99 matches
-
de afară, măcar demâncarea să le-o dea caldă. Cei doi porci mari îi dau de furcă și azi ca în fiecare dimineață. Ea îi bombăne supărată când animalele mai, mai să-i răstoarne tuciul. Gheorghe trebăluiește de zor în fânar, să dea jos nutreț pentru capre și umple un sac cu paie să le pună strat porcilor. Îi strigă neveste-si: - Hai femeie, că Gogu nu o să-ți mai dea multe zile de furcă! Săptămâna viitoare îl tăiem. - Lasă Gheorghe
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
se năzări că aude un tropot apropiindu-se și ieși repede în pridvor. Așteptă aproape o jumătate de oră cu sufletul la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de ea o apucă amețeala și în stomac simți un leșin. Se afundă pe spate în fân, ca să nu cadă din fânar, și cu privirea spre bolta cerului ațipi... Pătru descalecă la poartă și pătrunse în curte. Era îngrijorat de starea nevestei, mai ales că în gospodăria sa nu simți nici o mișcare. „Unde o fi? La vreun vecin?... Dacă i s-a
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
stăpâne, tare aiurit mai ești! Ce cauți este legat de șaua mea! Ia odată povara asta de pe mine!” Bărbatul uită de lădiță, în aceste momente fiind preocupat de dispariția Elenei. Derutat, ieși pe poartă și deodată își zări soția în fânar ridicându-se încet și frecându-se la ochi. Rămase o clipă locului înmărmurit, întrebându-se ce căuta acolo, apoi din câteva salturi fu lângă ea. - Vai de mine, e dimineață! - exclamă Elena buimăcită. Dar ce-i cu mine aici? Te-
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
de realitate și se lăsară purtați de jocul văzduhului. Deodată Pătru sări în picioare ca ars. - S-a întâmplat ceva, dragule? - Comoara! Am uitat-o priponită pe șa. Ce noroc că armăsarul n-a ieșit din curte! Valdescu coboî din fânar. - Hei, ce faci? Mă lași aici? - întrebă femeia nedumerită. E mai importantă comoara ca mine? - Nu iubito! - adăugă prinzând-o în brațe. Dezlegă lădița de pe șaua calului. Acesta necheză bucuros, că într-adevăr stăpânul își aduse aminte de el. Cei
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
preot pe care n-a putut-o uita până-n clipa morții: un „Gaz” sovietic cu patru uși întunecă viața familiei preotului. Se dau jos cinci securiști care cer permisiunea preotului să facă o perchiziție. Punct ochit, punct lovit. Urcă în fânar, merg la un loc binecunoscut de canalii, unde descoperă pistolul. Preotul, stupefiat, surprins de cele întâmplate, s-a blocat. Și-a dat seama ce făcuse Neagu. Liniștea familiei preotului s-a transformat în lacrimi și tristețe. Interogatorii, anchete, bătăi și
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_berca_preot_victima_a_comunismului.html [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
de vânt,argint prins la urechile primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TRECERI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465365090.html [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și țipau înfricoșați cînd îi atacau gîscanii, ea spăla rufele, Cezar le storcea cu brațele lui puternice și le întindea pe funie, în curte, la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
mai mare au trăit-o femeile: mame, soții, bunice, nurori, fete și copile, care auziseră de grozăviile de care erau în stare acești primitivi needucați și înrăiți, determinate să se ascundă cât mai ferit, care pe unde a putut: prin fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori ale mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
wish boundless inspiration to the New Zealand poets șo that their work can be known and recognised worldwide.’ *** MOMENTE DE RĂGAZ : HAIKU ogor pârjolit - de-o vreme în vechiul jgheab nicio stea tremurând *** o iarnă lungă - privirea tatei prinsă-n fînarul tot mai gol *** crengi cu măceșe - alte coroane de spini pe troița veche *** Școala de Belle-Arte - frunză cap de afiș pe șevaletul toamnei *** tata la oaste - mama întinde războiul urzind timpul MOMENTS OF RESPITE: HAIKU scorched field - for a while
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496153454.html [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
zice nu, la dumneata,ci vârsta, părul alb de sub căciulă. Zice Viorica revoltată de îndrăzneala moșului. hrană Leana completează: -Nea Gheorghe dacă te-ar auzi tanti Floarea te-ar trece pe hrană rece și te-ar trimite să dormi în fânar. Ai grijă! -Ehe! Știe ea că eu doar zic, mai răi sunt ăia care tac și le fac. Cam târziu vă treziră-ți voi să veniți după ghebe. -Eeh! Sunt destule și pentru noi, anul ăsta e bun pentru ghebe
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
printre uluci la oameni cum faci tu, este egal cu o înjurătură. Ești un ofticat! Între timp apare în pragul ușii Mița și-l strigă pe bărbatu-său: - Ghiță! Te uită Dumnezeu la gard? Vino să dai fân jos din fânar, pentru vite. Nu vezi că e noapte? - Ho, că vin acu! Ce strigi așa? Vulpe profită de situație și-i zise, cu un rânjet bășcălios, zugrăvit pe figură: - Mișcă-te și ajută femeia, trântore! Nu mai pierde vremea, să înjuri
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
gata de ducă. Ajunși fiind pe la mijlocul străzii de Cealaltă Lature la Nr. 57, în fața ochilor mi-apare o casă frumoasă, bine întreținută, cu o curte mare acoperită cu viță de vie, cu fântână cu apă bună de băut, cu grajd, fânar(sin) și animale de tracțiune, cotețe pentru porci-păsări și cu o frumoasă bucătărie de vară (și de iarnă) unde apa vine de la fântână la chiuvetă și baie împinsă de un hidrofor. Aici locuiește Văsăliuț Gheorghe și Floarea, oameni de vază
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
așternut, frecându-se la ochi, ce-ai pe tine, că ești bleau de sânge?> Când mă uit în oglindă, așa era...< Stai că-ți explic, i-am zis, stai să mă duc să mă spăl...> Și m-am urcat în fânar, m-am schimbat de haine, am luat pe mine cămașă nouă, pantaloni, un flanel, și m-am întors...Când am revăzut-o pe Ileana, mi-a venit să plâng, era cea mai frumoasă femeie de pe pământ... Îmbrăcată într-un combinizon
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dubla_crima_cu_premeditare_ion_ionescu_bucovu_1352445752.html [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
dorul meu, / o murire și o nemurire, / tu mă faci ca să fiu eu. / Lasă-te măcar ajunsă / tu, ideea mea, tu mit, / să te săgetez, străpunsă / cu tot ce am murit. («Cântec» - AmNS, 199 sq.); ...ploua cu foarte negru pe fânar / o smulgere fusese de hotar / de minți înfometate smulgere / un râu grozav de negru-n curgere / o foame-a turmelor de oi / o foame a noițelor pe unghii / de ne-ntrebam cu toți adeseori / de soarele ni-i socru, / iar
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
iar stelele ni-s unchii. / Mi-au dat femeia cu lumină și cu foame / ți-am dat vederea-n ochi, Ioane / și la biserică icoane / Ploua cu ploaie neagră peste noi / lumina ne era noroi / iar noi, singuraticii de noi. («Fânar» - AmNS, 202). Există în acest ciclu și o abordare a mitului jertfei zidirii; după ce bate bărăganele cosmice, îndeosebi, ale Făt-Frumoasei- Mame-Mări, și după ce extinde aburariul jertfirii de Ană (inclusiv cel de Ană- feruginoasă) în orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
de ploaie reavănă pămîntului, dar el se va lupta din răsputeri, va căra apă cu căruța, iepele lui sînt deja puternice, și-a luat el de la gură, ca să bage porumb în ele, le strălucește părul ca soarele, găinile au umplut fînarul de ouă, are lapte, are cartofi, are căruță, o să mai scoată un ban, asta e relitatea, nu cifrele creșterii zero, și Vascodagama, din dreapta lui Grigore, o strîngea pe Afrodita de mînă, ca să n-o sperie, și striga, vesel-prefăcut-indignat: luați, bă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
spune că atunci când foamea îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda Țăranu, pentru toți basarabenii, macedoromânii și meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora, Mărioara Murărescu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > URGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Amenințare Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul verde... Referință Bibliografică: Urgie / George Nicolae
URGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Urgie_george_nicolae_podisor_1329980568.html [Corola-blog/BlogPost/357968_a_359297]
-
îmi uit casuța, cimitirul Că viața nu e lungă, ne desparte, Să vin de câte ori mă trage firul. Să-i pun și ei la cruce-o lumânare, Să văd de nu cumva ploaia ori vântul O mai crăpat vreo țiglă la fânare, Ori o stricat când s-a mișcat pământul. De nu adaug, să întrețin ce este, Să nu se șteargă urmele ca praful, Urmașilor să dau și lor de veste Când o să-mi scriu de iure epitaful. Referință Bibliografică: Legământ / Llelu
LEGĂMÂNT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Legamant_llelu_nicolae_valareanu_1370468242.html [Corola-blog/BlogPost/346265_a_347594]
-
Grigore Cronicar, Zlatna, Amurgului, Bazaltului, Bisericii Române de la nr. 1 și 2 la nr. 69 și nr. 88, Bobâlna, Bogdan Ioan, Carierei, Carierei Fundatură, Călugăreni, Căprioarei, Cărămidăriei, Câmpului, Cloșca, Cristianului, Crișan, Cucului, De Mijloc, Dumbrava Roșie, Enupărului, Fabricii, Făgărașului, Fânului, Fânarului, Horia, Islaz, Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253, Lupu Vasile, 8 Martie, Mărășești, Memorandumului, Mihai Viteazul de la nr. 25 și 116 la final, Mică, Mirăslău, Morii, Neculce Ion Cronicar, Nicopole, Pădurii, Rahovei, Războieni, Rovine, Spartacus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Grigore Cronicar, Zlatna, Amurgului, Bazaltului, Bisericii Române de la nr. 1 și 2 la nr. 69 și nr. 88, Bobâlna, Bogdan Ioan, Carierei, Carierei Fundatură, Călugăreni, Căprioarei, Cărămidăriei, Câmpului, Cloșca, Cristianului, Crișan, Cucului, De Mijloc, Dumbrava Roșie, Enupărului, Fabricii, Făgărașului, Fânului, Fânarului, Horia, Islaz, Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253, Lupu Vasile, 8 Martie, Mărășești, Memorandumului, Mihai Viteazul de la nr. 25 și 116 la final, Mică, Mirăslău, Morii, Neculce Ion Cronicar, Nicopole, Pădurii, Rahovei, Războieni, Rovine, Spartacus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
de socCor de muzică vecheBunicul solist... XX. URGIE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012. Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul verde... Citește mai mult AmenințareFulger la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
în lume”. Descifrăm starea sătenilor după construcția caselor, după interioare, după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]