunea socială care se exercită din exterior. Astfel, În dreptul public, aceasta din urmă este cea care poate acționa adeseori singură. Dar aceste mijloace sunt ineficace În raport cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
despre alte persoane, acestea nu pot acționa decât prin convingere, ceea ce exclude ideea unei forțe materiale sau chiar pe aceea a unei presiuni sociale violente. Este deci imposibilă aplicarea regulilor juridice asupra forului interior, căci ele sunt concepute pentru actele exteriorizate. Intoleranța În raport cu convingerile, cu sentimentele intime și cu intențiile pure, care este imposibil de sesizat la celălalt În complexitatea ei imediată, e cea mai nocivă dintre nedreptăți și a constituit una dintre greșelile cele mai dureroase și mai sângeroase din
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asupra experiențelor trăite În drept verifică de altfel, cu ușurință, aceste considerații teoretice. Într-adevăr, să nu uităm că orice judecată poartă asupra acțiunilor unei ființe pe care o presupunem că intervine prin rațiune, respectiv asupra acțiunilor, ce-i drept, exteriorizate, Însă considerate prin prisma sursei lor reflectate interioare. Dreptul judecă astfel activitatea interioară reflectată, În același timp, cu acțiunea materială În care ea se exteriorizează. Se spune că dreptul public nu poate fi despărțit de morală și că orice afirmație
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai complex. S-a arătat că obligațiile juridice față de noi Înșine se reduc la obligații față de alții. S-a afirmat că această concluzie este mai ușor de desprins În drept, fiindcă În domeniul juridic, judecata noastră ia ca obiect acțiuni exteriorizate și că, prin intermediul lor, fiecare persoană se prezintă astfel din punct de vedere material, distinctă de o alta. Totuși, În morală, această circumstanță dispare, căci nu e vorba decât de comportamente interioare. Trebuie deci să putem ajunge la conceperea Într-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
apoi în doi ani cât o să lipsească, să vezi atunci fericire pe mine. Ori crăp eu, dar nu am nici un gând, ori crapă soacră-mea. Lupta pentru existență, dragă, cine-i mai puternic supraviețuiește. Rita este o ființă expansivă, absolut exteriorizată, spune tot ce are de spus la momentul respectiv, și bine și rău, nu lasă clipa să treacă. Dacă se întâmplă să greșească, recunoaște totul și râde, plasează o poantă, aplanează încordarea. Are o mie și unul de prieteni, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Dar necazul cel mare era că mereu veneau alții cu forțe proaspete, ceea ce i-a întărit convingerea că i se pregătește ceva. Cât despre dispariția caietului cu scrierile sale poetice, nu-și făcea prea multe griji, deoarece toate erau expresia exteriorizată a unor sentimente de iubire față de prietena sa, o învățătoare de țară destul de drăguță, care îl iubea la fel de mult, odată ce au hotărât să-și unească destinele nu peste multă vreme. Cu toate acestea, era cât se poate de limpede faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de transă a plăcerii și o conștiință, luciditate ce ne însoțea tot timpul, cu o penetrare delicată (în acel moment el privindu-mă în ochi și insuflându-mi siguranță, ochii mei lăcrimând și oferind o interacțiune și mai intimă, mai exteriorizată, pe rând amândoi eram la verticală, eu cu spatele la canapea, în genunchi, apropierea deveni maximă, eu apăsându-mi unghiile în carnea lui, încet și emotiv, reținut totuși. Iubirea era evidentă, și, după ce plăcerea culmină cu o senzație pură, dar erotică, indecent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda de bresle făceau parte, cîndva, elitele. Nu se făcea caz, nu se vorbea în gura mare, selecția era numai după competență și valoare, ca principiu fundamental. În fine, la noi și povestea cu
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda trecătoare, că au trăit și trăiesc de bresle făceau parte, cîndva, elitele. Nu se făcea caz, nu se vorbea în gura mare, selecția era numai după competență și valoare, ca principiu fundamental. În
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
importanți și infatuați pe la televiziuni fel de fel și lumea crede că ei sînt artiștii mari? Cui să strig că Rodica Tapalagă, de pildă, există, ca și scenograful Ion Popescu Udriște? Că valorile mari, autentice nu întotdeauna sînt expansive sau exteriorizate, că nu le interesează vîlva și moda trecătoare, că au trăit și trăiesc numai pentru arta lor, pentru teatrul de valoare care să bucure și să uimească aici și pretutindeni? Cui să spun ca să mă audă că spectacolele mari de
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
asasishow. Momentul actorului Radu Beligan în timpul spectacolului se va referi exact la tema show-ului - rețeta fericirii - și la faptul că fiecare dintre spectatori face parte din rețeta fericirii pentru că prin acțiunile lui ajută ca fericirea să fie exprimată și exteriorizată. "M-am gândit că Radu Beligan ar fi cel mai potrivit să fie imaginea formulei fericirii, prin căldura vocii sale celebre, prin liniștea din privirea dansului și înțelepciunea pe care o transmite prin fiecare cuvânt pronunțat. Înțelepciunea întărită de faptul
Radu Beligan, imaginea formulei fericirii în concertul VUNK by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63307_a_64632]
-
adus dinspre părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada Miorița ar însemna în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag substanța lirică din angoasa îmbătrânirii și a sfârșitului, exteriorizată fară patetism, cu discreție și înțelepciune. Starea de nemișcare constituie acum în viziunea Mioarei Cremene o stare intermediară între viață și moarte și antrenează reveriile thanatice, bântuite de spectrele unor sinucigași iluștri din istoria poeziei. Contactul cu emisarii thanatosului duce
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Beatrice Îi plăceau din ce În ce mai mult noii cunoscuți, Întrucât existau anumite povești - bunăoară, istoria constituției proprii și a multiplelor amendamente ale acesteia sau amintirile din anii petrecuți În străinătate - pe care era nevoită să le repete la intervale regulate. Acestea trebuiau exteriorizate, ca visele freudiene, ca să nu-i cotropească mintea și să-i atace nervii. Dar Beatrice avea o poziție critică față de femeile americane, mai ales față de populația flotantă de foste locuitoare ale Vestului. — Vorbesc cu accent, dragule, Îi explica lui Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
propusă de către Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
raționalismul rece a luat locul spiritualității, teoretizarea a luat locul trăirilor, iar individualismul a luat locul colectivității. A avut loc o subordonare a valorilor spirituale față de cele materiale, o inversare a raportului firesc dintre mijloace și scopuri. Universul uman devine exteriorizat și nu interiorizat, axat pe autocunoaștere directă. Există o tindere vădită a omului spre domeniul tehnic, îndepărtându-se tot mai mult de aspirațiile interioare și trăirile autentice. Personalitatea omului încet, încet se pierde, intrând în comun și urmând gloata precum
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
timp ca particulă și ca undă. „Ca să primiți în viață, trebuie să dați. Să dați înseamnă să primiți înapoi cu blândețe. De fapt, ceea ce dați fără egoism primiți înapoi multiplicat, pentru că Universul evoluează în spirală. Energia de frică și supărare exteriorizată vine înapoi la voi în cantități egale. Dar, energia de a da înțelegerea și iubirea vin înapoi la voi multiplicate”. Dualitate complementară care se manifestă în om prin împărțirea și despărțirea de sursa sa, de UNU, mintea de inimă, bărbatul
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
în jurul ochiului lor comun din centrul cercului. Cred cặ am încurcat eu timpii istorici, de a iesit o asemenea bramburealặ, dar timpul (neistoric) este un instrument de (re)creare a miracolelor și mai are și o continuitate aleatorie în interiorul lui exteriorizat. În timpul ặsta, dragi iepurași zglobii de pe tavane și cîmpii, pe vremea lui Haroun al-Rachid, matematicienii (lui) au împrumutat de la indieni numerotarea modernặ și cifră zero, uitînd, desigur, sặ le-o mai dea înapoi, și uite așa ne procopsirặm cu toții. Și
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]