63 matches
-
cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta nu înseamnă mare lucru. Criteriul reprezentativității nu le e constitutiv acestor oameni. Și poate că ar fi păcat ca o nație fîșneață ca a noastră să nu fie campioană mondială la meciuri amicale și la trucaje cu voie de la stăpînire. Ambasadorii noștri fotbalistici (nu toți, onoare excepțiilor) au cîteva corigențe pe care nu știu dacă le vor trece, iar "fabrica de aur
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
acolo, sunt atât de blânzi și de buni, încât sunt sigură că au fugit dintr-o carte. Mamaie e mică și subțire și, până acum câțiva ani, când a ajuns-o mai tare bătrânețea și a devenit mai fragilă, era fâșneață ca o adolescentă. Toată ziua alerga încolo și-ncoace. Acum nu mai poate să alerge și urcă cu greu treptele. Are două trepte mărișoare la intrarea în casă și mi s-a strâns inima când am văzut că i-a
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
se pare (după ce surprinsese niște elevi masturbânduse în wc-ul școlii pe fotografiile dintrun ziar ale primilor „tovarăși“ ai țării) o revanșă inedită pentru suferințele îndurate: „După inspecție - avea smocuri de păr gras la subsuori, cadrele nu se depilează obscen, ca fâșnețele capitaliste - totul se petrecuse spontan, fără dezbateri plenare, consensul fiind întrunit la distanță de secunde, prin gesturi, nu prin cuvinte. Premisele ideologice ale abordării, acordul dintre minte și, ca să zic așa, braț, mă situaseră bine în disputa cu propriul corp
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
n-o sărbătoresc decât dacă e vorba de mame, așa că o să le ofer un text pe care l-am scris, acum mai mulți ani, despre ele. Plus niște ghiocei. Cum arată? Când suntem mici, e tânără, frumoasă, plină de viață, fâșneață, cumva neliniștită și foarte grăbită să alerge în sute de direcții unde are de făcut tot felul de lucruri, unele evidente, altele misterioase. Când noi suntem deja mari, pe la casele noastre, își dă voie să-mbătrânească, se îngrașă un pic
Am voie să fiu puţin siropoasă de 8 Martie? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20349_a_21674]
-
n-ați pus nimic în gură acum de dimineață?! Nu mai așteptă răspunsul din partea celui cocoțat în pat, se-ntoarse vârtej urmat de cohorta de medici cu figuri șterse de umilință și lăsă în urmă-i o asistentă competentă. Tânăra fâșneață îi potrivi lui Marcel perna, îi așeză pilota ușoară din puf de lebădă peste piept, după ce inițial îi încheiase delicat nasturii pijamalei. Apoi trase perdelele și-i trimise niște ocheade languroase, asigurându-l de liniște deplină până vor reveni pentru
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
și Mircea Cărtărescu, tocmai din cauza senzației de in-uman pe care cei doi scriitori i-o creează. Dacă în jurnalul său Cărtărescu își declară dezinteresul față de oameni și înalta autoconsiderație, diaristul dintr-o altă generație se visează o "muscă mică și fâșneață care să se strecoare terorizată de plici în cine știe ce cotlon de cameră și să asculte ce mama dracului tot vorbesc oamenii, cum se comportă ei, cum respiră" (p. 37). Observațiile lui au precizie și finețe disociativă, amestecând comicul cu tragicul
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
era un lord. Pare o fată studioasă și la locul ei", observă Băși. "Măi, de studioasă, nu neg, e studioasă. Da' e cam tută. Nu știu cum să-ți spun, da' n-are, dom'le, zvâc, nu-i și ea un pic fâșneață. N-are nerv, nu sesizează cum se mișcă treburile, nu nimic. O fraieră! O să treacă viața pe lângă ea și, dacă nu o să fie cineva s-o împingă de la spate, tot o amărâtă de lector o să rămână și, mai mult ca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cumetrii, pentru o bericioaică, la bordură, în fața buticului lui Costi, sau la colțul blocului, după meci, pentru un zar, o carte, alea-alea și, la o adică, dacă pică la drum de seară sau de zi, pentru o bagaboantă mai fâșneață. Nu de alta, dar, așa cum afirmă el cu mândrie, iar nevastă-sa cu oftică-n glas, e cam gagicar. Toate aceste mici, însă atât de necesare și firești bucurii masculine ale vieții trebuie întreținute din bănuții aceia de care am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
doctorii ăștia umblă brambura peste tot, numai în cabinetul lor nu stau. Adevărul că, de, și cu asistente d-astea, mă rog, cam greu să stai pă loc. Mai umbli și tu, ca bărbatu', nu? Că toate e bunăciuni, e fâșnețe și să vede cu ochiu' liber, vorba aia, că să trage", cugetă el cu un soi de intuiție testosteronică, resimțind totodată o doză de înțelegere față de bietul mascul pândit la tot pasul de atâtea ispite. Rămăsese în picioare, în timp ce femeile
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Bethlen îi trage momentan clopotele domnișoara Ursula, noul material didactic al orășelului nostru și viitorul supervizor blindat din cap în picioare, al scenetei noastre. Toți bărbații rămân cu privirile lipite ca și cu prenadez, de gagica asta. De bibliotecara asta fâșneață... Buuună jumăruță! 2. Mă decid să nu mai ocolesc răspunsurile. Întrebarea de disperat sau de copil nerăbdător, pripită, pe care aș fi evitato, devenise iminentă: Domnule Valy, spune-mi cinstit: sunt eu urmărit sau nu? - rostesc întrebarea aiurea și într-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu ea, să se bucure de locul mirific în care lucra. Cu cât trecea timpul, Liviu începea să înțeleagă că el, matematicianul, mintea organizată și lucidă, căzuse în plasa unui plan bine pus la punct și organizat de micuța și fâșneața Beatrice, o provincială foarte ambițioasă. Liviu nu era totuși foarte fericit, fiind prins între această aventură și Arm, pe care o prețuia foarte mult, și care fusese marea lui dragoste, și mai era, deși îi venea greu să o recunoască
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
știu eu privirile, căutăturile lor tipice... De multă vreme nemții dau semne de slăbiciune, însă doar de trei patru luni se poate spune că sunt cu adevărat pe ducă... iar tot de vreo trei patru luni și eu pipăi atâtea fâșnețe în călduri... Este extraordinar câtă lume vine la mine!... Toc toc la nesfârșit... La ușa mea! La ușa mea! Eu care nu sunt prea primitor nici măcar politicos, scurtez! scurtez... - Esențialul! repede! La revedere! Salutare! Toc! Toc! Altul! Alta! - Doctore vă
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
patronează întreaga familie compusă din doi băieți și o cohortă de surori nasoale și impulsive. Mickie boxează în meciuri prost gestionate, la unul dintre ele schimbându-ise adversarul în ultmul moment cu unul mai greu decât el. Întâlnirea cu o chelneriță fâșneață și iute de gură ca și femeile clanului Eklund, Charlene (Amy Adams) se dovedește provindețială pentru Mickie, care este pus în priză pentru un meci serios, cel cu viața. Încetul cu încetul, profitând și de absența fratelui intrat în pușcărie
Portretul boxerului la tinerețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5717_a_7042]
-
pasajele în care spune că nu-l interesează oamenii, că nu-i înțelege, că abia își aude propria voce, care oricum i se pare mai importantă. Nu știu cum să spun, dar întotdeauna mi-am dorit să fiu o muscă mică și fâșneață care să se strecoare terorizată de plici în cine știe ce cotlon de cameră și să audă ce mama dracului tot vorbesc oamenii, cum se comportă ei, cum respiră”. Jurnalul lui Sorin Stoica este ilustrarea perfectă a acestor remarci percutante: ecoul a
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
un animal frumos și sprinten pe care‑l îndemni cu pintenii fără să‑i faci vreun rău sau să‑l distrugi. Hans o să rămână la Viena și o să meargă mai des cu bicicleta la Gänsehäufel ca să le copleșească pe frizerițele fâșnețe cu bancuri proaste, că doar în ultima vreme știe la ce‑i bună o fufă din asta. Încă nu face parte dintre persoanele care tânjesc după Sophie și după Riviera, fiindcă nu știe că Riviera există. Rainer și Anna știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mânânce în timpul serviciului, răspunse ospătara. Ce nu este clar? - Ahaaa! Da, am înțeles... Votca mea și apoi vom mai vedea, scumpă doamnă! Scuze pentru momentele astea care mă fac să râd! - Da, imediat, domnule! îl asigură ea și se întoarse fâșneață, abia abținându-se să nu râdă în hohote. După câteva secunde lungi de tăcere și tatonare pe sub gene, domnul Costache preluă inițiativa: - Ei, bine, să trecem de la post la treburile stringente ale perioadei critice și atât de tristă, pe care
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare, ca
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Iată, pe aici se merge la salonul pe care l căutăm noi ... Amândoi au luat, ca la comandă, atitudine oficială și au trecut pe culoarele spitalului lăsând fără răspuns privirile întrebătoare ale câtorva persoane întâlnite. Cu toate astea, o asistentă fâșneață, care l a mai văzut pe procuror prin spital, i a oprit și le a dat câte un halat alb. Le au îmbrăcat din mers. Un agent de poliție era de pază la ușa salonului și i a informat că
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
hartistă maaaree ... mare cât Turnu' Londrei! - Doamne, mă ferește! Turnu-i din piatră și cu gratii de fier; e închisoare ... - Poate. Da' cărțile nu mă minte pe mine. Și tu ești Mare! Uite, valet de verde, inimă neagră ... Phi, da fâșneață-mi ești; ca libelula; nici pe apă, nici pe cer, nici pe pământ nu ai loc de odihnit. Lumea toată ți-o stat la picioare, da' nu ai știut, maică, ce să faci cu dânsa. Ai lăsat prinți și amirali
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
aș strânge cu ardoare, iar macii nebunatici i-aș strânge într-un coș vom legăna pe frunze al trupului vals rumen inele de săruturi mi-ai prinde-n păr cu milă pământul înverzi-vom cu-al fericirii himen rostogolind câmpia fâșneață ca o filă Înarămata lume pitită-n pânza vremii picta-vei nemurirea cu macii părăsirii pentru tine ziua e noaptea mea, dar semi semisolida vină redată împlinirii Referință Bibliografică: Când rochia de bal dansează / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂND ROCHIA DE BAL DANSEAZĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353934_a_355263]
-
Iată, pe aici se merge la salonul pe care-l căutăm noi... Amândoi au luat, ca la comandă, atitudine oficială și au trecut pe culoarele spitalului lăsând fără răspuns privirile întrebătoare ale câtorva persoane întâlnite. Cu toate astea, o asistentă fâșneață, care l-a mai văzut pe procuror prin spital, i-a oprit și le-a dat câte un halat alb. Le-au îmbrăcat din mers. Un agent de poliție era de pază la ușa salonului și i-a informat că
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
boa cu părul răvășit de credeai că a stat înghesuită cu capul în pernele banchetei tot drumul, săraca de ea. Sigur că vreo cameristă sărea imediat să-i aranjeze podoaba capilară, dar doamna era nervoasă cînd își dădea seama că fîșneața grijulie era mai ravisantă și, cînd mai surprindea și privirile concupiscente ale soțului ei pe posteriorul trufandalei, o apucau hachițele, criza de nervi era gata prevăzută în scenariu, așa, ca să fie, de rezervă, dar tocmai atunci pica un văr de-
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
a sunat, treaba era în toi iar casa era invadată de mirosuri aromate ce intrau fără opreliște din bucătărie. Nici nu știa pe unde să găsească loc pachețelelor pe care le scotea dintr-o geantă uriașă. Noroc cu Lucica, femeie fâșneață, rapidă în mișcări și pricepută în toate ale casei. Tot ea rezolva, cu zâmbetul pe buze și cu ochii pe ceas, colindătorii ce veneau din când în când și cântau câte o colindă de Moș Crăciun. Seara de ajun i
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
rănească sentimentele ,te-a menajat.Dar ...câtă răbdare crezi că poate avea bietul om? Sunt multe lucruri care-l fac să-și ia câmpii sau să-și arunce ochii juma' de trup și juma' de salariu înspre prima țipă mai fâșneața și singura care îi apare în cale.De la faptul că nu faci curățenie,nu ai grijă de tine,dormi cu cățelul sau copilul,si colac peste pupăza nici amorul carnal nu-ți prea priește. Îl enervează și faptul că toate
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]
-
bine capitala. O vizitase de multe ori cu părinții, care se aprovizionau periodic din piețele și magazinele bogate ale ei, dar și cu ocazia unor excursii organizate de școala din comuna „C”, unde avea domiciliul stabil. Era „frumușică foc și fâșneață cum nu s‑a văzut”, după cum o descria Gabriel mamei sale în vacanța de iarnă. - Da’ cum ai cunoscut tu fata asta, Gabi, dacă nu e în clasă cu tine, l‑a întrebat Ioana destul de curioasă și oarecum temătoare. - În
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]