7 matches
-
de resturi de mâncare. De aici au pornit diferitele legende legate de particularitățile cuiburilor lor. În perioada împerecherii răsună frecvent strigătul ei „up-up-up" sau „uu-puu-puup", de la care i se trage și numele. Strigătul ei de alarmă seamănă cu un horcăit fâșâit „șree". Când cântă, pasărea înfoiază penele din jurui gâtului și coboară ciocul în jos; în același timp strânge penele crestei, care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus. Împerecherea are loc pe sol, fără manifestări nupțiale. Cuibărește în
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
neauzita alunecare a schiurilor îngerilor ecoul căreia mi se răsfrânge în suflet dar cum de oare eu, Omătul, în astă iarnă am putut atâta timp să nu-ntreprind ceva? sau poate că eu însumi de mine aș fi uitat glisare fâșâită îngerii aleargă pe schiuri și Dumnezeu acolo sus trezit din somn tușește supărându-se pe mine Omătul: fiul rătăcitor al Iernii (ba chiar și fiul Lui anume)
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
cauză ce încearcă a se legitima prin imagini obsedante: "Fără să-l vedem/ fără să-i pese de noi/ el a jupuit/ dintr-o singură mișcare/ statuia/ la poalele căreia/ claca noastră se prelungea/ de prea multă vreme;// un simplu fîșîit/ ca și cum/ o lamă de brici/ ar fi despicat o draperie, ca și cum/ cineva ar fi despuiat/ un știulete de porumb/ și dintr-odată/ am văzut cu toții/ nervii aceia de oțel/ vibrînd ca o armată/ într-un nor de sînge!" ( Poetul). Ca
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Cu Alo! începe și volumul lui Foarță, păstrîndu-și însă, ca pe-un as în mînecă, écart-ul. Posibilitatea de-a ieși din codurile mașinale ale epocii de după telefon, acostînd la țărmul mărilor romantice: "o mică șuetă nu fără, adesea, un vechi fîșîit/ și la fel de simpatică,-n rest, ca și aceea cu dl.// sau dna. robot, care, fermi ca o riglă/ de calcul, te anchetează în numele/ bunilor prieteni curioși să-ți cunoască (pre)numele/ și dacă ai, eventual, un mesaj de închis într-
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
alta, și se uitau În sus, peste umărul tatălui, la bolta de frunze pe sub care treceau ca printr-un tunel. Din cînd În cînd vîntul le sufla cîte o frunză pe bancheta din piele. Frunza se așternea cu un ușor fîșÎit, ca un șoricel. Și ce-aveau să-i spună mamei - de bună seamă că se gîndeau și la asta -, cum să-i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu-și dezamăgească mama, care-n dimineața aceea le petrecuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-i aruncă prostovolul În cap. Ghemuit cum era, l-a prins, ca Într-un clește, În punga mărginită de plumbi mari și grei, care, căzuți, În apă, au plescăit, iar, cei de prin iarbă, au făcut un fel de zgomot fâșâit, ca un lin mers de șarpe. A zmucit brusc funia din mâinile sale țepene. Prinsul În plasă n-a prea apucat să Înțeleagă ce se petrece cu el. Măruntul, rudimentarul, dar, deosebit de eficientul mijloc de călătorit prin acele locuri, lotca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
alta, și se uitau În sus, peste umărul tatălui, la bolta de frunze pe sub care treceau ca printr‑un tunel. Din când În când vântul le sufla câte o frunză pe bancheta din piele. Frunza se așternea cu un ușor fâșâit, ca un șoricel. Și ce‑aveau să‑i spună mamei - de bună seamă că se gândeau și la asta -, cum să‑i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu‑și dezamăgească mama, care‑n dimineața aceea le petrecuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]