24 matches
-
planetă și „brevetat“ în Dacia, de strămoșii noștri Pelasgi > Valahi, face, totuși, câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
de strămoșii noștri Pelasgi > Valahi, face, totuși, câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
utilizată împreună(cu rândul) și numită moară cu șpreagă în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în gospodărie la nevoie se foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
al Studiului Grim ar fi necesar și în România. E timpul ca aceste milioane de cetățeni onești și drepți să fie apreciați pentru contribuția lor. E timpul să își ceară locul la masa rotundă care decide soarta țării. Să-și făcău auzită vocea. Să devină stăpîni în țara lor. Creștinilor le spunem să nu le fie rușine de identitatea lor creștină. Dimpotrivă. E vremea să-și ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern și structurile suprastatale îi batjocoresc și i-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/12-trilioane-de-dolari/ [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
se află un element de zidărie de argint. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află trei fascii ondulate, de argint, de aur și de argint. În vârful scutului, sub cele trei fascii, se află o roată de moară cu făcaie, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Liliacul reprezintă bogăția naturală a localității, semnificând seninătatea. Gura de mină reprezintă ocupația de bază a locuitorilor din zonă, iar verdele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Liliacul reprezintă bogăția naturală a localității, semnificând seninătatea. Gura de mină reprezintă ocupația de bază a locuitorilor din zonă, iar verdele și argintul semnifică prosperitatea și avuția acestora. Cele trei fascii împreună cu roata de moară cu făcaie pun în evidență o ocupație tradițională. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 STEMA - comunei Gârnic, județul Caraș-Severin Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Gârnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
Singureni Sate: Singureni, Crânguri, Stejaru Comuna Ulmi Sate: Ulmi, Căscioarele, Drăgăneasca, Ghionea, Icoana, Moșteni, Poenari, Trestieni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Comuna Bucșani Sate: Bucșani, Anghelești, Goleasca, Obedeni, Podișor, Uiești, Vadu Lat Comuna Bulbucata Sate: Bulbucata, Coteni, Făcău, Teișori Comuna Clejani Sate: Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea Comuna Crevedia Mare Sate: Crevedia Mare, Crevedia Mică, Dealu, Găiseanca, Priboiu, Sfântu Gheorghe Comuna Găiseni Sate: Găiseni, Cărpenișu, Căscioarele, Podu Popa Nae Comuna Ghimpați Sate: Ghimpați, Copaciu, Naipu, Valea Plopilor Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
o stâncă ce seamănă cu un profil uman privind spre stânga. Sunt plasate încă trei stânci de dimensiuni mai mici. Totul este de argint. În a doua partiție, pe fond roșu, este așezat rotorul unei turbine cu elice - roata cu făcaie, de aur. În a treia partiție, pe fond verde, se află un apeduct de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Aglomerarea de stânci și masivul cu profil de om
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
se află un apeduct de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Aglomerarea de stânci și masivul cu profil de om reprezintă Sfinxul Bănățean, important monument al naturii. Roata cu făcaie reprezintă o veche ocupație a locuitorilor, morăritul. Apeductul reprezintă o construcție ce datează din vremea împărătesei Mariei Tereza. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.16 Anexa 2.16 DESCRIEREA ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
consemnează comuna în plasa Argeșul a aceluiași județ, având 2740 de locuitori doar în satul Epurești. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei a apărut în aceeași plasă și comuna Gorneni, având 1059 de locuitori în satele Bănești, Chița, Făcău, Gorneni, Stâlpu și Coteni. În 1931, comuna avea în compunere satele Chirculești, Iepurești și Vasile Epurescu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Mihăilești, apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și avea în compunere satele Pucheni și Valea Largă, cu o populație de 1035 de locuitori ce trăiau în 206 case. În comună funcționau trei făcaie de moară, o școală și o biserică veche, reparată în 1844. În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, având în compunere satele Meișoarele, Pucheni și Valea Largă și cătunul Nicolaești, în total având 1582 de locuitori
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Haitești, Cercei și Furești, având în total 1052 de locuitori ce trăiau în 254 de case. În comună existau cinci mori sau făcaie, trei biserici și o școală cu 40 de elevi (dintre care 5 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1596 de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
și Valea Porcului, având în total 1160 de locuitori ce trăiau în 325 de case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi în cătunul Gura Bădicului, 2 biserici ortodoxe în satul Jghiab (Zghiabu), 9 mori de apă, 2 făcaie, o pivă, 4 fierăstraie și o cășerie pe muntele Mușa. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei Mânzălești, funcționa și comuna Mănești, în aceeași plasă, fiind formată din satele Apostari, Beșlii, Reghinești, Valea Ciomegei (astăzi, Satu Vechi) și Valea
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din cătunele: Glodul, Haleș, Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale schiturilor Cetățuia și Ciolanu și mănăstirea Bradu). Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei Tisău mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grăjdana. Aceasta era formată din cătunele
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
Dâmbovița și era formată din satele Costești, Bădeni, Piatra Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală și mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri și mori de apă cu făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Runcu, Costești, Bădeni, Piatra Epei (reședința), Ferăstraele și Brebu, având în total 2813 locuitori. În 1950, la desființarea județelor, comuna Runcu a trecut la raionul Pucioasa
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
alcătuiau comuna Mlăjetu, formată din cătunele Chirlești, După-Piatră, Între Sibice, Mlăjet, Păcura, Stănila, Topilele, Trestioara, Valea Lupului, Valea Rea și Valea Sibiciului, având în total 3150 de locuitori ce trăiau în 588 de case. În comună funcționau 2 mori, un făcău, o școală cu 30 de elevi și 4 biserici ortodoxe la Mlăjetu, Stănila, Valea Lupului și Valea Sibiciului. În 1925, cele trei comune își păstraseră în mare parte componența, erau arondate aceleiași plăși Buzău și aveau respectiv 2620 de locuitori
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
secolul al XIV-lea, sunt menționate în Transilvania primele șteampuri, acționate hidraulic, de măcinat minereuri. Asemenea dispozitive se răspândesc și în celelalte provincii române. Tot în secolul al XIV-lea este atestată construcția morilor de apă românești tip "roată cu făcaie", considerate un adevărat strămoș al turbinei hidraulice a lui Pelton. Aceeași tip de energie este folosită și la acționarea fierăstraielor, menționate în 1559 prin documentele domnitorului moldovean Alexandru Lăpușneanu și la presele cu valțuri la monetăria din Baia Mare (1580). La
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori". Neavând avere, flăcăul nu se poate căsători, astfel că singura
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bolintin-Deal 2. Mihai Vodă 5. Bolintin-Vale 1. Bolintin Vale 2. Crivina 3. Malu Spart 4. Suseni 6. Bucșani 1. Bucșani 2. Anghelesti 3. Golească 4. Obedeni 5. Podișor 6. Vadu Lat 7. Uiesti 7. Bulbucata 1. Bulbucata 2. Coteni 3. Făcău 4. Teișori 8. Buturugeni 1. Buturugeni 2. Pădureni 3. Podul Ilfovatului 4. Poștă 9. Calugareni 1. Calugareni 2. Branistari 3. Crucea de Piatră 4. Hulubesti 5. Uzunu 10. Ciorogîrla 1. Ciorogîrla 2. Dîrvari 11. Clejani 1. Clejani 2. Neajlovu 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
a doua zi, la școală, odată intrat În clasă, decreta scurt: „Ia să iasă la lecție Neacșu, Țoncu și M.“. Ne punea Întrebări foarte dificile ca să nu știm nimic și se uita cu mare admirație la figurile noastre mirate: „Două, făcău, treci la loc!“, „Un baston de mareșal, făcău, și diseară ne vedem pe centru!“); spaima celor notați În carnet Îi ținea treji toată noaptea să studieze la obiectele periculoase. Deodată, apărea ea; o simțeam de la o sută de metri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
clasă, decreta scurt: „Ia să iasă la lecție Neacșu, Țoncu și M.“. Ne punea Întrebări foarte dificile ca să nu știm nimic și se uita cu mare admirație la figurile noastre mirate: „Două, făcău, treci la loc!“, „Un baston de mareșal, făcău, și diseară ne vedem pe centru!“); spaima celor notați În carnet Îi ținea treji toată noaptea să studieze la obiectele periculoase. Deodată, apărea ea; o simțeam de la o sută de metri, nu era nici un dubiu, acel mers lin, acea alunecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Cetatea Căscioarele Dimitrie Cantemir Comana Chirculesti Dobreni Comasca Chiriacu Falaștoaca Copaciu Chita Florești Crivina Cocioc Gogoșari Crovu Corbeanca Gostinu Crucea de Piatră Cosoba Grădinari Daia �� Coteni Grădiștea Daița Crânguri Greacă Drăgănescu Cupele Herăști Frasinu Drăgăneasca Hobaia Frățești Drăghiceanu Hodivoaia Găujani Făcău Hotarele Ghimpați Găiseanca Hotarele Deal Ghizdaru �� Găiseni Hulubești Gorneni Ghionea Iepurești Malu Golească Izvoarele Malu Spart Goștinari Izvoru/Vânători Mihai Vodă Icoana Joița Naipu Izvoarele Letca Nouă Ogrezeni Izvoru/Gogoșari Marșa Oinacu ianculești Meletie Plopșoru Miloșești Mihai Bravu Remus Mirau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]