10,787 matches
-
de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște și lacrimi /( ... ) și patimi și dogmă și mit / să savurezi momentul / nedefinit / ... / și să nu ceri pentru asta
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă un nor spre casă m-a gonit Și cât de-aproape-am fost atunci de glie; Iar ca s-ajung mai repede în sat, Într-a fântânii roată m-am rotit Și-n stropi căzuți de ploaie m-am uscat Pe lutul prispei ce l-am încălțat Când prima oară-n viață am pășit; Dar astăzi, între Lună și-ntre Soare, Mă legăn în clopotnița bătrână Vestind
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1428588894.html [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
și de păsări albastre, s-a desfrunzit și gura ta de acel roșu care mă amețea,cuvintele se risipesc, norii vin în haite să ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți umbresc obrajii tăi atât de îmbujorați altădată, gura ta, fântână seacată de izvoare, s-a topit în cântec de liră, ochiul meu nu mai întârzie pe gleznele de viori care cântau, acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
pământ. - Și ce vrei să ne spui, murmură frunzișul aproape roșu din carapacea lui ? Ne întorci la capitolul imaginație când primăvara miroase printre copaci nimai frunze și ierburi crude și vara buciumă seva prin trunchiuri ca o răstignire, ca o fântână cu coarbă ? - Nu pădurea mea dragă, răspund eu dezamăgită frunzișului cu zumzet de clavecin. Vă voi vorbi de soarele care ne sorește pragurile și care ne limpezește apele de la un mal la alt mal; soarele care ne citește tăcerea și
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
toată liniștea când iarba udă vrăbiuțele sub picuri își clătesc de zor penajul trei bătrâne cu baticuri își mai povestesc necazul din tufișuri curg domol picăturile de apă un hulub fugit din stol dintr-o frunză se adapă cerne împrejur fântâna picături pe fiecare un cățel și-a tras stăpâna lângă oaza de răcoare numai muștele fac mutre ploii care mângâie nici că-i pasă lui de cutre aspersorul bâzâie. *** Ciclul "Vara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: aspersorul / Ovidiu Oana
ASPERSORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435987140.html [Corola-blog/BlogPost/384518_a_385847]
-
din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului 2 August 2013 Realitatea-i mult mai tristă Și versul meu nu e perfid, Mulțime vidă, știu, există Și indivizi cuprinși de vid; Mă uit la chipul râvnitor De gloria cea trecătoare Precum fântâna în izvor, Și vidul de sub mască doare. Sărmana noastră crisalidă, Biet fluture de zbor avid! Există, știu, mulțime vidă Și indivizi preaplini de vid... Referință Bibliografică: Vidul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul III, 02
VIDUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Vidul_nicolae_nicoara_horia_1375442253.html [Corola-blog/BlogPost/364200_a_365529]
-
Epigramă - 2000 Epigramiști români contemporani - 2002 Capricii efemere - site literar Cleopatra - 2011 Amprente în versuri - 2012 - (poeți din I.P.J. Buzău) - Fundația Amprenta Meridiane Lirice - Antologie universală a poeziei românești contemporane - 124 Poeți contemporani, Editura Armonii Culturale - 2012, coordonator George Stroia Fântâni de gând prin uni...vers, antologia esențelor, 2012 Însemnele unei tăceri, antologie de poezie site Casa Gândului - Cleopatra - 2012 Harpa de argint, antologie de proză scurtă și texte lirice, 2012,Casa Gândului, Cleopatra Antologie bilingvă Infinitul iubirii- Arta Conversației, 2013
GINA ZAHARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gina_Zaharia.html [Corola-blog/BlogPost/351453_a_352782]
-
în astă lume. Se-ndoaie meri, bătuți de vânt în fața casei, urmărind tristețea unor frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile tresar. Tristețea ei, icoanele îngheață. Privesc durerea ochilor bătrâni: puterea lor scutură cerul în fântâni. - Lasă-mă, măicuță, să m-alint! Mai vreau pe frunte a ta mângâiere... să lupt cu viața, tu îmi dai putere, acasă am venit cu atâta dor, iubirea-ți să mai simt... Când ploaia stă și vântul nu mai bate
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea commandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
gălăgia de afară. - Încântat!... Poftiți dragii mei, luați loc. „Ce-mi place zvârluga!...” și tot o urmărerea cu privirea sa avidă ca a unui însetat după o cupă de apă proaspătă luată din izvorul fermecat, care murmură a dor în Fântâna Zilelor. Cei care l-au urmat pe conașul Pandelică erau: Petre Bușoiu (soțul „vrăjitoarei” Bușica, care se lăuda că a fost ofițer de cavalerie în Regimentul de gardă al regelui, iar acum este domnul „maior” în rezervă), Bâzdoacă Ion Dindelegan
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427097087.html [Corola-blog/BlogPost/340956_a_342285]
-
viață și-mi ține aprinși licuricii spre casă, seninul, eșarfă legată de glezna oricărei risipe, lumina-n priviri ancorată și zboru-ncordat în aripe. Și astăzi mi-e sete de tine, o sete flămândă, cumplită ce scoate tot dorul din mine, fântână, de lacrimi sleită. De când îmi ești vară și sete e-o pace în mine, ciudată și fac prin văzduh piruete iar toamna mi-e-n urmă, uitată... Referință Bibliografică: Gând însorit / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V
GÂND ÎNSORIT de AURA POPA în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1434685134.html [Corola-blog/BlogPost/352942_a_354271]
-
loc. cățărătorii își asumă riscul fără plasă de siguranță. tăria de a nu abandona când pentru ajutor nu poți decât să-ți ridici ochii către cer. când oamenilor din jurul meu le-a fost sete, m-am apucat să sap o fântână pe care apoi am împodobit-o în fel și chip. iar când am terminat-o, am aflat că oamenii aceia care suferiseră de sete, muriseră de mult... cel mai înalt zenit mi se pare din fundul unei prăpăstii, de unde mă
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
din ograda bunicilor își împart mâncarea cu vrăbiuțele flămânde, comunicând în limba lor păsărească. Mai văzuse vrăbiuțe și în parcul de la Far unde se adunau la fărâmiturile aruncate de copii. Vara, în zilele călduroase se scăldau în apa din bazinul fântânii arteziene. Vrăbiuțele se certau mai tot timpul, gureșe cum sunt, pe câte ceva...totuși erau vesele și zglobii. Cele patru rândunici semănau cu cele care își construiseră cuibul, deasupra ușii apartamentului bunicii de la oraș, în primăvara trecută. Le admira hărnicia și
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
pentru Literatură , volumul- antologie „Poezii”, cu o prefață de Laurențiu Ulici. Cunoscutul critic a știut să prezinte, cu elogii meritate, valoarea operei poetului. El a reținut și versuri care încântă - „ Sunt un munte fugit în pământ/m-am întors în fântânile mele de rocă bătrână/prea se cățăraseră mulți pe umerii mei/prea multe tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână”. De asemenea - „ Frunzele vremii întoarce-le/toamnă, când intră în carte mioarcele/toamnă sărută-le, toamnă, deschide-le/pământul
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
literatură”, „Occidentul românesc” etc. Printre multe alte activități, a publicat volumele: Cascada Tinereții, roman, Ed. Tip Naste, Pitești, 2007; La poarta destinului, teatru, vol. I, Ed. Tip Naste, Pitești, 2007; Stăpânul soarelui, teatru, vol. II, Ed. Tip Naste, Pitești, 2008; Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; Comoara blestemată
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
peste flori De puzderia de stele, Rușinate ,iar, de zori Și dorințe nerostite, Adunate într-un franj, Sub perdeaua de-ntuneric A Reginei de Oranj. Tot misterul se-adâncește Când contrastele se-ngână Pe cleștarul cerului. Clipocind ca-ntr-o fântână Dătătoare de lumină, Pleoapa zilei se ridică, Soarele-și intră în drepturi Și Luna la tron abdică. Referință Bibliografică: În zori / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul V, 01 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ÎN ZORI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1422798876.html [Corola-blog/BlogPost/375974_a_377303]
-
Nietzsche. Meditația asupra artei poetice este o constantă a întregului volum, poezia care dă titlul primei secvențe fiind ea însăși o ars poetica. Metafora împăturirii trimite la răsfrângerea în sine, la explorarea depunerilor succesive de sedimente sufletești în acea finită-infinită fântână a timpului subiectiv. Ultimele versuri ale volumului se referă la „ochiul fântânatic”, adică la conștiința poetică în stare să pună laolaltă „chipul” din firimiturile existențiale. În căutarea acestui timp „împăturit”, „pierdut”, ca să folosim sintagma lui Marcel Proust, pornește autorul acestui
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam, de țară și de loc mi le puteam exprimă. Am putut să mă întorc în timp, pentru a vedea drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
stegulețele cu însemnele „Therme”, drumul deszăpezit, clădirea din sticlă ce strălucea în soarele orbitor și în mijlocul zăpezii care amplifică efectul luminos, parcarea enormă, o intrare generoasă în clădire, dar, după părerea mea, cam goală, ar mai trebui ceva plante, o fântână arteziană aranjată mai bine. Acum,citind articolul acesta, îmi dau seama că, în momentele de flux maxim, trebuie să adăpostească cozile imense. Cu toate astea, măcar pe margini, este loc de decoruri,plante... Într-adevăr, elegant locul, vestiarele, brățările tehnologizate
Therme București. Principala nemulțumire a românilor la o săptămână de la deschiderea centrului de wellness by https://republica.ro/therme-bucurec-ti-principala-nemulc-umire-a-romanilor-la-o-saptamana-de-la-deschiderea-centrului-de-wellness [Corola-blog/BlogPost/338146_a_339475]
-
grija rigoarea fierbinte - afundat cu genunchii-n visul zăpezii mă rog să nu apară de nicăieri - servitorii - nici zorii e-atâta parfum cald - în plin frigul minunii : alaiuri - crai și crăiese de abur - zăbovesc sporovăiesc - prin somn și haruri - la fântâna sticlindelor daruri MULȚI ANI mulți ani - nu-nseamnă motiv de trufie: doar să privești - cu liniștea soarelui lumea-n ochi - iar privirea maiestuos transatlantic - să-nainteze - trainic - prin mrejele tulburi de alge - printre bancuri de scoici bănuit perlifere - printre bancuri
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea așterne câte- o ploaie, singura -i în al ei zbor. Între întuneric și pământ Lumină, ca un argint viu, imprimă în dimensiunea necunoscutului diferența între întuneric și pământ dintr- o fântână a peșterilor ce izvorăsc milenar. Se reîntorc umbrele singurătății. În surdina spectaculara peșteră e un templu stoic, cerându- si fulminant țipatul tainic al gaurii cerești. O să plouă, simt o libertate... O să mai plouă, simt furtună, Se ia după durerea mea
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463173418.html [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
CUVÂNTUL Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului La Început - Cuvântul La Început Cuvântul a fost și Cuvântul s-a Luminat în Om, în floare, în stele, în lună, în piatră, fântâni și în mare... Omul a luat cuvintele, le-a amestecat, le-a compus prin fulgii de nea, în stropii de ploaie, în vânt și miresme de frunze, în floarea-de-colț, în Steaua Polară, în suflet-pereche, în nu-mă-uita, în gândul din vis, într-
CUVÂNTUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_cuvantul_irina_lucia_mihalca_1327703683.html [Corola-blog/BlogPost/340596_a_341925]