72 matches
-
scurt până la tumoră și care să intersecteze cât mai puține structuri neurovasculare (vezi și capitolul „Principii de bază în chirurgia tumorilor cerebrale”). Aborduri anterioare 1. Abordul transsfeno-etmoidal expune clivusul și partea contralaterală a etmoidului și este recomandat pentru leziunile clivale extradurale. Avantajele acestei căi de abord sunt calea scurtă spre linia mediană a clivusului iar dezavantajele sunt date de accesul limitat la porțiunea inferioară a clivusului și de marginile sinusului cavernos precum și de posibilitatea lezării acestuia și a nervilor optici. Abordul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
folosirii tehnicilor endoscopice [11-13]. 2. Abordul transoral și transpalato- faringean permite accesul 2-3 cm de-o parte și de alta a liniei mediane precum și accesul la porțiunea inferioară a clivusului, atlas și axis. Este un abord simplu, direct pentru tumorile extradurale putând fi combinat cu mandibulo- și palatotomie. Este limitat de lama pterigoidă, nervii hipogloși, trompa lui Eustachio și arterele vertebrale. Postoperator pot apare fistule LCR datorită dificultăților de închidere etanșă a durei și instabilitatea joncțiunii [14]. 3. Abordul transfacial prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervii hipogloși, trompa lui Eustachio și arterele vertebrale. Postoperator pot apare fistule LCR datorită dificultăților de închidere etanșă a durei și instabilitatea joncțiunii [14]. 3. Abordul transfacial prin osteotomie LeForte a maxilarului permite expunerea întregului clivus fiind recomandat în leziuni extradurale (cordoame, angiofibroame, fibrodisplazie) Deși este o expunere largă a clivusului este dezavantajat de necesitatea efectuării unei traheostomii, incizia facială mare iar închiderea durei și a faringelui este dificilă cu risc mare de fistule [12,14]. 4. Abordul lateral extrafaringean transcervical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt a. Abordul superior transfrontal - în care pătrunderea în orbită se realizează prin volet frontal unilateral permite accesul la procesul patologic intraorbital pe calea unui volet frontal și depărtarea superioară a lobului frontal. Depărtarea lobului frontal se poate realiza fie extradural, după decolarea durei mater de pe tavanul orbitei și ridicarea lobului frontal împreună cu dura mater fie intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
depășit volumul endocranian limită până la care se poate asigura compensarea presională (fig. 4.267). Leziunile primare sau secundare traumatice determină creșterea presiunii intracraniene prin mărirea volumului endocranian datorită: 1. unui volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Prolabarea unui organ sau țesut din poziția lui normală ca urmare a slăbirii structurilor de susținere. Prolabarea discului intervertebral reprezintă protuzia sau ruptura discului vertebral prin inelul fibros, în zona sacrală și cervicală; nucleul migrează postlateral sau posterior în spațiul extradural. Când nucleul herniat comprimă sau irită rădăcina nervoasă, rezultă sciatica. Prin migrarea posterioară, se comprimă măduva sau „coada de cal”, mai ales când există o îngustare congenitală a canalului vertebral. Ca simptome, amintim: dureri în teritoriul de distribuție a rădăcinii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe cale bronhoscopică;embolizarea arterei bronșice;rezecția paliativă;devascularizarea peribronșică. Invazia extinsă a peretelui toracic Intenția chirurgicală paliativă se justifică doar în prezența unui sindrom algic intens, care poate fi controlat prin rezecție. Este indicat a se asocia brahiterapia. În compresiunea extradurală a măduvei spinării prin procesul tumoral ce a distrus corpii vertebrali, decompresiunea chirurgicală și brahiterapia sunt urmate de un interval de 3-6 luni de ameliorare a stării clinice. Intervenției chirurgicale îi sunt preferate metode terapeutice mai puțin agresive, care pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
10-15 mmHg la adult, și ea este determinată de coexistența celor trei componente intracraniene normale (creier, lichid cefalo-rahidian, sânge) în interiorul cutiei craniene, spatiu aproape inextensibil. Creșterea în volum al oricareia din componentele normale sau apariția unei componente patologice (exemplu, hematom extradural) va duce la diminuarea volumului celorlalte componente, urmată ulterior de creșterea presiunii intracraniene, iar clinic la apariția sindromului de hipertensiune intracraniană. Gradul de efectare al presiunii intracraniene depinde în mare măsură și de natura și localizarea anatomică a condiției patologice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
vasul anastomotic cu ser heparinizat; - apariția deficitelor neurologice postoperator. Se pot datora clipurilor de așteptare. De obicei acest risc poate fi minimizat prin administrarea de barbiturice, ușoară hipotemie și menținerea normală sau ușor crescută a tensiunii arteriale [9]; - hematom subdural, extradural postoperator. S-au evidențiat cu o frecvență mai mare în trecut când se folosea heparina în mod sistemic. În zilele noastre este indicată utilizarea aspirinei și a anticoagulantelor locale; - hiperemia. Fluxul sangvin adițional poate duce la un flux cerebral crescut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
C. Bottez intitulată „Fractură de bază de craniu", publicată În 1889, În paginile „Buletinului Societății de medici și naturaliști" din Iași, aduce În discuție o serie de aspecte diagnostice și terapeutice. Autorul prezintă din punct de vedere anatomopatologic primul hematom extradural de fosa posterioara, asociat cu un hematom extradural parietooccipital stâng. FRACTURĂ DE BAZĂ DE CRANIU (1889) Bolnavul D.P., 28 de ani, de sex masculin, suferă un accident prin cădere de la Înălțime cu pierderea stării de conștiență. La internare, este confuz
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
publicată În 1889, În paginile „Buletinului Societății de medici și naturaliști" din Iași, aduce În discuție o serie de aspecte diagnostice și terapeutice. Autorul prezintă din punct de vedere anatomopatologic primul hematom extradural de fosa posterioara, asociat cu un hematom extradural parietooccipital stâng. FRACTURĂ DE BAZĂ DE CRANIU (1889) Bolnavul D.P., 28 de ani, de sex masculin, suferă un accident prin cădere de la Înălțime cu pierderea stării de conștiență. La internare, este confuz, prezintă otoragie stânga, fractură cu Înfundare parieto-occipitală stânga
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
iulie 1934. Au fost excluse compresiunile medulare produse de tumorile metastatice din cadrul morbului Pot, corpilor străini intrarahidieni și chisturile arahnoidiene sau parazitare. Dintre acestea, 11 au fost operate. Cele 13 observații sunt distribuite topografic astfel: tumori rahidiene 3 observații, tumori extradurale 1 observație, tumori intradurale 7 observații, tumori intramedulare 2 observații. A. Tumori rahidiene: 3 cazuri Obs. 1. Nodul fibrocartilaginos. Bolnavă, de 33 de ani, cu paraplegie dureroasă,flasca, cu anestezie În să, incontinenta totală a sfincterelor, evoluție de 7—8
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
doilea timp. Se Închide plaga operatorie fără a deschide dura. Supurația postoperatorie determina decesul bolnavei 6 săptămâni mai tîrziu. Examenul anatomopatologic evidențiază un nodul fibrocartilaginos al discului L4—L5. Discuția cazului. Elsberg afirmă că nodulii cartilaginoși reprezintă 14% din tumorile extradurale și 2,8% din totalitatea tumorilor rahimedulare. Hagueneau, În 1932, constată numai 29 de cazuri publicate În literatură. A. Moruzi precizează: În realitate nu este vorba de o tumoră, ci de o formațiune cu aceeași constituție că și discul intervertebral
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
În literatură. A. Moruzi precizează: În realitate nu este vorba de o tumoră, ci de o formațiune cu aceeași constituție că și discul intervertebral. Elsberg o denumește encondroză. Elsberg, pe ultima sută de laminectomii pentru tumori, prezintă următoarele cifre : tumori extradurale 39% din totalul tumorilor medulare; condroame ventrale 14 % din totalul tumorilor medulare. Această statistică arată că encondroamele nu sunt așa de rare. Obs. 2. Cordom dorsal. Pacientul, În vârstă de 35 de ani, cu paraplegie spastica, a cărei evoluție este
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
deasupra vertebrei D8. Bolnavă refuză operația. În anul 1932 erau cunoscute 13 cazuri de hemangiom, din care șapte operate cu trei vindecări postoperatorii. Acest caz, păstrând rezervele pentru limitele surselor bibliografice, ar fi al 14-lea din literatura. B. Tumori extradurale: Obs. 4. Penteliom. Bolnavă, de 58 de ani, cu o paraplegie totală, ce evoluează de trei ani. Diagnostic clinic : tumoră medulara D1-D8 dreapta. Lipiodolul indică un blocaj complet cu nivel C7. Operația se efectuează după ghidajul mielografic și este urmată
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
blocaj la nivel D12 cu arahnoidita supraiacentă. Postoperator, evoluția bună, intervenția efectuîndu-se În doi timpi. Discuții. Autorii comentează articolul prezentat În martie 1934 de către Elsberg În „Bulletin of the Neurological Institute of New York", În care se arată că În tumorile extradurale, precum și În tumorile mari intradurale sau chiar intramedulare se evidențiază radiologie lărgirea canalului rahidian pe radiografia de față a coloanei, ca urmare a atrofiei pediculilor vertebrali. Acest aspect a fost confirmat de Moruzi pe radiografia acestui caz. Obs. 11. Neurofibromatoza
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Societății de Medici Naturaliști, 1939. Moruzi AL, Lupu E., Le traitment des cephalees post-rachianestesiques par la novocsinisationde la chain sympathique cervicale, Revista medico-chirurgicală, Bull. Șoc. Nat., Yassy, 3-6,182,1939; Moruzi Al. Briese M., Oblu N., Briese G. Tumeur intrarachidienne extradurale a grosses destructions osseuses. Bulletin dela Societe Roumaine de Neurologie, Psychiatrie, Psycologie et Endocrinologie, Yassy 57,1941. Moruzi Al. Popescu H., Notre experience des plăieș penetrantes du crane pendant la campagne de 1941. Revista medico-chirurgicala, Bull. Șoc. Nat., Yassy, 1-2
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de afecțiuni ale sistemului nervos central, care reprezintă capitole importante În patologia neurochirurgicală: decompresiunea neurovasculara pentru nevralgia de trigemen și de hipoglos, decompresiunea fosei posterioare În malformația Arnold Chiari, tratamentul hidrocefaliei, patologia traumatica a sistemului nervos central (hematoame intracerebrale, subdurale, extradurale, fracturi cu înfundare ale scalpului, fracturi ale coloanei vertebrale șamd). Activitatea de cercetare Proiectele de cercetare importante s-au desfășurat ca parte integrantă a lucrărilor de doctorat În neurochirurgie efectuate de către membrii echipei și de către colegi din alte clinici sub
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
și secundară când este rezultatul final al unor evenimente determinate de traumatism, exemplu, ischemie, hipoxie etc. Leziunile traumatice cerebrale pot fi clasificate și în leziuni extra-axiale și intraaxiale, în funcție de localizarea față de pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
când este rezultatul final al unor evenimente determinate de traumatism, exemplu, ischemie, hipoxie etc. Leziunile traumatice cerebrale pot fi clasificate și în leziuni extra-axiale și intraaxiale, în funcție de localizarea față de pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu fracturi ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
intra- și extracanalar; - extracanalar (în cisterna ponto-cerebeloasă). Schwanoamele intraspinale reprezintă 30% din aceste tumori. Adesea este implicat segmentul cervical și toracal, mai rar lombar, cu semne de iritație a rădăcinilor nervoase și compresie a cordonului medular. Au creștere intra și extradurală, formațiunile mari traversează și lărgesc foramina intervertebrală luând forma de „clopot” sau „clepsidră” [1,3] (fig. 3.89). b. Neurofibromul intracranian se întâlnește la pacienții cu neurofibromatoză tip I. Poate fi o tumoră circumscrisă, solitară sau plexiformă, neîncapsulată, cu creștere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]