55 matches
-
aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia se numără și
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia se numără și
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus by http://uzp.org.ro/temnita-pentru-spovedanie-preotul-gheorghe-tatu-din-sebesul-de-sus/ [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
a cunoscut suzeranitatea regatului ungar, dar și pe cea a sultanilor otomani. Spre sfârșitul secolului XIV, Mircea cel Bătrân se intitula și domn al Țării Făgărașului, până la Olt. Cetatea este legată apoi de ascensiunea politică a lui Ștefan Mailat, nobil făgărășean care ajunge la demnitatea de voievod al Transilvaniei. În anul 1599, Mihai Viteazul dăruiește cetatea Doamnei Stanca, soția sa. Ceva mai târziu, în secolul al XVII-lea, cetatea Făgărașului este reședință a principilor Transilvaniei și găzduiește de câteva ori chiar
Investiție de aproape 10 milioane de euro în două cetăți de la munte by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101393_a_102685]
-
a portretului unei redări facile. Portretul de față impresionează prin imobilitatea și concentrarea din privire, gravitatea fizionomiei, demnitatea și siguranța de sine conferindu-i o înfățișare expresivă călugărului. Foarte probabil personajul reprezintă unul dintre călugării întâlniți de Dimitrescu în itinerariul făgărășean, întreprins în perioada 1924-1925. Un sensibil portret este semnat de Ștefan Dimitrescu în 1931-1932. Personajul este Lily (soția lui Ionel Teodoreanu) Căutările lui Ștefan Dimitrescu în regimul estetic aveau să se resfrângă asupra întregului spectru al creației sale. Dacă în
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
neprobantă de la viață. Întâi, clipa a trecut prin testul rezistării la timp, apoi i s-a dat, pentru că, odată intrată în viața artistului, a fost exploatată până la stoarcere. Înainte de a li se da clipe de viață, artiștilor, Dumnezeu le testează! Făgărășean, venit de la Brașov, Ștefan Câlția, o copilărie întreagă a trecut prin întâmplări constrângătoare, a primit și trăit de la viață frământări și canoane printre oameni care, fie au fost duși la pușcărie, fie au fugit să lupte în munți, fie au
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_caltia_penelul_in_aurel_v_zgheran_1389625977.html [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
cu «mierea» colhozului, la prispele lor, unde greul vieții a fost răscumpărat de viața dulce patriarhală, plină de bunătatea trăirii după cum li s-au croit soarta și după cum s-au așezat în timp tradițiile vechi, din părinți în părinți, ale făgărășenilor. Nu păreau constrângeri tiranice pentru Ștefan Cîlția, în copilărie, întâmplările din satul său. Mai mult decât atât: îl înveseleau! Era copil și avea intuiția trăirii schimbărilor, urcării treptelor de conștiință, cunoaștere, înțelegere, consumare și regenerare a faptului și ordinii vieții
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_caltia_penelul_in_aurel_v_zgheran_1389625977.html [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre aceștia se numără și
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
din Vrancea, regiune seismologică unde se produc cutremure caracterizate prin eliberarea unei mari cantități de energie, determinând cele mai mari pagube pentru populație. Pe lângă această regiune, pe teritoriul României mai sunt cunoscute și alte arii seismice, cum ar fi: aria Făgărășeană, aria Banatică-Danubiană, aria de Nord-Vest, aria Transilvană și aria Pontică. În conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituții specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199209_a_200538]
-
din Vrancea, regiune seismologică unde se produc cutremure caracterizate prin eliberarea unei mari cantități de energie, determinând cele mai mari pagube pentru populație. Pe lângă această regiune, pe teritoriul României mai sunt cunoscute și alte arii seismice, cum ar fi: aria Făgărășeană, aria Banatică-Danubiană, aria de Nord-Vest, aria Transilvană și aria Pontică. În conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituții specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
să de Securitate. În 15/16 ian. 1950 este a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii în 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 oct.1955 până în aprilie 1956. În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
ascunzișurile pădurii. Doar o cărare de munte străbătea acest loc izolat. Obștea era constituită din 5-6 călugări cu viață aspră de pustnicie. În pomelnicul mănăstirii, alături de cei menționați anterior, mai apar și călugării Augustin și Ivanichie. Ca toate celelalte mănăstiri făgărășene, apărătoare ale credinței ortodoxe, mănăstirea de la Dejani a fost distrusă de armatele generalului Bukow, din ordinul împărătesei Maria Tereza, căzând victimă a luptei de catolicizare dusă de Imperiul austro-ungar în secolul al XVIII-lea. Astfel în 1761 călugării de la Dejani
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
fost martirizați, doar câțiva fugind dincolo de munți, la mănăstirile din Argeș. La ruinele mănăstirii au venit de-a lungul vremii credincioși și preoți în pelerinaj, rugându-se pentru vremuri mai bune. După 1989 a renăscut dorința refacerii acestui centru monastic făgărășean. Sub oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Antonie, Mitropolitul de atunci al Ardealului, episcopul vicar al acelei vremi - Prea Sfințitul Serafim Făgărășeanul - era în căutarea unor monahi vrednici în a relua viața mănăstirească a Dejanului cu tot ceea ce ținea de reconstrucția mănăstirii
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
credincioși și preoți în pelerinaj, rugându-se pentru vremuri mai bune. După 1989 a renăscut dorința refacerii acestui centru monastic făgărășean. Sub oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Antonie, Mitropolitul de atunci al Ardealului, episcopul vicar al acelei vremi - Prea Sfințitul Serafim Făgărășeanul - era în căutarea unor monahi vrednici în a relua viața mănăstirească a Dejanului cu tot ceea ce ținea de reconstrucția mănăstirii. Primii pași spre însemnarea acestui loc cu o troiță i-a făcut, cu puțin timp înainte să moară, părintele Aurel
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
secolele XV-XVI din boieronatul Ucei. Încă de la prima atestare documentara în anul 1509, sătul este pomenit că fosta stăpânire a lui Bârsan de Ucea și a Anei Ziin din același sat, care le-au pierdut datorită participării la acțiunile boierilor făgărășeni din anul precedent, legate de readucerea țării sub dominația domnului muntean Mihnea Voievod. Din acest motiv și pentru 50 de florini dați pentru întreținerea cetății, boierii Coman de Ucea și fiii săi, Vladimir, Stanislav, Bărbat, Barbul, Toma, si Radul au
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
a fost confirmat adesea de către membrii familiei prin relatărilor lor în diverse ocazii. După spusele lor, Ioan Popp Moldoveanu s-a stabilit la începutul carierei în Făgăraș, acolo unde s-a și căsătorit cu Elena Ivan care era de origine făgărășeană. Ioan Popp a executat la început lucrări de sculptură și pictură ajutat de fiul său Nicolae, prin bisericiile românești, precum și lucrări comandate de persoane particulare sau oficialități din Făgăraș, unde era apreciat în mod deosebit. Așa cum afirmă Corneliu Comănescu, chiar dacă
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
etnic asemanător de conviețuire și asimilare reciprocă a existat tot în Evul Mediu, între meglenoromânii vlahi și cumano-pecenegii bizantini din zona Meglen (azi în nordul Greciei nu departe de hotarul cu Bulgaria). Rămâne de stabilit dacă originile cumanilor și pecenegilor făgărășeni au fost aceleași cu cele ale rudelor lor de sânge din Meglen, dat fiind faptul că numele Berivoi apare atât ca denumire actuală a unui sat străvechi din Tara Fagarașului cât și ca nume al căpeteniei valahe din secolul al
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
aparținut Munteniei, nenumărate sate fiind proprietatea domnilor munteni și a urmașilor lor: Legăturile de credință și de neam dintre munteni și făgărășeni au fost astfel extrem de solide și trainic consolidate de-a lungul a multor veacuri. De altfel, în lupta făgărășenilor pentru păstrarea ortodoxiei, puternic amenințată de intoleranța principilor maghiari calvini (sec. XVII) sau de prozelitismul catolic austriac(sec.XVIII), dar și în cea de conservare a ființei românești, rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
de dominație maghiară calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca într-un glas satele de sub munte au răspuns comisiei de comunicare a ""Patentei de unire"", care dispunea unirea cu Roma catolică, asemenea sătenilor din Bucium, că ""...noi suntem gata să
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
ne pustiim și pribegim decât să ne ținem preot unit"". Într-o zguduitoare scrisoare datând din 1759, jupânul Ioan Oancea din Făgăraș scria: A fost firesc așadar ca în 1759, la declanșarea răscoalei anti-uniație condusă de călugărul Sofronie de la Cioara, făgărășenii să fie primii care au participat în masă la aceasta. În 53 de sate din 61, ortodocșii și-au luat înapoi bisericile și moșiile bisericești de la uniți. Lucrurile însă au continuat să se agraveze, astfel că în 1761 aproape toate
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Germania situându-se într-o zonă fără risc seismic. De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice - transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice -, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
din Țara Românească. Boieri munteni stăpâneau moșii în Făgăraș, la fel cum boieri locali, români, primiseră și ei danii acolo de la domnitorul Țării Românești. Cu toate acestea, Sigismund de Luxemburg, ca senior, își păstra toate prerogativele stăpânirii pe teritoriul ducatului făgărășean. Spre exemplu, în 1397 dă porunci și ține scaun de judecată pe când se afla în Făgăraș. Amlașul este și el bine delimitat în două acte din 1366 și 1383. Ultimul indică următoarele hotare: muntele Berch, Apoldul de Sus, râul Hepsich
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în anul 1224 a "silvei Blacorum et Bissenorum" (pădurea blazilor și a pecenegilor) posibil între Munții Făgăraș și Valea Oltului, în "zona străbătută de numeroase ape, unde există toponime și hidronime de origine turcică". Pe teritoriul de azi al așezării făgărășene Viștea de jos a existat chiar o episcopie catolica a cumanilor. De altfel, zona etnografică a Viștei poartă denumirea de Valea Izinelor, numele "Izin" putând fi de proveniență turcică , dar si slavă Cumanii poate și-au lăsat amprenta în denumirile
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
decât boieri (cu mici excepții, după cum se va vedea) care erau legați de căpitanul cetății și care își vor apăra tot timpul drepturile, care sunt aceleași cu ale boierilor munteni. Tocmai datorită perseverenței cu care își apără drepturile boierești, boierii făgărășeni nu au putut accede în elita politică a Transilvaniei, ei nefiind recunoscuți drept nobili. O singură excepție se înregistrează în toată istoria medievală a Țării Făgărașului, este vorba de familia Mailat din Comăna, care a avut un rol decisiv în
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
multe, deși există numeroase studii publicate despre Ștefan Mailat. Putem exclude varianta conform căreia strămoșii familiei Mailat sunt cei care au construit cetatea Făgărașului în sec. XIV deoarece nu avem nici o dovadă și, pe deasupra, se cunoaște destul de bine istoria familiilor făgărășene în sec. XIV-XV. De asemenea putem exclude și varianta, destul de lacunară a lui Octavian Popa conform căreia: „Matei Mailat, tatăl lui Ștefan, în jumătatea a doua a veacului XV era proprietar și în Ungaria, dar pe la 1480 a trecut în
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]