19 matches
-
comandant suprem și doctor în științe economice”), acoperea clădirea consiliului popular (cum i se zicea primăriei), în timp ce prin crăpătura ușii dinspre baie se infiltra în ațe subțiri aburul care se prefira în sufragerie. Ușa dinspre holul mic, fiind întredeschisă, permitea fâsâitului de la duș să acopere bâzâiala din televizor având sonorul dat foarte mic. Zgomotele monotone măreau starea de surescitare a celor doi locatari - Radu si Florica Pavelescu - care stăteau ca pe ghimpi în fotoliul fiecăruia într-o atitudine de încordare rece
Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_371]
-
măduva curge din oase în iarbă. Iarbă îți urlă pe limbă / într-o limbă necunoscută. Gură umflată cu păpădii / bâlbâie un testament planetar. / ... / O mană te adună, te ia și te duce / cealaltă execută cu mine baletul angoaselor zilnice. / În fâsâitul panourilor albastre sub mănușile de cauciuc ale șoaptei / sunt ultima cardiograma a iubirii" (Ultima cardiograma). Singura certitudine rămâne, prin urmare, moartea. O moarte, cum spuneam, înregistrată oră de oră. Fiecare din acestea își lasă pe trupul nostru urma indelebila, eternă
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai Arsenievici se umplu de miros de iarbé și pémînt cald, iar urechile de fîsÎitul vîntului și zgomotul pésérilor care care zburau prin crengi. Chiar din ziua a doua a numirii sale În calitatea de șef de gospodérie, Vasilli Ăduardovici Începu sé umble prin gospodérie Într-un halat albastru din buzunarul céruia se vedea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
treizeci de spectatori. Unii vin îmbrăcați elegant, alții nu tocmai. Sînt spectatori punctuali și alții care intră cînd poftesc, ca într-o sală de cinematograf. Așa se face că în timpul reprezentației se aud ronțăieli de floricele, foșnetul învelitorilor de napolitană, fîsîitul sticluțelor de Coca-cola, apă minerală etc. Se aud și melodii foarte variate ale telefoanelor mobile. Începe o întreagă tevatură pentru a găsi mobilul. Și el sună, și sună, și sună. Cînd este găsit, uneori este oprit, alteori se încing discuții
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
în fața cheiului Saint-Bernard. Lume peste lume șosea cu sufletul la gură; butoaie, otgoane, coșuri cu albituri stînjeneau trecerea; mateloții nu răspundeau nici unei întrebări; călătorii se îmbulzeau; baloturile erau urcate în cele două tambururi ale vaporașului și harmalaia se pierdea în fîsîitul aburilor, care, țîșnind de sub plăci de tablă, învăluiau totul într-un nor albicios, în timp ce clopoțelul din fața sună neîntrerupt. În sfîrșit vasul pleca, iar cele două maluri, ticsite de magazii, de clădiri cu schele și uzine, alunecară înapoi că două panglici
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
încet/ și se-apropie// nu știu cum să-ți explic“ (nu știu cum să-ți explic). tatăl bosonilor, un poem din secțiunea secundă, anunță auto-persiflant maelström-ul final, „discursul diform incapabil să urmeze-o retorică sau o poetică/ paralogic/ întrerupt de gemete și horcăieli de fîsîituri/ adeseori indecente de strigăte și sughițuri/ de repezi aglutinări și/ tăceri succedate de explozii“. Discursul vorticist și extensibil (fragmentele au ca titluri &&&) adună, teoretic, tot ce se poate aduna: pasaje confesive, memorialistice, reflecții intelectualiste, note diaristice, prozopoeme, definiții metaforice, scintilații
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca și custura? întreabă un cosaș mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
intrarea din față, pe când ei deschideau ușa de la bucătărie. Coborî treptele și văzu automobilul alb al agentului Mancuso parcat în fața casei. Aplecându-se cu mare efort, Ignatius își înfipse un deget în valva uneia dintre anvelope și-l ținu până când fâsâitul încetă și fundul anvelopei se lăți ca o clătită peste șanțul de scurgere din cărămidă. Apoi, mergând pe aleea care abia era suficient de largă pentru gabaritul său, se duse în spatele casei. Bucătăria era viu luminată și prin fereastra închisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai să cazi în genunchi ș-ai să te rogi de Dumnezeu să te ierte pentru cum te-ai purtat cu biata ta mamă. În baie se așternu o liniște deplină. Doamna Reilly așteptă să audă măcar clipocitul apei sau fâsâitul hârtiei, dar ușa băii părea să fie cea a unui mormânt. După un moment sau două de așteptare zadarnică, porni prin hol spre cuptorul din bucătărie. Când Ignatius auzi scârțâind ușița cuptorului, se întoarse la scrisoare. Mi-a spus: „Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bază negociabile. — Isuse! — Cele mai multe dintre bietele curve nici măcar nu vorbesc engleză. Sunt cumpărate, Învățate cu prafuri, angajate, uzate și aruncate la loc pe stradă când ajung prea jalnice să mai facă un număr ca lumea. Stătură În liniște, ascultând doar fâsâitul plicticos al aparatului de cappuccino și zgomotele slabe ale furtunii de afară, filtrate prin geamurile duble. Logan nu avea de gând să se Întoarcă la birou. Asta-și spusese când Miller Îl lăsase cu mașina la Castlegate. Avea de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
roz, mari, stinghere, vocea puternică ce Întrerupea, energia zorită, era șarmant pentru Sammler. Nu de Încredere. Doar șarmant. Adică uneori Îi făcea mare plăcere lui Sammler să-l vadă pe Lionel Feffer exersând În felul acesta aparte, să-i audă fâsâitul gazului său vital, al combustibilului său. Sammler nu știa ce seminar era acesta. Nefiind totdeauna atent, nu reușise să Înțeleagă clar; poate nici nu era ceva clar de Înțeles; dar se părea că promisese, deși nu-și aducea aminte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
s-ar fi întrebat ce-o fi conținând. Aparatul miniatural nu avea microfon. Aruncă o privire scurtă către combină hi-fi din bibliotecă. Beculețele aprinse arătau că-i încă pornită. Se apropie și apasă butonul Play al casetofonului. Din boxe răsună fâsâitul benzii neînregistrate. Tinu apăsat câteva secunde butonul de derulare, după care apasă pe Stop și Play. De data asta din boxe răsună glasul ei, urmat de-al lui Adrian și-al lui Fanny. „...Probabil a rămas fără benzină. Așa cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
la ea? - Ești nebună... - Asa, înjură-mă, boșorogul dracului! Unde pleci? Unde? Ușa trântita zguduie clădirea. Îmi vine să îmi mușc mâinile... Plâng scrâșnit, bărbătește. Mă fac că nu o văd pe chinezoaica, patroana blocului... Klick. Dinspre mal se aude fâsâitul valurilor murind în nisip. Undeva o trompeta țipă răgușit o melodie pe care nu o pot recunoaște. Dau încet și ritmic din brațe. O pot lua spre larg, spre nesfârșit. Așa cum a făcut Martin Eden, acum un veac și mai
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
zise ea. Gara era plină de abur, fum și lumină difuză, ca unul din tablourile impresioniste pe care le văzuseră cu o zi Înainte. În lipsa altui subiect de discuție, făcu un comentariu pe această temă; dar peronul răsuna de zgomote - fâsâitul aburului, clopote, fluiere, strigăte, blesteme și chiar, la distanță, o orchestră - și Fenimore nu păru să Îl audă. Nu avea cornetul acustic la Îndemână. Când ne mai vedem? Îl Întrebă. Nu știu... poate la toamnă. Îmi place să văd câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
da la Facultatea de Drept. Când zâmbea, de sub faldurile gurii ieșea la apel un șir de dinți În diferite tonuri de alb, zăgăzuiți de sârmele fine ale unui aparat stomatologic. Din spatele zidurilor subțiri se auzeau zgomote ciudate: plesnituri de bici, fâsâitul unei oale sub presiune, din când În când gargara pe care-o făcea cineva. M-am interesat dacă domnul și doamna Littleslut erau acasă. A râs și mi-a răspuns că era singură, doar ea și micile ei secrete nevinovate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și berea. Farmacia și briza care vine dinspre golf. Sonatu’ Ăla de la restaurant și un sendviș cu ou și cu șuncă. DĂ-mi două la pachet. Pune și o felie de ceapă În unul dintre ele. SĂ vă umflu cauciucurile?“. FÎsîitul aerului din pompă, administrat grațios și gratuit era acasă și acasăe ra cimentul cu pete de ulei, urmele de cauciuc, facilitățile confortului, sticlele de cola din frigiderele roșii. Șoselele erau granițele lui acasă. „Ai Început să gîndești ca unu’ din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și imediat se risipește", se spune în publicația Paris-Flirt. El "sfârșește acolo unde începe Dragostea". "Tot ce ține de el este o dulce și gingașă dezmierdare". Pentru alții, ca de pildă romancierul Paul Bourget, flirtul este mai curând "acuarela dragostei", "fâsâitul unui vin de Champagne care s-ar dovedi a fi doar spumă, din care nu rămâne nici măcar un strop de alcool pe fundul paharului"42. Asta atunci când nu este, dimpotrivă, "un pahar gol pe care i-l oferă o femeie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de fum în fața cheiului Saint-Bernard. Oamenii soseau cu sufletul la gură; butoaie mari, cabluri, coșuri cu albituri împiedicau circulația; marinarii nu răspundeau nimănui; oamenii se izbeau unii de alții; coletele urcau între cele două tambururi și gălăgia se topea în fîsîitul aburilor care, ieșind printre plăcile de tablă, înfășurau totul într-o ceață alburie, în vreme ce în față clopotul bătea fără contenire. [În sfîrșit vaporul plecă;] (...)* Gustave Flaubert, Educația sentimentală, p. 15 Regăsim aici exact același tip de descriere în indicațiile de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]