28 matches
-
-n basme. - Băi, tată, să vezi că mă rătăcii, dreacu’ pă-n hardughie își zise Verdunel fără să se îngrijoreze. Avea cu el și interfonul dar și telefonul mobil. Când în încercă pe primul nu reuși decât să audă un fâsâit și nici un răspuns. Culmea, nici telefonul mobil, deși funcționa, nu avea semnal... - Bă, asta e, conchise el filosofic! Că doar nu m-or lăsa ei, oltenii, p-acilea, la cât îs dă ofticoși... Se așeză pe o banchetă și își
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
XXX. AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015. noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă și chelie, de istorici fâsâiți, de cântăreți plătiți cu ora și de moșnegii veterani ( e drept că nu mai au habar, cu cine au luptat de fapt ) de vitejii revoluționari ce au acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat pe baricade atenție
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
se trage, dar armata e cu noi! ( hei, hei, hei, călare pe ei! ) noi ca români ... Citește mai mult noi ca româniam fost aici mereu stăpâni( ei, aș! )vorbe de poetași,de guvernanți cu gușă, burtă și chelie,de istorici fâsâiți,de cântăreți plătiți cu orași de moșnegii veterani( e drept că nu mai au habar,cu cine au luptat de fapt )de vitejii revoluționarice au acum certificate(e drept și cele avantaje)că au strigat pe baricadeatenție, se trage,dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
timp ce să mai vorbim!? Nici o grabă! Nu acestea erau însă problemele care-l frământau în această dimineață de luni pe domnul Swordfish. Uriașa sa limuzină neagră cu pilot automat, bar, suspensie antigravi- tațională și motor fotonic opri cu un fâsâit ușor în dreptul intrării în sediul principal al companiei Universal Buttons Krakl Enterpraises.Domnul Swordfish așteptă până când valetul, în marea ținută de protocol, îi deschise portiera, coborî solemn și, din telecomandă, trimise mașina pe o orbită joasă, în parcare. Păși, drept
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
AICI MEREU STĂPÂNI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă și chelie, de istorici fâsâiți, de cântăreți plătiți cu ora și de moșnegii veterani ( e drept că nu mai au habar, cu cine au luptat de fapt ) de vitejii revoluționari ce au acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat pe baricade atenție
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1420707918.html [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
de timp ce să mai vorbim!? Nici o grabă! Nu acestea erau însă problemele care-l frământau în această dimineață de luni pe domnul Swordfish. Uriașa sa limuzină neagră cu pilot automat, bar, suspensie antigravitațională și motor fotonic opri cu un fâsâit ușor în dreptul intrării în sediul principal al companiei Universal Buttons Krakl Enterpraises.Domnul Swordfish așteptă până când valetul, în marea ținută de protocol, îi deschise portiera, coborî solemn și, din telecomandă, trimise mașina pe o orbită joasă, în parcare. Păși, drept
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
așa precum se vede cu ochiul liber că se prezintă ei înșiși prin faptele pe care le săvârșesc cu de la sine voință zilnic), închizându-se între zăgazurile unor încropite pe genunchi „doctrine” maladive și seci - baloane de săpun din start fâsâite - și propunând paradigme peste paradigme cu esență nulă și consecințe dezastruoase pentru omenire. Ei bine, în tot acest peisaj complet nefast pentru umanitate, vârât cu forța pe gâtul tuturor de către neodictatura mondială contemporană, montarea cipurilor reprezintă un veritabil atentat completamente
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dictatura_oculta_cu_ci_magdalena_albu_1340107192.html [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
grație 2016, în anul în care furia cetățenilor împotriva clasei politice a ajuns la apogeu și în care puterea clasei politice actuale a ajuns la minim istoric și în mare cumpănă. Le trebuie o supapa de presiune, dar cât mai fâsâită. Și atunci poate că te-au ales pe tine. Dacă pierzi și câștigă Firea, e bine. Tu și încă câțiva veți ajunge consilieri, răspândiți peste tot, victime sigure sau parteneri tolerați ai Sistemului. Dacă Orban câștiga - pozițiile tale oscilante în
Scrisoare deschisă pentru Nicușor Dan: "Pentru cine joci?" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103152_a_104444]
-
de certurile trase cu țigăncile pe la cozi). Așteptarea se prelungea și nerăbdarea le dădea niște furnicături prin mâini deoarece se vedeau obligați să vadă și să asculte aceleași și aceleași imagini și cuvinte de ani și ani. La bâzâit și fâsâit se adăuga lălăiala Cristinei, obicei luat din copilărie să cânte în baie când făcea duș. Acum fredona un cântec în engleză, o imitație afonă a Dianei Ross. Mama a fost aceea care a dat sonorul televizorului și mai încet dar
Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_371]
-
s-a deschis spontan. A fost ceva deosebit față de altă dată; pot asemui experiența - cu riscul de a fi acuzat de folosirea unei comparații nelalocul ei - cu desfacerea unei sticle de bere. La scoaterea capacului de bere se aude un fâsâit și apar niște aburi la gura sticlei, până la echilibrarea presiunilor dintre cele două medii. Ceva asemănător am simțit eu deasupra Sahasrarei: s-a deschis brusc, Kundalini s-a eliberat din strânsoarea baloanelor pentru ca apoi, la echilibrarea presiunilor, să aibă loc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prea strălucitoare pentru a fi împroșcată cu noroi de adversarii săi, al căror număr sporește geometric cu fiecare săptămână. Va rămâne în analele infamiei ignobilul serial al lui Radu Călin Cristea, debutând sub auspiciile antisemitismului (homo brucanus) și încheindu-se, fâsâit, ca o lumânare chioară, înecată puturos în propriul său spermanțet. Autor al unei singure cărți monografice (și aceea apărută acum vreo treizeci de ani), Radu Călin Cristea e doar unul din invidioșii ulcerați cărora li s-a năzărit că pentru
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
un război" este mai mult decât nefericită. E o expresie menită să bage spaima în populație, care și așa e alertată de cele mai multe ori inutil de elucubrații și diversiuni ce apar pe Internet sau în diverse publicații doritoare de bombe fâsâite. Nu știu dacă Victor Ponta e conștient de gravitatea afirmațiilor sale, pentru că au trecut 48 de ore și nu a fost dezmințită afirmația. Din câte știu, nu ne paște nici un război. Același lucru a fost reafirmat răspicat și de ministrul
Radu Tudor desființează o declarație a lui Ponta. "Repetați greșeala, dle prim-ministru!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33224_a_34549]
-
și mașinile care explodează după ce se răstoarnă pe strada sau cad într-o prăpastie. În viața reală, în situații similare, mașinile reale nu explodează. Iar dacă totuși explodează, din cauza benzinei din rezervor supuse unui șoc puternic, explodează discret și ard fâsâit, până la venirea pompierilor. În filmele americane, ele sar în aer cu o asemenea violență, încât suflul exploziei le spulberă pe personajele din jur, iar vâlvătăile incendiului urca până la cer, ca și cum ar fi alimentate de o cisterna de benzină. Puștile cu
Moartea in filmele americane by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13747_a_15072]
-
Mircea Mihăieș Unul câte unul, marile baloane ce i-au înălțat pe CDR-isti la putere s-au dezumflat. S-au dezumflat cu un fâsâit penibil, urât că o trâmbița apocaliptica. Conducătorii noștri de azi pierd teren pe propria mâna, dirijați de o echipă țărănista nu numai derutata și depășită, dar evident rău intenționată și lacoma. Promisiunile din campania electorală sunt amintiri penibile. Ciudat, insă
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
nomine Dei. Întregul perete culisă și bărbatul se grăbi să pătrundă în deschizătura îngustă și întunecată. O trase fulgerător pe Maria la adăpostul unei nișe săpate grosolan în perete. Femeia simți un ușor curent de aer pe lângă obrazul stâng. Un fâsâit sonor se sfârși într-un ropot sec. Abatele ieși din firidă și vorbi fără grijă. ― Mi-aș fi dorit ceva mai spectaculos. ― Ce vrei să zici? ― Știi că nu apreciem prea mult tehnologia. Scopul scanerelor de la intrare este doar acela
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Război Sfânt. Cei slabi pierdeau bătălia. Când metroul s-a apropiat de stația Shin-ochanomizu, a pus pungile cu gaz sarin lângă piciorul drept, și-a luat inima în dinți și a înfipt vârful umbrelei în pungă. S-a auzit un fâsâit. Apoi a mai înțepat de câteva ori, dar nu-și aducea aminte de câte. În final, doar o pungă din cele două a fost găsită găurită, de cealaltă nici nu se atinsese. Totuși, din punga respectivă a curs o cantitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cu o senzație ciudată că nu ating pământul cu piciorul stâng și că pășesc în gol, cuiele rămase-n pingea scârțâiau când loveau asfaltul, se îndoiseră care-ncotro, am avut parte până peste cap de hohote, strâmbături, fluierături și poante fâsâite, din fericire n-am zărit ochii strabici prin jur, mulțumesc lui Dumnezeu, fiindcă, vă zic eu sigur, mare lucru n-aș fi făcut, dar tot aș fi strigat ce vrei, bă Sârmoaso?! SFÎRȘIT(ul serialului) N-ar strica acum puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
care Ie-a plăcut tuturor. — Păi, asta pentru că Kirk Douglas a jucat rolul eroului principal. Savantul nu era eroul principal. Franchot Tone? Încercă Barnes. Claude Raines? Nu, nu cred. Fritz și nu mai știu cum. Se auzi un declic, un fâsâit și apoi o orgă care cânta Toccata și Fuga În re minor. — Grozav, nu știam că avem muzică aici, spuse Ted. Edmunds se Întorsese la masă: — Ted, avem o Întreagă bandotecă. — Nu mi se pare potrivit pentru cină, zise Barnes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
domnule. Trec pe pasiv. Pulsațiile sonarului Încetară. Le luă locul un șuierat ușor. Tina regla volumul difuzorului. — Hidrofoane? Întrebă Harry. — Traductori de sticlă polarizată, preciza Barnes. Cei mai buni din lume. Se concentrară asupra sunetului, dar nu auziră decât un fâsâit nediferențiat. Lui Norman Îi suna ca zgomotul de bandă, Întrerupt din când În când de bolborositul apei. Dacă n-ar fi fost atât de Încordat, zgomotul i s-ar fi părut enervant. Barnes spuse: — Ticălosul e deștept. A reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
creier. o tăcere aproape materială care n-ar putea avea decît o singură culoare : neagră. X deschide aparatul de radio. Ciudat. s-ar spune că în dimineața aceasta nimeni nu emite nimic. X încearcă să capteze un post. Inutil. Un fîsîit continuu, ca o cădere în vid, îi răspunde de pretutindeni. închide radioul și trece pe casetofon. își pune un Vivaldi și începe să se radă. La ora opt și jumătate trebuie să fie la birou. X își pregătește o cafea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
bine. — Tu, am spus eu, după care m-am întors și am fugit... Poftim. Nu mi-e mai bine. Nu mi-e deloc mai bine. Acum mă zvârcolesc pe toate părțile, încercând să adorm. Londra se trezește. Și Selina. Depărtatul fâsâit sau fluierat sau bâzâit din ceafă s-a pus iar pe treabă, modulând ușor în încercarea de a se fixa pe post. * O, Doamne, uneori când mă trezesc, mă simt ca o mâță călcată de mașină. Ești familiarizat cu aspectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a tolănit pe dâra lui din raze de soare, căscând cu un oftat. Am dat drumul la televizor. M-am jucat cu butoanele. Am sucit selectorul de canale în toate direcțiile. N-am reușit să obțin decât aceeași transmisiune tăcută, fâsâită, a Jocului banilor - același animator cu o mutră ca o brioșă glazurată, aceeași trupă numeroasă de concurenți. O vreme m-am uitat pe geam. Le-am telefonat lui Fielding, lui Felix, și lui Spunk, și Cadutei. După care m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
unui dragon asamblat din fiare misterios îmbârligate, ce-și consumă ultimele puteri înainte de a-și da obștescul sfârșit. Încă o singură suflare, mult mai anemică, dovedește că namila și-a epuizat energiile și acum și-a dat duhul, cu un fâsâit final, din ce în ce mai slab și... Stop! Trecuse de ora șapte. Se aflau în stația Buzău. Pentru a face loc la ieșire și celorlalți călători, cei cu bagaje mari le-au stivuit chiar lângă ușa întredeschisă a vagonului. Primii s-au debarcat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să afle vești de la cei plecați și invers. * * * Trenul își făcea datoria, ieșise din oraș și înainta din ce în ce mai repede, fără a produce, la trecerea peste macaz, acel zgomot specific fierului lovit, iar locomotiva aproape că nu se auzea; doar un fâsâit surd și prelung rezultat din scurgerea cu viteză a maselor de aer de-a lungul garniturii. Numai stâlpii din beton, care susțineau rețeaua de energie electrică, se succedau în liniște unul după celălalt, stropiți de lumina roșiatică a unui soare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cînd În cînd: Vineee! Atunci toată massa aceea plată, destinsă, Începe să se Înfoaie ca o saltea pneumatică În care se pompează aer, face valuri, se umflă, crește. Camionul o cotește pe lîngă restaurant spre betonieră fără să oprească. Un fîsÎit general și salteaua recade moale, placidă, În zbîrciturile ei. Dar azi e o zi norocoasă. Au băgat carne de vită! RÎndul a ajuns pînă la capătul blocului nostru. Un rînd zgomotos, optimist, plin de vitalitate. — Oare o să se ajungă pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]