159 matches
-
suferințe, boala și moartea persoanelor din anturaj, din familie. Predispusă la depresiuni reactive, trăiește evenimentele vieții mai intens decât alții și adesea este doborât de evenimente. Sunt de menționat și considerațiile pe care le face K. Leonhard și asupra firilor extravertite și introvertite, înțelegând prin acești termeni într-o oarecare măsură altceva decât înțeleg urmașii lui C. G. Jung. 11. Firea extravertită este cea orientată mai mult spre lumea percepției decât spre lumea imaginației. Este aderent la concret, la opinia colectivității
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
adesea este doborât de evenimente. Sunt de menționat și considerațiile pe care le face K. Leonhard și asupra firilor extravertite și introvertite, înțelegând prin acești termeni într-o oarecare măsură altceva decât înțeleg urmașii lui C. G. Jung. 11. Firea extravertită este cea orientată mai mult spre lumea percepției decât spre lumea imaginației. Este aderent la concret, la opinia colectivității. Încrederea îi este câștigată ușor (uneori prea ușor); dispus să dea informații, extravertitul este influențabil, sugestibil, tinde să răspundă în acord
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înțeleg urmașii lui C. G. Jung. 11. Firea extravertită este cea orientată mai mult spre lumea percepției decât spre lumea imaginației. Este aderent la concret, la opinia colectivității. Încrederea îi este câștigată ușor (uneori prea ușor); dispus să dea informații, extravertitul este influențabil, sugestibil, tinde să răspundă în acord cu felul în care i-a fost pusă întrebarea (element important în anamneză!). Acceptă fără rezervă prescripțiile și sfaturile. 12. Firea introvertită, dimpotrivă, interpune între el și realitate (între el și ceilalți
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bruscă a unor motive; 3. cu trunchiul țeapăn, exprimă mândrie, orgoliu, aroganță; 4. repede sau încet, indică dorința de a ajunge mai repede la o țintă sau de a amâna atingerea unei ținte neplăcute; 5. cu “pași uriași”, specific persoanelor extravertite, exprimă râvna, zelul; 6. cu “pași mici”, caracteristic persoanelor introvertite, exprimă dorința de a schimba direcția, pentru a evita orice pericol; 7. împiedecat, arată conflictul interior al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea; 8. relaxat, propriu persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
0 Total 40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de convins altfel decât prin rațiune. Centrați pe muncă, mai puțin pe oameni. Fac un efort sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent de situație. Astfel, se asuma că o persoană extravertită, altruistă, onestă etc. se va manifesta consistent cross-situațional în strictă dependență de trăsăturile latente, în măsura în care acestea sunt suficient de puternic dezvoltate. Cu alte cuvinte, expresia comportamentală a persoanei ar depinde exclusiv de prezența unei anumite trăsături latente, fiind însă independentă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Introducere”, autorul ne propune să ne „testăm” cu ajutorul a șase perechi de propoziții (șase dimensiuni) și să ne „descoperim” profilul managerial. Este un test de autoevaluare, tip Lickert, cu următoarele dimensiuni: 1. orientat către rezultate - orientat către contacte umane; 2. extravertit - introvertit; 3. afectiv - rațional; 4. orientat către acțiune - orientat către reflecție; 5. gata de confruntare - evită conflictele; 6. controlat - spontan. Cu acest instrument, după părerea noastră extrem de simplu pentru ceea ce-și propune, autorul „are pretenția” că se obțin 156
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihol organiza nr 1 2005\Surse\Listat\Revista de psihol org 1 2005.doc PAGE 204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe ceilalți pentru: realismul lor sobru; Îi influențează pe ceilalți prin: fiabilitate rațională și afectivă; Valoarea pentru organizație: definește, clarifică, obține informația, critică și testează; Tendința de a abuza de: analiză; Sub presiune, devine: tracasant, sâcâitor; Se teme de: debordările extravertite, actele iraționale; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-LI, high creativity - low intelligence) și nivel scăzut de creativitate și nivel scăzut de inteligență (LC-LI, low creativity - low intelligence). În grupul HC-HI, subiecții aveau cel mai înalt nivel de încredere în sine, autocontrol și libertate de exprimare, erau extravertiți și simpatizați de colegi, aveau cea mai mare durată de concentrare și cel mai înalt nivel de interes față de învățătură și erau cei mai sensibili la stimulii fizionomici; cu alte cuvinte, erau capabili să explice conotațiile afective și expresive ale
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
verificarea cunoștințelor, invers decât grupul LC-HI. La fel ca grupul HC-HI, erau mai dispuși să afirme existența unor relații între evenimente destul de diferite. În grupul LC-LI, subiecții păreau să compenseze rezultatele slabe la învățătură prin activități sociale. Erau mai extravertiți, mai puțin nehotărâți și mai încrezători în sine decât cei din grupul HC-LI. Torrance Torrance (1963) a reprodus studiul lui Getzels și Jackson (1962) și a obținut rezultate asemănătoare. De asemenea, el a urmărit mai departe subiecții din eșantionul
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
baza studiilor mele este aceea că persoanele creative sunt caracterizate mai puțin prin trăsături unice și mai degrabă prin capacitatea lor de a folosi întregul spectru al dimensiunilor personalității. Astfel, nu sunt, pur și simplu, introvertite, ci pot fi atât extravertite, cât și introvertite, în funcție de faza din proces în care se află într-un anumit moment. Atunci când adună idei, un savant creativ este sociabil, dornic de companie; când începe să lucreze, se poate izola săptămâni la rând. Persoanele creative sunt sensibile
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și al unui om considerat normal nu este întotdeauna evidentă și nu întotdeauna de la prima privire. "Personalitățile accentuate" se plimbă printre noi și constituie repere pentru anumite entități pe care fie că le numim demonstrative, hiperexacte, distimice, hiperperseverente, emotive, introvertite, extravertite etc., fie că le numim altfel. Există însă grade ale intensității fiecăreia dintre respectivele entități și nu poate fi considerat subiect al acestei cărți decât acel copil, adolescent sau adult, care, prin manifestările sale, nu se mai poate integra în
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trăsăturile sunt mai degrabă caracteristici instrumentale neutre axiologic ale personalității. Caracteristicile „introvertit”, „extravertit”, „vorbăreț”, „dominant” sunt stiluri de comportament, și nu scopuri de urmărit. În ceea ce privește raportul valoare - atitudine, dintr-o perspectivă preponderent macrosocioculturală, valorile ne apar ca date obiective, supraindividuale, ca fapte sociale în expresie durkheimiană. În acest fel putem vorbi îndreptățit despre
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații, este aproape clandestină, având un caracter de rezistență. Neruda (citat de Sciascia, care a scris prefața acestei cărți de Buttitta) este exemplum-ul unei asemenea operațiuni poetice. Dar în timp ce Neruda este un poet prost, acest om umil din Bagheria, sentimental, extravertit, ingenuu și - potrivit reprezentării poeziei populare despre omul „născut într-o zodie rea” - chinuit de o lipsă de iubire maternă care l-a făcut orfan și obsedat, este ceea ce se numește un poet bun. Figura retorică a poporului care, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
colectiv" - amintirea blocată a trecutului rasei noastre și chiar a stării ei preumane. Jung a stabilit o tipologie psihologică analitică, conform căreia cele patru tipuri bazate respectiv pe precumpănirea gândirii, a sentimentului, a intuiției și a senzației se subîmpart în "extravertite" și "introvertite". El nu introduce - cum s-ar fi putut presupune - toți scriitorii în categoria introvertiților intuitivi sau în categoria mai generală a introvertiților. Luând încă o măsură de precauție împotriva simplificării, Jung observă că în vreme ce unii scriitori își revelează
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
aspra ei licoare în scădere / Ca luna de pe cer / Pătrar din urmă / Toamna devreme / Și noaptea târziu / Vântul cântă o muzică ciudată / De xilofon, prin arbori / Și noi, tustrei tăceam / Femeia frumoasă / Moartea bătrână, / Și eu visător”. Singurătatea temperamentului său extravertit, cea mai tristă dintre toate, întrucât nu mai găsește credit la publicul nedispus să-și schimbe viziunile despre magii recunoscuți, regăsește, ca unică soluție a uitării, a neîmplinirii, a morții, tot solidaritatea cu huma natală. Proza sa are valoare documentară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
folosesc adjectivul ieșit din uz "necivil", nu mă refer la diferitele forme de acțiune descrise inițial de Henry David Thoreau în On the Duty of Civil Disobedience (1849) ca nesupunere civică, adică acte de încălcare deliberată a legii sau acțiuni extravertite de legalitate discutabilă, al căror scop declarat este de a aduce în fața publicului fie pretinsa ilegitimitate, fie lipsa de justificare etică sau politică a anumitor legi guvernamentale sau politici ale statului sau ale corporațiilor. Înțeleasă în acest fel, nesupunerea civică
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
doilea aspect este legat de problema dimensiunii fiecărei etape sau de nivelul de dificultate. Nivelul de dificultate al fiecărei etape trebuie să fie adaptat aptitudinilor studenților. Și În acest caz, trebuie să ne așteptăm la interacțiuni pe planul personalității, deoarece extravertiții, care suportă mai ușor incertitudinea și le place să fie solicitați să facă mereu mai mult, vor vrea probabil să avanseze mai repede decât introvertiții. O a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]