53 matches
-
tropic al Capricornului, taci! Austrul privește zănatica mână cum scrie, cum scrie pe foi de opal și nimeni, dar nimeni nu Îndrăznește neiosul să-l facă să tacă-n undrea. Crăiasă a Zăpezilor, vino mai aproape! Furtuni. Copaci smeriți. Doar făclieri de-o noapte. Întrupare a batrâneții nemeritate, Înțelepciune rememorată pe zidul din mine, avarul! Copilărie, paradis al credinței pierdute, unde mi-ai ascuns tinerețea de ieri? În afara timpului viețuiesc, În afara secundei mă las mistuit de-o șopârlă cu buze de
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
falsuri. Pentru că vorbele și scrisele lor au fost și au rămas niște falsuri, întrucât procesul revistei Facla - social-democrată de certă orientare anarhistă - cu Regele Carol I nu a avut loc niciodată și deci nici sentința de condamnare a celor patru făclieri nu a fost pronunțată niciodată de nici-o instanță judecătorească din București sau din "vechiul regat" al României. Părându-mi-se că, totuși, nu se cuvine să presupun, oricât de oportuniști și oricât de sinceri în ignoranța lor vor fi fost
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se dă pe gratis între camarazi de infantilism" (doar fiindcă iubitorii de poezie sînt strîmtorați, iar nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
de portret contaminate de "nebunia" modelului. În mijloc, superba eretică și poezia ei stau contopite într-un înveliș ignifug transparent, prin care se vede alt foc, alimentat doar din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă convorbire cu tinerii făclieri, "sînt o egoistă, pentru că fiind foarte interesată de mine și de ceea ce fac eu, ceilalți chiar că nu mă interesează" și "am plătit imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că puțin îmi pasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Perpessicius, susținător al „centrismului estetic”). În Prefața la acest volum, criticul își exprimă, laolaltă cu o posibilă ascendență spirituală, și coordonatele unui posibil crez estetic: „Pompiliu Constantinescu, Ș. Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu sunt, în deceniile trei și patru ale veacului, făclierii nedescurajați de obstacole ai acestui spirit. Continuau ceea ce începuse Maiorescu, întăriți în acțiunea lor solidară de convingerea că aceasta și nu alta e calea de urmat /.../ În ceea ce ne privește, tot aici ne găsim îndreptățirea pentru ceea ce întreprindem, după puterile
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
și dezavantajul de a nu putea fi cunoscuți astăzi. Cunoscuți nominal, vreau să spun, deoarece, categoric lucru, ca entitate colectivă de oameni ai unei înalte conștiințe, ei sunt, clar, unii dintre cei citați mai înainte. Ca animator al lor, ca făclier al lor, cum spunea un înalt ierarh, rămâne cunoscut Episcopul Grigorie care, însă, a avut de plătit cu viața pământească pentru această notorietate publică, asemenea înaintașului său întru jertfire Irineu Mihălcescu și, după cum se bănuiește, chiar a Patriarhului Nicodim. Din
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
inferioare) al Volocii, cel puțin prin coexistența unei toponimii parțial identice. Nu întâmplător, am zis, căci mesagerul-comisionar dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, ajuns din nou (a câta oară?) în locurile de baștină ale străbunilor săi, își continua misiunea autoasumată de făclier al Neamului, stirpe înnobilată și de apartenența la ea a Românului Gheorghe Gorda de la Cernăuți. Ei sunt cei animați profund de o zicere adâncă, ce le era imprimată în conștiință fără a fi fost nevoie ca aceasta să ajungă la
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
se părea c-am pătruns într-o lume ireală de vis!... Acolo-n templul tăcerii, puteam s-ating până și stelele, Iar luna îmi zâmbea fericită ascunzându-mi misterele... Cu fiecare minut ce trecea, întunericul devenea tot mai gros, Dar făclierii cerului luminau, ca să văd că-n jur este frumos. Îmi era teamă, ca să rostesc vreo silabă din bucuria fericirii, Ca să nu tulbur cu nimic liniștea din templul nocturn al tăcerii. N-aș fi vrut să trezesc pe Cineva acolo: în
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
din negura acestor vremi. Avem exemplul cel mai convingător că vom reuși prin devotată soție doamna Mariana Brăescu-Silvestri, prin prietenii și colaboratorii din ce in ce mai mulți și mai buni ca vom transforma România într-o Grădină a Maicii Domnului. Artur va rămâne făclierul, înțeleptul care aduce lumină, pacea și bunăstarea tuturor românilor. Cu recunoștință și gânduri curate să-l căutăm în Împărăția cuvintelor alese. Pios omagiu și flori de gand și ruga aprinsă pentru înaintașul minunat Artur SILVEȘTRI. Dumnezeu să-i vegheze odihnă
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi sunt, negreșit, cu gândul la DISTINȘII și FRUMOȘII mei PRIETENI BASARABENI care comemorează, cu tristețe, UNIREA cea repede destrămată. Mă închin - de-aici, din masa românității - în fața STATURII lor de FĂCLIERI ai REDEȘTEPTĂRII NAȚIONALE! Și adăst ca vrednica lor osârdie întru REÎNTREGIREA ROMÂNIEI să se împlinească repede și pentru VEȘNICIE! Le reiterez basarabenilor dragi spovedania mea poetică, în numele celor neputincioși în fața Istoriei: SPOVEDANIE, PE MALUL DREPT Mă iartă, frate, de mai
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
orașele și târgurile, neutilizarea gazului lampant în iluminare, până în 1859, au fost principalele cauze ale sporirii numărului de ateliere în care se produceau lumânări de seu. În statisticile vremii, meșteșugarii și calfele din această ramură sunt trecuți sub denumirea de „făclieri și săponari”. În 1845, în Botoșani, se aflau 42 de făclieri și săponari, iar în Iași 46 de făclieri și săponari creștini, în afara meșterilor de alte confesiuni. Deoarece confecționarea lumânărilor presupune un proces de producție mai complicat și chiar o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost principalele cauze ale sporirii numărului de ateliere în care se produceau lumânări de seu. În statisticile vremii, meșteșugarii și calfele din această ramură sunt trecuți sub denumirea de „făclieri și săponari”. În 1845, în Botoșani, se aflau 42 de făclieri și săponari, iar în Iași 46 de făclieri și săponari creștini, în afara meșterilor de alte confesiuni. Deoarece confecționarea lumânărilor presupune un proces de producție mai complicat și chiar o calificare mai pretențioasă, producerea lor se efectua, într-o măsură mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care se produceau lumânări de seu. În statisticile vremii, meșteșugarii și calfele din această ramură sunt trecuți sub denumirea de „făclieri și săponari”. În 1845, în Botoșani, se aflau 42 de făclieri și săponari, iar în Iași 46 de făclieri și săponari creștini, în afara meșterilor de alte confesiuni. Deoarece confecționarea lumânărilor presupune un proces de producție mai complicat și chiar o calificare mai pretențioasă, producerea lor se efectua, într-o măsură mai mare decât în alte ramuri, în ateliere specializate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton cu atâția alții, „partidul-părinte”, privind dezmierdător la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară își trăiește, în declamații sterpe, „ora extazului”. A scris și teatru (Pământ blagoslovit, 1938, Muzica stelelor, 1947, Făclierii, piesă apărută în ziarul „Înainte”, 1972), însă de o totală insignifianță. În publicistică, incisivitatea lui C. are răbufniri de pamflet. Compasiunea față de dezmoșteniții soartei se întovărășește cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care se pitesc îndărătul unor caraghioase
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
ursitoare cernită, De fruntea‐mi senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri și ape sihastre și tremuratele prietene astre ... Ah, maică, sicriu pregătește, Așterne de moarte măsurile, Făclieri și stegari și alaiuri tocmește. Ah, totu‐ i tăcere, și zidul uitării tot crește și crește ... Nu‐ i nimeni în jur, nu e nime Nici unda nu bate, nici undele știme. 60 Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Divanul nu este doar al Moldovei, ci al “Cnejiei Moldovei”. Drept să-ți spun, mie mi se pare că asta e doar un moft al Divanului... --Cumetre, trage-te mai aproape și ascultă ce spune la 1 august 1779 “Gheorghie făclierul”, care face un zapis “la mâna... cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum am nămit o dugheană făclierie pe Podul Vechiu... și tocmala esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu în Cizmărie... trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi vinde - de această dată fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi fost. Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lângă Cîrste armanul, în Iași...au vândut lui Salî aga turcul”. Ia spune-mi, te rog, știi cine a fost de față la întocmirea zapisului? Nu-i greu de aflat, părinte. Ascultă doar: „Cârste arman; Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]