36 matches
-
se cere cunoscut, având în vedere importanța trăsăturilor de personalitate în predicția succesului profesional general și pe categorii ocupaționale. Spre exemplu, deschiderea la experiență și conștiinciozitatea sunt considerați predictori ai interesului academic și a aspirațiilor ridicate; stabilitatea emoțională, agreabilitatea și extraversiunea ca indicatori ai adaptării, integrării și satisfacției academice, elemente esențiale pentru persistența în universitate după primul an de studii. Tranziția către un nou mediu educațional (universitar) este problematică, în sensul adaptării, în special pentru elevii din medii rurale, cu venituri
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
psihologice există numeroase chestionare și inventare de personalitate. În proiectul “Pasul cel mare” am preferat selectarea unui instrument după modelul în cinci factori Big Five (DECAS), teoria cea mai răspândită și validată științific, care măsoară cinci dimensiuni de personalitate: deschiderea, extraversiunea, conștiinciozitatea, agreabilitatea și stabilitatea emoțională. Interesele, stilul de muncă preferat, care împreună cu personalitatea, prezic satisfacția și motivația profesională în măsură mai mare decât aptitudinile. Interesele reprezintă preferințe pentru activități sau categorii de activități, medii de muncă și dezvoltare profesională. Ele
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
aceleași valori ca și tine. Concluzii și recomandări Pe scurt, coroborând datele din cele două profile de personalitate și interese, avem în față tabloul unei persoane pline de imaginație, responsabile, curioase, cu deschidere spre nou. Combinația de trăsături de personalitate extraversiune scăzută și deschidere ridicată relevă profilul investigativului, stil relevat și de scorurile la chestionarul de interese. Investigativul se referă la o anumită tipologie umană caracterizată de preferința pentru idei, activități de studiu, rezolvare de probleme, profesii specifice pentru acest tip
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
arătat că persoanele care preferă câinii sunt mult mai conștiincioase decât persoanele care preferă pisicile. 2. Persoanele iubitoare de câini au obținut scoruri mai mari pentru următoarele trăsături de personalitate: autodisciplinare, simtul datoriei, responsabilitate, planificare, organizare. Trăsături precum: entuziasmul, optimismul, extraversiunea au fost mai bine reprezentate în cazul iubitorilor de câini. 3. Iubitorii de câini s-au dovedit mult mai extrovertiți decât iubitorii de pisici. 4.Deschiderea spre noi provocări. Iubitorii de pisici s-au dovedit a fi mult mai deschiși
Ce spun animalele de companie despre personalitatea ta by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64860_a_66185]
-
X (numai IVa) adaptarea la sarcini cu caracter dinamic X X (numai IIa) X (numai III a, b) X (numai IVa) estimarea mișcării și vitezei X X (numai IIa) - X (numai IVa) Factori de personalitate caracteristici structurale și integrative: intro- extraversiune, încredere și siguranță de sine, spirit ofensiv, atitudine decizională, atitudine față de risc, capacitate de adaptare la stres, rezistență la frustrare, conștiinciozitate, simțul datoriei, auto- disciplină, tendințe clinice: echilibru emoțional, anxietate, depresie, conduite adictive X X X X caracteristici de
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
idei personale. Introvertitul își trăiește mai mult reprezentările decât percepțiile. Evenimentele exterioare au, pentru el, mai puțină însemnătate decât gândurile sale despre ele. Este rezervat, adesea izolat, preferând singurătatea (detaliu important în spitalizare!). K. Leonhard atrage atenția asupra faptului că extraversiunea și introversiunea nu trebuie confundate cu capacitatea, respectiv incapacitatea de a stabili contacte; dar introversiunea apare deosebit de pregnant atunci când este combinată cu incapacitatea de a stabili contacte afective nemijlocite cu oamenii. Bineînțeles că personalitățile accentuate se prezintă curent în combinații
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
alta nu. Însă personalitatea este o componentă importantă a performanței în conducere. Sintetizând, putem afirma că literatura de specialitate consideră că o funcție de conducere presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteaptă ca și alții să fie logici și analitici, ceea ce le provoacă probleme când evaluează semenii sau când nesocotesc oamenii mai puțin puternici. Se poate observa că funcțiile cu frecvență foarte mare în cadrul tipurilor psihologice specifice mediului militar sunt: E (extraversiune) - 29 de subiecți; S (senzorialitate) - 37 de subiecți; T (judecată bazată pe gândire) - 39 de subiecți; J (judecată) - 37 de subiecți. Cele mai frecvente funcții sunt cele care se regăsesc în tipul psihologic cu cel mai mare procent: ESTJ, care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o combinăm cu extraversiunea și capacitatea de ajustare, obținem predicții de o și mai mare acuratețe, mai ales în ceea ce privește activismul și popularitatea în grup, precum și probabilitatea de a fi lider (eficient). 3) Sarcina reprezintă factorul principal care generează multiple feluri de legături, dependențe reciproce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scorurile globale pentru personalitatea de tip A, subscalele de viteză și nerăbdare, implicarea profesională, competitivitatea și starea de urgență a timpului. Dintre instrumentele ce nu erau direct destinate personalității de tip A erau menționate scale pentru furie, ostilitate, agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată cu bolile coronariene decât personalitatea de tip A, iar corelațiile cu ostilitatea, agresivitatea și extraversia aveau o magnitudine similară. Între acestea ostilitatea părea a explica sistematic varianța comună dintre
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de personalitate în impactul stresului profesional sau al burnout-ului asupra indivizilor, fără însă a se particulariza la stresul traumatic secundar. Cercetarea de față separă conceptul de stres traumatic secundar între alte tipuri de stres prin specificul factorilor de personalitate implicați. Extraversiunea este considerată a predispune indivizii către emoții pozitive (Costa & McCrae, 1980). Unii cercetători au propus chiar renumirea acestui factor ca "emoționalitate pozitivă" (Tellegen, 1985; Watson & Clark, 1997), el corelând pozitiv cu fericirea, mândria și satisfacția de sine și negativ cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
subiecților, chestionarele sunt completate și de prieteni, pentru a verifica dacă indivizii răspund în mod suficient de obiectiv. În cadrul acestor cercetări care i-au avut ca pionieri pe americanii Costa și Mc Crae, au fost descoperiți cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective din vocabularul curent ce corespund acestor factori: „Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
caracter opus (factor IV-). Astfel, un individ poate fi foarte anxios, moderat anxios sau foarte puțin anxios... În teste, lucrăm cu calificative de la unu la zece. Cele mai multe persoane au 5/10, adică sunt moderat stabile și emotive. Factorul I, al extraversiunii (sau entuziasmului), fusese deja descoperit de psihiatrul englez Hans Eysenck, care a fost inspirat de un psihanalist, dezaprobat în final de Freud: Carl Gustav Jung. Dar la acesta din urmă extravertiții și introvertiții corespund unor tipuri pure: extravertitul tipic este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de la 1 la 10. De exemplu, un anumit artist ar putea fi extravertit (7/10), semiagreabil (5/10), boem (8/10), foarte emotiv (7/10) și foarte imaginativ (9/10). Cutare om politic ar putea fi introvertit (3/10 pentru extraversiune), antipatic (2/10 pentru caracterul agreabil), foarte ordonat (8/10), puțin emotiv (10/10) și puțin deschis (4/10)1. Întrucât fiecare însușire poate fi gradată de la 1 la 10, înseamnă că sunt posibile 100 000 de combinații (10 x
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
control (evaluarea dezirabilității sociale) și cinci indici complementari. Pentru cei cinci factori fundamentali au fost identificate câte două sub-dimensiuni, fiecare făcând trimitere la aspecte diferite ale aceleiași dimensiuni. Factorul ENERGIE (E) se referă la aspectele similare prezentate în lucrările despre extraversiune (McCrae și Costă, 1987). Scorurile ridicate la această dimensiune indică persoane foarte dinamice, active, energice, dominatoare, locvace. Scorurile mici indică persoane ce se descriu că supuse și taciturne, putin dinamice și active, putin energice; este o dimensiune definită prin subdimensiunile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent al introversiunii, iar alții, pe baza unor studii mai temeinic instrumentate metodologic (deci mai credibile), constată o relativă stabilitate a acestui raport de-a lungul maturității mijlocii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent al introversiunii, iar alții, pe baza unor studii mai temeinic instrumentate metodologic (deci mai credibile), constată o relativă stabilitate a acestui raport de-a lungul maturității mijlocii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmatoarea : Frecventa Procent Vali d IX 42 36,8 XI 72 63,2 Tota l 114 100,0 În cercetare s-a utilizat Inventarul de personalitate revizuit NEO PI-R, care permite măsurarea celor 5 superfactori (dimensiuni generale ale personalității - nevrotism, extraversiune, deschidere, agreabilitate, conștiinciozitate) identificați și descriși de Costa și McCrae (1985) pe baza modelului BIG-FIVE și a câtorva trăsături (fațete) mai importante care constituie fiecare factor. Cei 5 superfactori și cele 30 de fațete ale inventarului fac posibilă o evaluare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și cele 30 de fațete ale inventarului fac posibilă o evaluare amplă a personalității adultului de orice vârstă. Din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea și extraversiunea, urmate de agreabilitate. Astfel, adolescenții manifestă autocontrol sub aspectul capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc) Daca da, obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? Am obținut următoarele corelații semnificative: nevrotism cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Analizând datele de cercetare și verificând ipotezele am ajuns la următoarele concluzii: din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea și extraversiunea, urmate de agreabilitate. Astfel, adolescenții manifestă autocontrol sub aspectul capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt persoane care Își urmăresc scopurile, hotărâte și cu voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
din urmă, cu repercursiuni în special asupra capacității sale de a empatiza cu ceilalți copii. Viziunea panoramică asupra cauzalității actelor negative ale elevilor este completată și de perspectiva centrată pe trăsăturile de personalitate ale individului aferente modelului Big Five, respectiv extraversiune, agreabilitate, nevrozism, conștiinciozitate și deschidere. Dintre aceștia, ca predictori ai unor conduite agresive se delimitează scorurile scăzute ale factorului de agreabilitate, fiind explicabile preocuparea elevului abuzator pentru scopurile personale și lipsa de simpatie pentru suferința celorlalți, și scorurile ridicate ale
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]