55 matches
-
de portret contaminate de "nebunia" modelului. În mijloc, superba eretică și poezia ei stau contopite într-un înveliș ignifug transparent, prin care se vede alt foc, alimentat doar din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă convorbire cu tinerii făclieri, "sînt o egoistă, pentru că fiind foarte interesată de mine și de ceea ce fac eu, ceilalți chiar că nu mă interesează" și "am plătit imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că puțin îmi pasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se dă pe gratis între camarazi de infantilism" (doar fiindcă iubitorii de poezie sînt strîmtorați, iar nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar - timp în care abia s-a uscat cerneala din celălalt act - adică la 20 august 1666
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Divanul nu este doar al Moldovei, ci al “Cnejiei Moldovei”. Drept să-ți spun, mie mi se pare că asta e doar un moft al Divanului... --Cumetre, trage-te mai aproape și ascultă ce spune la 1 august 1779 “Gheorghie făclierul”, care face un zapis “la mâna... cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum am nămit o dugheană făclierie pe Podul Vechiu... și tocmala esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia... Cari toati acesti cuprind chiriia o sută șaizeci și cinci de lei>. --Curajos făclierul, fiindcă spune: “di s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-a întâmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu în Cizmărie... trei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi vinde - de această dată fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi fost. Acum însă o întrebare nu-mi dă pace, sfințite. --S-o auzim: --Pentru ce, la 27 august 1676 (7184
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Perpessicius, susținător al „centrismului estetic”). În Prefața la acest volum, criticul își exprimă, laolaltă cu o posibilă ascendență spirituală, și coordonatele unui posibil crez estetic: „Pompiliu Constantinescu, Ș. Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu sunt, în deceniile trei și patru ale veacului, făclierii nedescurajați de obstacole ai acestui spirit. Continuau ceea ce începuse Maiorescu, întăriți în acțiunea lor solidară de convingerea că aceasta și nu alta e calea de urmat /.../ În ceea ce ne privește, tot aici ne găsim îndreptățirea pentru ceea ce întreprindem, după puterile
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
lângă Cîrste armanul, în Iași...au vândut lui Salî aga turcul”. Ia spune-mi, te rog, știi cine a fost de față la întocmirea zapisului? Nu-i greu de aflat, părinte. Ascultă doar: „Cârste arman; Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul cu trudă și care sunt de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu! D apoi fără potcovar! Ai mai vedea caii alergând ca vântul sau trăgând în ham? Nici vorbă. Așa că făclierul și potcovarul sunt oameni ce merită tot respectul. Acum însă să ne întoarcem la Salî aga turcul...Numai că... Numai că ce, părinte? Numai că aceste locuri de case au stat în mâna lui Salî aga turcul taman cât stă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc sterp, pe care armenii au avut case, le-au dărâmat și au început să facă altele, dar „egumenul de Băboiu nu îngăduiește”. Pe unde am umblat, am tot întâlnit felinare. Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de făclierii întâlniți în cele cărți citite. Uneori, în chip de martori la cine știe ce judecată sau chiar în chip de vânzători sau cumpărători de case, dughene sau locuri. Mereu i-am crezut oameni nevoiași, care își agonisesc cu mare trudă cele trebuincioase
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumînări mari de său. Și di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiriia, cum și eu di s-a întîmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau și anul făclierii să începi din let 1779 avgust 1”. Și „Gheorghie făclieriul” a mai „nămit” și o pivniță de alături cu șaizeci și cinci de lei pe an. Dar îl lasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiriia, cum și eu di s-a întîmpla ca să nu lucrez în făclierii prețul ci-l arăt mai sus tot să-l dau și anul făclierii să începi din let 1779 avgust 1”. Și „Gheorghie făclieriul” a mai „nămit” și o pivniță de alături cu șaizeci și cinci de lei pe an. Dar îl lasă pe postelnic „Și-și puie...doî poloboci cu vin în pivniță”. Însă nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1779 avgust 1”. Și „Gheorghie făclieriul” a mai „nămit” și o pivniță de alături cu șaizeci și cinci de lei pe an. Dar îl lasă pe postelnic „Și-și puie...doî poloboci cu vin în pivniță”. Însă nu înainte de 1 august 1779. Făclierul nostru a pus ochii și pe patru dughene alăturate făclieriei, pe care va plăti chirie „cîte triisprăzăci lei”, dar pe una numai „unsprăzăci lei” începând de la aceeași dată. Uite cum își încheie el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
începând de la aceeași dată. Uite cum își încheie el zapisul: „Toți acești cuprind chiriia o sută șaizăci și cinci de lei, acești bani toți să aibu a-i plăti după tocmală; și am iscălit. Let 1779 avgust 1” D-apoi făclierul era om isteț. El știa să facă socoteli, că altfel nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a plătit până la 1 august 1783 fără nici o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ursitoare cernită, De fruntea‐mi senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri și ape sihastre și tremuratele prietene astre ... Ah, maică, sicriu pregătește, Așterne de moarte măsurile, Făclieri și stegari și alaiuri tocmește. Ah, totu‐ i tăcere, și zidul uitării tot crește și crește ... Nu‐ i nimeni în jur, nu e nime Nici unda nu bate, nici undele știme. 60 Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Simionov , T. Rătescu și A. Tenea, pe care îl prezida chiar G. Tutoveanu, făcându-i interesați să întemeieze local - ce? - o bibliotecă pentru... popor. Entuziaștii vor fi reamintiți, pe parcurs, nu num ai ca solii dorinței majorității bârlădenilor, ci și făclierii lor, care-și vor exprima aspirațiile în toată presa locală care nu era deloc neînsemnată la Bârlad, dar și prin gazetele c are viețuiau în toate colțurile României - de la Cernăuți și Suceava, de la Siret și Botoșani, până la Craiova și București
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
orașele și târgurile, neutilizarea gazului lampant în iluminare, până în 1859, au fost principalele cauze ale sporirii numărului de ateliere în care se produceau lumânări de seu. În statisticile vremii, meșteșugarii și calfele din această ramură sunt trecuți sub denumirea de „făclieri și săponari”. În 1845, în Botoșani, se aflau 42 de făclieri și săponari, iar în Iași 46 de făclieri și săponari creștini, în afara meșterilor de alte confesiuni. Deoarece confecționarea lumânărilor presupune un proces de producție mai complicat și chiar o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]