79 matches
-
de regimul comunist... Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota neamului românesc sunt prezentate principalele repere ale vieții monahale din Eparhia Covasnei și Harghitei, fiind redate informații și imagini despre următoarele mănăstiri: Mănăstirea Doamnei și Mănăstirea „Sfântul Ilie” din municipiul Toplița, Mănăstirea Făgețel, Mănăstirea Mărcuș, Mănăstirea Izvoru Mureșului, Mănăstirea Sita Buzăului, Mănăstirea Valea Mare, Schitul Dumbrăvioara, Schitul Gura Izvorului și Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din municipiul Miercurea Ciuc. Capitolul Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhipăstor și slujitor la sfintele altare din Carpați, este dedicat reliefării celor cincisprezece
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
drum, care m-a mai înseninat au fost trupele de jandarmi cu logistica din dotare care stăteau discrete pe șosele lăturalnice gata de intervenție și mănăstirile ortodoxe ridicate în ultimii ani ca niște semne ale ortodoxiei române perene: Izvorul Mureșului, Făgețel etc. Am intrat în județul Bacău parcă venit dintr-o țară străină. Mi-a căzut o lacrimă pe obraz la monumentul din Palanca al ofițerului austro-ungar Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, eroul romanului ” Pădurea Spânzuraților”, ucis de comandamentul austro-ungar
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1463252648.html [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
-se, Boia - „râul nebun” care se varsă în Olt, chiar în fața muntelui Gorgane, aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
așa, puțini oameni au văzut vreodată peisajul comunei Itești, și fin, și sălbatic, îngânat de zbuciumul Bistriței și de foșnetul codrilor. Cel mai mare ca suprafață, dintre satele componente ale comunei este Itești. Urmează satul Dumbrava, iar satele Ciumași și Făgețel sunt mai mici și se situează pe spinarea stâncoasă a dealului pe sub care se varsă sugrumată de canalizări și hidrocentrale, Bistrița. Comuna Itești este așezată, așadar, în partea nord- estică a orașului Bacău, pe o zonă colinară și de șes
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
pe drumul luminii, iar oamenilor le-au revenit zâmbetul și speranța. Itești a fost comună, dar s-a desființat, ca urmare a unei reîmpărțiri administrativ teritoriale, pentru ca în anul 2005 să fie reînființată, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel, din comuna Berești Bistrița. Primele ei atestări documentare datează din 19 aprilie 1599, iar denumirea i se datorează boierului Itescu, întemeietorul așezării. Ambianța locală are ca primă cauză apropierea interumană. Între și din rîndul localnicilor, primul primar al reînființatei comune
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Petruț Pârvescu așa ca între prieteni vă spun cărtărescu simona iaru & company nu-și mai aduc aminte călin vlasie câte ceva poate despre sfârșitul lumii și generația douămiistă se vorbea rareori pe la colțuri în șoaptă pixelii au trecut și prin păcala făgețelului lumina mai mult intermitentă a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu știau
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
în mod special, romanța? Felicia Filip: Drept să vă spun, eu m-am născut în orașul Slatina, județul Olt și am copilărit la bunicii din partea mamei, într-o comună care se află între județul Olt și Argeș, care se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea mamei foarte numeroasă, unde de sărbători, în special de CRĂCIUN și de PAȘTE era tradiția să ne întâlnim toți nepoții. Și eram... Doamne-Dumnezeule!... câți de mulți nepoți, că ne distram cu adevărat, eram fericiți. Bunica a fost
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/In_dialog_cu_o_mare_stea_a_muzicii_felicia_filip.html [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Din piscul șoimului (borna 10) coboară și traversează pârâul Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre valea Mureșului și valea Borzia, coboară pe creasta secundară până la limita pădurii (borna 68) și urmărește limita fondului forestier și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Jos 24. Vălișoara 25. Vorta B. Parțial ------- 1. Beriu - Cucuis - Magureni - Poieni - Sibisel 2. Bosorod - Alun - Bobaia - Cioclovina - Luncani - Prihodiste - Târsa - Ursici 3. Branisca - Barastii Iliei - Cabesti - Furcsoara - Gialacuta 4. Carjiti - Cherghes 5. Densus - Criva - Poieni - Stei 6. Dobra - Bujoru - Făgețel - Panc - Panc-Saliste - Stancesti - Stancesti-Ohaba 7. Geoagiu - Bâcâia - Bozes - Geoagiu-Băi - Homorod - Mermezeu-Valeni - Renghet - Văleni 8. Gurasada - Boiu de Jos - Boiu de Sus - Carmazanesti - Danulesti - Runcsor - Vica 9. Lapugiu de Jos - Bastea - Cosești - Fintoag - Holdea - Lapugiu de Sus - Ohaba 10. Martinesti - Măgura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, orașul Uricani și Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmărește spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgețel - Vârful. Făgețel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulișa, 1555 m. și Vârful. Tulișa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulișa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comuna Itești, județul Bacău, având în componență satele Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel. ... (2) Reședința comunei Itești se stabilește în satul Itești. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Berești-Bistrița are în componență satele Berești-Bistrița, Brad, Climești și Pădureni. ... (2) Reședința comunei Berești-Bistrița rămâne în satul Berești-Bistrița. ... Articolul 3 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168884_a_170213]
-
următorul cuprins: "150.462"; coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public (Hotărârea Consiliului Local Ghindăoani 28/26.04.2007)"; - la poziția 27, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.7.1."; coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Făgețel"; coloana 3 va avea următorul cuprins: "Ghindăoani; De la Ghiban Vasile la Moga Valer; Lungime = 700 m, lățime = 5 m; Drum pietruit"; coloana 5 va avea următorul cuprins: "80.894"; coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public (Hotărârea Consiliului Local
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220916_a_222245]
-
Comuna Berești-Bistrița Sate: Berești-Bistrița, Brad, Climești, Pădureni Comuna Blăgești Sate: Blăgești, Buda, Poiana Negustorului, Țârdenii Mari, Valea Lui Ion Comuna Gârleni Sate: Gârlenii de Sus, Gârleni, Lespezi, Șurina Comuna Hemeiuș Sate: Hemeiuș, Fântănele, Lilieci Comuna Ițești Sate: Ițești, Ciumași, Dumbrava, Făgețel Comuna Letea Veche Sate: Letea Veche, Holt, Radomirești, Ruși-Ciutea, Siretu Comuna Prăjești Sat: Prăjești Comuna Săucești Sate: Săucești, Bogdan Vodă, Costei, Schineni, Șerbești, Siretu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BUHUȘI Localități componente: Buhuși, Marginea, Runcu Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Tușnad, Tușnad Nou, Vrabia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul BĂLAN Localitate componentă: Bălan Comuna Cârța Sate: Cârța, Ineu Comuna Ciceu Sate: Ciceu, Ciaracio Comuna Ciumani Sat: Ciumani Comuna Dănești Sat: Dănești Comuna Frumoasa Sate: Frumoasa, Bârzava, Făgețel, Nicolești Comuna Lunca de Jos Sate: Lunca de Jos, Barațcoș, Poiana Fagului, Puntea Lupului, Valea Boroș, Valea Capelei, Valea Lui Antaloc, Valea Rece, Valea Întunecoasă Comuna Lunca de Sus Sate: Lunca de Sus, Comiat, Izvorul Trotușului, Păltiniș-Ciuc, Valea Gărbea, Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Lăzarea, Ghiduț Comuna Lupeni Sate: Lupeni, Bisericani, Bulgăreni, Firtușu, Morăreni, Păltiniș, Păuleni, Satu Mic, Sâncel Comuna Porumbeni Sate: Porumbenii Mari, Porumbenii Mici Comuna Praid Sate: Praid, Becaș, Bucin, Ocna de Jos, Ocna de Sus, Șașvereș Comuna Remetea Sate: Remetea, Făgețel, Martonca, Sineu Comuna Săcel Sate: Săcel, Șoimușu Mare, Șoimușu Mic, Uilac, Vidacut Comuna Secuieni Sate: Secuieni, Bodogaia, Eliseni Comuna Șimonești Sate: Șimonești, Bențid, Cehețel, Chedia Mare, Chedia Mică, Cobătești, Cădaciu Mare, Cădaciu Mic, Medișoru Mare, Mihăileni, Nicoleni, Rugănești, Turdeleni, Tărcești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bulzeștii de Sus Sate: Bulzeștii de Sus, Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera, Tomnatec Comuna Burjuc Sate: Burjuc, Brădățel, Glodghilești, Petrești, Tisa, Tătărăști Comuna Crișcior Sate: Crișcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapți Comuna Dobra Sate: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgețel, Lăpușnic, Mihăiești, PanC, Panc-Săliște, Roșcani, Rădulești, Stretea, Stâncești, Stâncești-Ohaba Comuna Gurasada Sate: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Câmpuri de Sus, Câmpuri-Surduc, Cărmăzănești, Dănulești, Gothatea, Runcșor, Ulieș, Vica Comuna Ilia Sate: Ilia, Bacea, Bretea Mureșană, Brăznic, Cuieș, Dumbrăvița, Sârbi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
(n. 1922, Făgețel, Argeș - d. 1980, București) a fost un amiral român, care a fost comandant al Forțelor Navale Române în perioadele 1952-1954 și 1959-1961. S-a născut la 5 aprilie 1922 în localitatea Făgețel(u), județul Argeș. Studii: Gimnaziul Comercial Constanța (1940
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
(n. 1922, Făgețel, Argeș - d. 1980, București) a fost un amiral român, care a fost comandant al Forțelor Navale Române în perioadele 1952-1954 și 1959-1961. S-a născut la 5 aprilie 1922 în localitatea Făgețel(u), județul Argeș. Studii: Gimnaziul Comercial Constanța (1940), cursul de locțiitori E.C.P. la Pitești (iul. - sept. 1945), cursul academic superior de perfecționare comandanți și șefi de state majore de mari unități de pe lângă Academia Militară Generală (ian. - iul. 1953) Grade militare
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
Ramuri este o revistă literară, care apare lunar la Craiova, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Revista a fost înființată din inițiativa a doi adolescenți entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, la acea data încă elevi ai liceului "Traian" din Turnu Severin, primul număr apărând la 5 decembrie 1905, în Craiova, ca "revistă literară lunară". Din 1908 apariția a devenit bilunară, iar din 1910 săptămânală. Revista avea o
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
Purcaru. În ziua de 5 decembrie 2005, revista și-a sărbătorit centenarul, ocazie cu care, la actualul sediu al redacției, a fost dezvelită o placă memorială cuprinzând numele directorilor, respectiv redactorilor-șefi, ai revistei de la începuturi și până acum: C. Șaban Făgețel (1905-1915; 1928-1947), D. Tomescu (1905-1915; 1928 - 1945), Nicolae Iorga (1915-1927), Ilie Purcaru (1964-1969), Alexandru Piru (1969-1976), Mihai Pelin (interimar, 1976), Romulus Diaconescu (interimar, 1977), Marin Sorescu (1978-1990), Gabriel Chifu (din 1990). În 1966 Miron Radu Paraschivescu a înființat un supliment
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă geto- dacă și latină, ce dovedesc existența unei populații românești, care au preluat termenii de la strămoșii lor. Termenii de origine slavă, au pătruns dinspre Moldova, odată cu migrația slavilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Itești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ciumași, Dumbrava, Făgețel și Itești (reședința). Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2, care
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]