356 matches
-
neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1488902479.html [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
din punct de vedere istoric, cât și arhitectural. La Ruginoasa, odată cu venirea noului proprietar, pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
nimic, chiar puteam fi fericită acolo, în străinătate, aveam tot ce-și poate dori un om, dar nu aveam acest colț din rai, în care suntem așezați pentru a ne duce traiul și viața. Sunt născută și crescută în satul Fânațe, și așa cum probabil ați aflat, nu de mult am împlinit 60 de ani. Am fost căsătorită, și am doi copii, adică două fete, frumoase și istețe, căsătorite la rândul lor și care mi-au dăruit, nepoți. chiar pot spune că
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rafila_barbos_mesager_al_sp_vasile_bele_1366361108.html [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vlaga iernii s-a topit în ploi Frigul cătrănește ca arsura casele mărunte. Impostura Zvârle peste garduri cu noroi Stinsă amintirea ce ne leagă Pâlpâirea ei e doar un laț Bate-n geam aromă de fânaț Din copilăria mea beteagă Caravana pleacă în amurg Drumurile sunt ca niște riduri Toată viața curățăm la bliduri Și visăm să cumpărăm un murg! Referință Bibliografică: Caravana / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie
CARAVANA de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Caravana.html [Corola-blog/BlogPost/361731_a_363060]
-
nu doream să risipesc plăcerea de a descoperi locurile pe măsură ce le vedeam. Vegetația era tot mai bogată și nu-mi puteam dezlipi privirea de geamul prin care vedeam verdele intens al pădurilor, ce se cățărau, încet-încet, până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte obiective, turme de oi sau de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii cu folos, dar și dorința unor țărani din Țara Hațegului, care își pășteau turmele și cirezile de vite în munții din jurul Petrilei, de a se așeza
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
XIX-lea. După emiterea acestor documente, în Valea Jiului viața localnicilor s-a desfășurat fără modificări majore încă vreo două veacuri, Petrila rămânând o așezare cu o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine. Anul 1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care arăta că în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Pe proprietățile țărănești, preponderent era meiul (unul din alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite în apa Someșului, pentru ca, mai apoi, să fie folosite ca materie primă pentru îmbrăcăminte. Fânațul are o reprezentare destul de mare în economia feudală naturală, însă ulmenenii se plâng de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
răchiți în satul meu natal, Să mă simt din nou copil. Am ascultat la Ciofu simfonia, Din ape limpezi curgătoare, Cântând prin unde veșnicia, Trimisă prin susur de izvoare. Oare de ce de multe ori, Mă cuprinde dor de casă, De fânațele cu flori, Și grădini cu iarba grasă? Drumule să mă asculți, Revin în satul meu natal Încălțat, și nu desculț, Cu două cârje de metal. Referință Bibliografică: Simfonia Ciofului / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul II
SIMFONIA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Simfonia_ciofului_mihai_leonte_1329479117.html [Corola-blog/BlogPost/356312_a_357641]
-
Dunării, str. Între Lacuri, str. Soporului cartierul Gheorgheni, Stațiunea experimentală hortiviticola, Colonia Borhanci și Colonia Sopor. 3. Circumscripția electorală nr. 3 Someșul Cuprinde populația municipiului Cluj, delimitindu-se astfel: Str. Horia, piața Gării (exclusiv), str. Căii Ferate, str. Oasului (exclusiv), str. Fînațelor (exclusiv), str. Podgoriei, Valea Caldă, str. Barc ÎI, Aeroportul, calea ferata Apahida Cluj pînă la str. Fabricii, de zahăr, str. Fabricii de zahăr, piața Marastu (exclusiv), b-dul Lenin (exclusiv), de la piata Mărăști pînă la str. Constantă, str. Constantă (exclusiv), str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
str. Constantă (exclusiv), str. Iașilor, piața Mihai Viteazu (exclusiv). 4. Circumscripția electorală nr. 4 16 Februarie Cuprinde populația municipiului Cluj, delimitindu-se astfel: Str. Tribunul Andreica, str. Fabrică de cărămidă, str. Valea Seaca, Dîmbul Rotund, Breaza, Viile Nadasel, Valea Chintaului, Valea Fînațelor, str. Oasului, str. Stephenson, calea ferata Apahida-Cluj pînă la piata Gării, piața Gării, str. Horia (exclusiv) str. Maloasa, str. Dragalina, str. Mamaia, str. Rakoczi (exclusiv), str. Rahovei, str. Vîntului, str. Povîrnișului, calea ferata Cluj-Oradea de la str. Mașiniștilor pînă la str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Sic cuprinde trei suprafețe distincte, reprezentate de masivul de stuf de pe Valea Șicului cu orientare SV-NE și habitatele de sărătură marginale, precum și pășunile și fânatele cu expoziție sudică-sudvestică a Văii Sărate și Văii Bistriței, precum și întreaga Vale Păstăraia și fânațul umed al Văii Coasta (zona I), zona de fanat de pe versantul sudic al Dealului Sărat (zona II) și zona de reconstrucție ecologică (reîmpădurire) aflată în regiunea Maleskert la sud de satul Sic și la est de satul Coasta, în partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca, care fac parte din parcelele cadastrale 61-69, 70/1, 70/2, 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
planurile cadastrale ale comunelor Mihai Viteazu, Săndulești și Petreștii de Jos, județul Cluj întocmite în anii 1977, 1983, respectiv 1981. VII.5. Rezervația naturală Suatu, 11,3 ha, localitatea Suatu, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația naturală Suatu cuprinde două zone: Fânațele Suatu I și Famatele Suatu II. Fânațele Suatu I Limita vestică: pornește de la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m) spre ruptura torențială, urmând liziera arbuștilor instalați, coborând de-a lungul acesteia pe poteca de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și Petreștii de Jos, județul Cluj întocmite în anii 1977, 1983, respectiv 1981. VII.5. Rezervația naturală Suatu, 11,3 ha, localitatea Suatu, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația naturală Suatu cuprinde două zone: Fânațele Suatu I și Famatele Suatu II. Fânațele Suatu I Limita vestică: pornește de la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m) spre ruptura torențială, urmând liziera arbuștilor instalați, coborând de-a lungul acesteia pe poteca de acces în rezervație, până la livadă a cărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cota de 450 m, spre vest de-a lungul terasamentului de culme, pe o distanță de aproximativ 35 m după care, coboară perpendicular pe curbele de nivel până la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m). Fânațele Suatu II Limita nordică: de la colțul pădurii situate pe vârful versantului, limita coboară pe direcția est-vest, perpendicular pe pantă (pe interfluviu), spre drumul comunal de la baza versantului până la aproximativ 30 m de stâlpul electric de la marginea drumului comunal; Limita vestică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe culmea dealului. Limita estică: din punctul cu altitudinea 445,7 m situat pe liziera Pădurii Surducului limita urmează liziera pădurii spre nord, aproximativ pe culmea dealului, până la colțul pădurii. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Suatu este reprezentată de două zone (Fânațele Suatu I - 4,50 ha și Fânațele Suatu II -6,80 ha) care cuprind parcelele cadastrale 1 188, 271 -274, 274/1/275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu altitudinea 445,7 m situat pe liziera Pădurii Surducului limita urmează liziera pădurii spre nord, aproximativ pe culmea dealului, până la colțul pădurii. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Suatu este reprezentată de două zone (Fânațele Suatu I - 4,50 ha și Fânațele Suatu II -6,80 ha) care cuprind parcelele cadastrale 1 188, 271 -274, 274/1/275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fânațele Suatu I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ha și Fânațele Suatu II -6,80 ha) care cuprind parcelele cadastrale 1 188, 271 -274, 274/1/275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fânațele Suatu I) și 1016, 1017, 1017/1, 1025, 1026, 1027, %5/1, % 6/1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977. VII.6. Rezervația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1/275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fânațele Suatu I) și 1016, 1017, 1017/1, 1025, 1026, 1027, %5/1, % 6/1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977. VII.6. Rezervația Fânațele Clujului- "La Copârșaie", 97 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Suatu I) și 1016, 1017, 1017/1, 1025, 1026, 1027, %5/1, % 6/1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977. VII.6. Rezervația Fânațele Clujului- "La Copârșaie", 97 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" cuprinde două zone: La Copârșaie și Rezervația de fluturi (Maculinea nausithous) I- "La Copârșaie": Limita nordică: pornește din punctul situat la aproximativ 100 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977. VII.6. Rezervația Fânațele Clujului- "La Copârșaie", 97 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" cuprinde două zone: La Copârșaie și Rezervația de fluturi (Maculinea nausithous) I- "La Copârșaie": Limita nordică: pornește din punctul situat la aproximativ 100 m de cotul drumului de culme care traversează Dealul Bogomaia reprezentat de locul unde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m nord-est de vârful Dealului Bogomaia; Limita vestică: din punctul situat la 286 m nord-est de vârful dealului, coboară perpendicular pe curbele de nivel până la intersecția cu drumul de hotar în punctul situat la 561 m altitudine. Descrierea suprafeței Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" este formată din două suprafețe distincte: La Copârșaie cuprinde întregul versant abrupt, de alunecare, cu expoziție sudică a dealului Bogomaia, împădurit parțial (UP II Cluj, parcela 80), suprafețele de pășune intercalate între glimee, glimeele și zonele umede
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]