28 matches
-
a comunicării politice în lumea contemporană. Prezintă prof. univ. Anton Carpinschi, prof. univ. Andrei Corbea-Hoisie, prof. univ. Nicu Gavriluță, prof. univ. Mihai Dinu Gheorghiu, prof. univ. Vasile Ișan. Evenimentul va fi deschis prin vernisarea expoziției de fotografii „Așteptare”, a Dianei Fârte. Prezintă pr. Felix Roca. Vă așteptăm cu drag! ---------------------------- Daniela GÎFU februarie 2014 Iași Referință Bibliografică: Daniela GÎFU - INVITAȚIE LA LANSARE DE CARTE ȘI EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE / Daniela Gîfu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE ŞI EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_invitatie_la_daniela_gifu_1393304463.html [Corola-blog/BlogPost/353736_a_355065]
-
însumi că nu m-a văzut niciodată bătrânul și că nu are dorința să mă primească. Fratele acela s-a întors apoi de la fereastra bătrânului și mi-a îngăduit să intru și să sărut mâna bătrânului și să mă binecuvinteze. Fârtele i-a spus: - Roaga-te pentru acest rob al tău, părinte, ca a venit pentru prima dată aici. Bătrânul a spus: - Dar îl cunosc, fiule! Acum douăzeci de zile m-am coborât la sfanțul riu Iordan, m-a întâlnit pe cale
LIVADA DUHOVNICEASCĂ (45) de ION UNTARU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383195065.html [Corola-blog/BlogPost/344554_a_345883]
-
Pop, membru al Ligii Scriitorilor.Despre această carte au vorbit fotbaliști care au jucat la FC Baia Mare în perioada Mateianu: Adalbert Rosynay, Yoltan Ille și Marin Sabou, au mai vorbit Radu Botiș, Mihai Ganea, Vasile Morar, Traian Rus, actorul Doru Fârte, Milian Oros, ziaristul Gelu Dragoș,Viorel Pop, Ioan Matieș și mulți alți, inclusiv autorul. Au recitat tinerele poete Tabita Lavinia Pop și Mădălina Zete. În acest context Al.Florin Țene, aflat în prezidiu, a vorbit despre amintirile sale petrecute în
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_cand_amint_al_florin_tene_1353230297.html [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
lui Petre Grigoraș: “Vreau să continui la Iași muncă începută de Petre Grigoraș și să formez o echipă bine pregătită, alcătuită din jucători valoroși. Am ales să lucrez cu actualii antrenori secunzi, Marian Dinu și Dan Matei, pentru ca aceștia cunosc fârte bine echipa și cred că e normal să am nevoie de serviciile lor. În plus, în staf va fi cooptat și fostul antrenor secund al Politehnicii Iași, Narcis Ciocârlan”. Sursa: Ieseanul.ro
Ţiţi Dumitriu, noul antrenor al Politehnicii Iasi by http://www.iasi4u.ro/2010-04-titi-dumitriu-noul-antrenor-al-politehnicii-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94640_a_95932]
-
250294; 0723286692 12347 DULFU EMILIA (n. 1949) Ulmeni str. Unirii nr. 26 țel: 264605 4830 FARKAS IULIANA (n. 1949) Dragoș Vodă, 2/130 țel: 436060 4831 FARKAS RODICA (n. 1950) Baia Mare, Calea Traian nr. 4A/12 țel: 224591; 0740141207 4832 FÂRTE LUMINIȚA (n. 1960) Baia Mare, bd. Republicii nr. 45/20 țel: 222896; 0744604767 16808 FERICEAN FLOARE (n. 1952) Baia Mare, str. Culturii nr. 13/27 țel: 222021 12332 FILIP COZMA CAMELIA (n. 1969) Baia Mare, str. Iza nr. 3/8 țel: 223424; 0740033545
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Cisnădie, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 81925 Munchen, Denninger Str. 100, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sibiu, B-dul. Mihai Viteazu nr. 11B, sc. B, et. III, ap. 17, jud. Sibiu. 88. FILIP JULIETA-EUGENIA, fiica lui Fârte Vasile și Terezia, născută la data de 4 august 1976 în localitatea Baia-Mare, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 78315 Radolfzell, Ekkehardstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Baia-Mare, str. Luminișului nr. 5, jud. Maramureș. 89
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171773_a_173102]
-
Janet Nica, Bârzu Vasile, Moldovan Constantin, Ion Roșioru, Ghiță Laurențiu, Lică Pavel, Panduru Marinică, Slavu Petronela Vali, Bălăceanu Gheorghe, Ilișiu Eugen, Ion Diviza, Ion Moraru, Iștoc Virgil, Manole Vasile, Ștefan Al. Șasa, Gardă Petru, Râpeanu Elis, Șfichi Eugen, Bunduri Nae, Fârte Ioan, Martin Viorel, Milos Petru, Zeană Corneliu, Ianuș Emil, Norea Dan, Hodaș Ioan, Riți Ionel, Ruse Ion, Bădărău George, Brumă Petru, Buzea Magdalena, Calota Rodica, Larco Vasile, Petrone George. Talentata Alexandrina Chelu, membră a Fundației Cultural Muzicale Filarmonica Oradea, a
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
într-un plic. Apoi se merge la urna și după ce este prezentată cartea de alegător sau orice act ce demonstrează identitatea persoanei în cauză, aceasta poate depunde plicul. Voturile ulterior vor fi numărate de către comisie. Votul electronic, nu este încă fârte răspândit în Franța și nici foarte popular datorită controverselor asupra securității și eficienței acestuia.
Alegeri în Franța () [Corola-website/Science/319546_a_320875]
-
de aspectele menționate, să încercăm trasarea unei corespondențe între ideile, conceptele celor doi întemeietori ai semioticii și reflectarea gândirii lor în planul concret al comunicării. Vom folosi drept punct de plecare, în acest demers, o observație făcută de Gheorghe Ilie Fârte, anume cea referitoare la faptul că, potrivit "unei terminologii cvasiunanim acceptate, semnul se individualizează în raport cu celelalte obiecte prin faptul că poate fi pus în corespondență cu o semnificație"56. 2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică Termenii sintactica, semantica, pragmatică au fost introduși
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
1963, "Explorations în the process of person perception: Visual interaction în relation to competition, sex, and need for affiliation" în Journal of Personality, no.31. Eveleth P., si Tanner J. , 1976, Worldwide variation în human growth. New York: Cambridge University Press. Fârte, G.-I., 2004, Comunicarea. O abordare praxiologica, Casa Editorială "Demiurg", Iași. Feldman, R.S., Jenkins, L., Poppola, O.,1979, "Detection and Deception în Adults and Children via Facial Expressions", în Child Development, no 50. Feldman, R.S. (editor), 1982, Development of Nonverbal
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
168. 53 F. de Saussure, op. cît. p. 170. 54 R. Amacker, 1975, "Linguistique sussurienne", Geneve-Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald în op. cît., p. 173. 55 A. G., Lucia Wald, op. cît., p. 173. 56 G. I. Fârte, op. cît., p. 23. 57 P. Botezatu, 1982, Interpretări logico-filosofice, Editura Junimea, Iași, p. 46. 58 Ibidem. 59 J. K. Burgoon, G. D. Hoobler, 2002, "Nonverbal signals", în M. L. Knapp, J. A. Daly, Handbook of interpersonal communication, 3rd Edition
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Fairclough, Norman (1989), Language and Power, London, Longman Fairclough, Norman (2003), Textual Analysis for Social Research, New York, Routledge Fauconnier, Gilles; Turner, Mark (2002), The Way We Think. Conceptual Blending and the Mind's Hidden Complexities, Basic Books, Perseus Books Group Fârte, Gheorghe-Ilie (2002), "Jocurile de limbaj și înțelegerea progresivă a expresiilor", în Mircea Fonta and Gheorghe Stefanov (editori), Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX, pp. 42-48, Iași, POLIROM Fearn-Banks, Kathleen (1996), Crisis Communication: A Casebook Approach, Mahwah NJ., Lawrence Erlbaum Associates
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțându-să molipsiții de ciumă în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul...Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 sept. 29 cuprinzător de vânzare a cinci fârte vie și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o isterică defulată, supraponderală, acutele verbale, gesturile violente și alergatul pe scenă fiind considerate de interpretă și, desigur, de regizor, suficiente pentru configurarea personajului, apreciere evident eronată. Didina Mazu e superficial jucată de Mariana Presecan și trece aproape neobservată. Doru Fârte e un Pampon lipsit de umor și cu un redus coeficient de originalitate, iar Alexandru Rusu (Iordache) își rostește replicile de la începutul spectacolului într-un mod greu de urmărit. Mai trec prin peisaj, cu rezultate variabile, George Voinese (chelnerul său
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
e deloc de neapreciat faptul că în fața constatării că Alinei Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu a dezarmat, încercând să salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira Platon Rîmbu și Doru Fârte au imaginat un cuplu regal istericoid, caraghios, animat de sarcasm și ură. Șerban Borda (Principele Filip) și-a dat silința de a evidenția excentricitățile și contrastele studiate, smuciturile din care îi e făcut personajul. Mariana Neagu și Ileana Iurciuc (în
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul, denpreună cu a mea femeie... scriem și mărturisim... am vândut a noastră dreaptă ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi am vândut-o lui Dumitru Hagi... Și dumnealui... au dat această vie... la Sfânta mănăstire la Svetii Sava pentru ca să fie... direaptă danie pentru sufletele noastre și a lui Dumitru Hagi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ridic nasul în vânt, sfințite, ci am să caut mai departe între foile acestor cărț, fiindcă șirul daniilor nu se oprește aici, ci continuă... Iată că „Simeon fecior a lui Strătulat Chirițe” a dăruit Trei Sfetitelor „un pogon și o fârtă de vie lucrate la Vămășoaia. Vălet 7250”. Am spus-o și trebuie s-o mai spunem, dragule, că multe din averile mănăstirilor noastre luau calea mănăstirilor Sfântului Munte sau ale Ierusalimului. Mai vârtos cele ale Trei Sfetitelor, care - cred că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o formă de înșelare“. Gheorghe Ilie-Fârte, șeful Catedrei de Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza“, a dat câteva definiții ale statului, „subscriind“ la teza lui Herbert Spencer despre relația dintre om și stat. Profesorul Fârte a mai făcut distincția între „ordinea restrânsă“ și cea „extinsă“, prin care actele de caritate pot să ne facă „virtuoși“ sau să fie un eșec. S-a dat ca exemplu cazul „domnului Patriciu“: „Ar fi o catastrofă ca Dinu Patriciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
un eșec. S-a dat ca exemplu cazul „domnului Patriciu“: „Ar fi o catastrofă ca Dinu Patriciu să-și vândă averea și s-o împartă săracilor. Societatea are mai mult de câștigat din egoismul domnului Patriciu“. „Statul - a mai spus Fârte - desocializează la nivelul ordinii extinse.“ Internetul este „un animal care există“ Internetul: un angajament liber de orice constrângere? a fost titlul celei mai interesante dezbateri din cadrul colocviului de la Iași despre cetățenia europeană. Iulian Comănescu, expert media, și Cristian Chiscop, reprezentant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
luăm pe căprării, cum e și firesc. Adică cum „pe căprării”? Mergem pe locurile unde s-au găsit viile despre care vom vorbi, luăm la rând act cu act - în ordinea apariției lor - și când am terminat și cu ultima „fârtă” de vie din acel loc, o luăm la picior, spre alte zări... Știi că ai gândit bine, ieșene? Mai încet cu laudele, că încep să cred și eu că sunt deștept. Păi cum poate fi un ieșean get-beget? Lauda de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de mucenici”. Așa parcă mai merge, vere. Ce ai spune despre o jalbă către vodă a Căsiianei călugărița? Din câte știu, ea a rămas păgubașă de cinci pogoane și o fârtă de vie din Bucium, în urma judecății cu mănăstirea Dancu pentru simplul motiv că le-a cumpărat de la Acsinia Căzăneasa și Ștefan ungurul fără aprobarea mănăstirii. Așa că boierii din divan scriu la 3 iulie 1768 lui vodă: „Ce noi, preînălțate doamne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în care vie sînt patru pogoane și o fîrtă, cu livadă, cu casă, cu cramă și cu toate heiurile ce sînt trebuitoare la vie. Aceste vii le-au vîndut lui Sandulache sîn (fiu) Năstasie lipțcanul... „ „Și Lupul Hodoroge au scris zapisul”. -Din câte știm noi, din orice fel de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la termen). Așa a pățit Măriuța, soția lui Ion Gherghel, fost vornicel în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru poloboace, două ciubere și o călcătoare. Norocul bietei femei a fost că a obținut un preț bun (450 lei) chiar de la Ioniță Chira. Așa a scăpat de datorii Măriuța
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la tejghea, unde să vinzi vin, rachiu sau alte cele... Uite că și părintele Fidele Rochi, prefectul catolicilor din Moldova, cumpără vii. Vânzătorul întocmește zapisul la 24 septembrie 1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită cu pivniță cu cramă i cu grajdi i cu casa deosebit pentru vier, i patru căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]