58 matches
-
Prizonier al propriilor invenții, cam acesta ar fi răspunsul după lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse formule poetice. Ideea plutește în mai toate întruchipările postmoderne ale artei: Șerban Foarță dedică un întreg volum recuperării unor dimensiuni importante ale culturii
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
cîteva dintre instrumentele literare utilizate de Antim și care situează indiscutabil textul Didahiilor în cîmpul artistic. Ca și în cazurile cele mai notabile ale începuturilor literaturii române - cronicar, D. Cantemir, I. Budai-Deleanu -, opera lui Antim, deși subordonată inițial unei finalități extraestetice oferă, datorită unei contextualizări diferite, dar și unei înțelegeri mai ample și mai profunde a fenomenului literarității, argumente suplimentare întru susținerea consubstanțialității valorilor culturale.
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
impusă nu doar de ,,mutația valorilor estetice" și a ,,sensibilității", ci și de dereglarea lor, de-atîtea ori gravă pînă la pulverizare, produsă de un sistem politic aberant, clădit pe cenzură și pe autocenzură, pe excomunicări și celebrări cu o motivație extraestetică, pe tendenționism ideologic și propagandistic? E clar pentru orice conștiință integră că revizuirile sînt, în momentul de față, ca să zicem așa, dublu necesare. O dată pentru a marca translația în timp a sensibilității receptoare, ce-și impune, periodic, noi seturi de
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
extensie, al avangardei autohtone, a fost intim legat de nevoia depășirii aceluiași „complex al periferiei”. Fără a fi, desigur, exhaustiv, el nu se va limita la „traseul de creastă” al exegezei, ci va încerca să ofere - mergînd pînă la date extraestetice - și o bază de date, suficient de cuprinzătoare, în vederea unei eventuale abordări sociologice. Potrivit mai multor evocări ale cunoscuților autorului, primele texte ale lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău (n.17 martie 1883, Curtea de Argeș - m. prin sinucidere, 23 noiembrie 1923, București) au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cel care a făcut - oral - cel dintîi o apropiere între Urmuz și Procesul lui Kafka, potrivit unei mărturii a lui Sașa Pană din volumul memorialistic Născut în ’02... Cunoscător al suprarealismului european, eseistul are — față de critica „de autoritate” — o percepție extraestetică, „antropologică” asupra operei de artă, rezultat, probabil, al formației sale de psihiatru. Prezenta promovare pariziană (Biberi era și cronicar literar la revista Le Moment) nu e totuși prima încercare de a-l face cunoscut străinătății pe Urmuz. Prin intermediul „uniștilor”, Leopold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va scădea corespunzător. Urmuz e respins ca „precursor” suprarealist sau absurdist, întrucît ar fi autor de „parodii”. Motivul pentru care Ion Rotaru îi acordă totuși atenție (cinci pagini de text preponderent descriptiv, cu observații pe linia lui G. Călinescu) este extraestetic: prețuirea pe care i-o acordă prietenul Geo Bogza, elogiile din epocă ale lui Tudor Arghezi și G. Ciprian și, nu în ultimul rînd, traducerea franceză și comentariile elogioase ale unor Eugéne Ionesco și Raymond Queneau... Argumentele de autoritate internă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să Împingă mărturisirea până la ultimele consecințe. Dimpotrivă, excelența jurnalului lui Gide e dată de o Îndrăzneală de tip special, pe care a știut să o exerseze magistral de-a lungul Întregii sale vieți. În felul acesta, am introdus un criteriu extraestetic În judecarea valorii estetice a jurnalului. Însă un astfel de criteriu se motivează, pentru că identitatea artistică a jurnalului provine și din altceva decât din miza pe ficțiune. Ea provine din tensiunile nerezolvate dintre autor și realitate. Însăși această strategie - inconștientă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forme aforistice acide sau în revărsări sufocante, delirante și agresive, prin asimilarea invectivei, a imprecației, a obscenității în discursuri, tirade, diatribe, pamflete, eseuri în care duritatea atacurilor și condamnarea definitivă a realității adverse provoacă glisarea în spațiul tragicului sau al extraesteticului. Posibilitatea ameliorării obiectului scrutat, presupusă de echivocitatea discursului ironic sau de optimismul și înțelegerea care moderează tonul umoristic, este respinsă tranșant de sarcasmul decis să exorcizeze răul prin confruntare brutală: "Acolo unde ironia observă un nas puțin strâmb care poate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]