79 matches
-
căutarea simbolisticii apei și puterilor ei generatoare (p. 95-110) până la semnalarea unor expresii literare privind elementele vegetale în folclorul românesc din zona Harghitei (p. 61-77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Reporter Luni, 5 decembrie a.c., la Craiova, s-a sărbătorit Centenarul revistei RAMURI. Manifestările au debutat cu dezvelirea, la actualul sediu al redacției, a unei plăci memoriale cuprinzând numele directorilor (redactorilor-șefi) ai revistei de la începuturi și până acum: C. Șaban Făgețel (1905-1915; 1928-1947), D. Tomescu (1905-1915; 1928 - 1945), Nicolae Iorga (1915-1927), Ilie Purcaru (1964-1969), Alexandru Piru (1969-1976), Mihai Pelin (interimar, 1976), Romulus Diaconescu (interimar, 1977), Marin Sorescu (1978-1990), Gabriel Chifu (din 1990). Inițiativa a aparținut Fundației ,Scrisul Românesc". A urmat sesiunea
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
drum, care m-a mai înseninat au fost trupele de jandarmi cu logistica din dotare care stăteau discrete pe șosele lăturalnice gata de intervenție și mănăstirile ortodoxe ridicate în ultimii ani ca niște semne ale ortodoxiei române perene: Izvorul Mureșului, Făgețel etc. Am intrat în județul Bacău parcă venit dintr-o țară străină. Mi-a căzut o lacrimă pe obraz la monumentul din Palanca al ofițerului austro-ungar Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, eroul romanului ” Pădurea Spânzuraților”, ucis de comandamentul austro-ungar
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
de regimul comunist... Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota neamului românesc sunt prezentate principalele repere ale vieții monahale din Eparhia Covasnei și Harghitei, fiind redate informații și imagini despre următoarele mănăstiri: Mănăstirea Doamnei și Mănăstirea „Sfântul Ilie” din municipiul Toplița, Mănăstirea Făgețel, Mănăstirea Mărcuș, Mănăstirea Izvoru Mureșului, Mănăstirea Sita Buzăului, Mănăstirea Valea Mare, Schitul Dumbrăvioara, Schitul Gura Izvorului și Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din municipiul Miercurea Ciuc. Capitolul Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhipăstor și slujitor la sfintele altare din Carpați, este dedicat reliefării celor cincisprezece
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
așa, puțini oameni au văzut vreodată peisajul comunei Itești, și fin, și sălbatic, îngânat de zbuciumul Bistriței și de foșnetul codrilor. Cel mai mare ca suprafață, dintre satele componente ale comunei este Itești. Urmează satul Dumbrava, iar satele Ciumași și Făgețel sunt mai mici și se situează pe spinarea stâncoasă a dealului pe sub care se varsă sugrumată de canalizări și hidrocentrale, Bistrița. Comuna Itești este așezată, așadar, în partea nord- estică a orașului Bacău, pe o zonă colinară și de șes
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
pe drumul luminii, iar oamenilor le-au revenit zâmbetul și speranța. Itești a fost comună, dar s-a desființat, ca urmare a unei reîmpărțiri administrativ teritoriale, pentru ca în anul 2005 să fie reînființată, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel, din comuna Berești Bistrița. Primele ei atestări documentare datează din 19 aprilie 1599, iar denumirea i se datorează boierului Itescu, întemeietorul așezării. Ambianța locală are ca primă cauză apropierea interumană. Între și din rîndul localnicilor, primul primar al reînființatei comune
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
-se, Boia - „râul nebun” care se varsă în Olt, chiar în fața muntelui Gorgane, aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
sfinte, București, 1921; Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini. Scrisori, București, 1927; Cartea îngerilor. Ceasuri sfinte, îngr. Nicoleta Gheorghe, pref. Emanoil Bucuța, București, 2002. Traduceri: Alcyon (Krishnamurti), La picioarele învățătorului, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 429-431; C. Ș. Făgețel, Credințe literare, Craiova, 1913, 113-118; Dragomirescu, Scrieri, 187; Mihail Iorgulescu, „Cartea munților” de Bucura Dumbravă, SBR, 1920, 9; Gala Galaction, „Tudor Vladimirescu”, „Tribuna nouă”, 1924, 48; Perpessicius, Opere, IX, 238-240, 245-246; Gala Galaction, Bucura Dumbravă, ALA, 1926, 270; Emanoil Bucuța
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
FĂGEȚEL, C.[onstantin] Ș.[aban] (17.X.1884, Făgețelu, j. Olt - 5.XII.1947, Craiova), critic literar și editor. Învață la școala primară din Stoicănești, apoi la liceele din Slatina, Craiova și Turnu Severin, pentru a-și încheia studiile la Școala
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
SECOLUL, revistă apărută la București, săptămânal și bilunar, între 14 februarie și 21 august 1932. Director: C. Ș. Făgețel. Publicație „politică și de cultură generală”, S. se dorește a fi, așa cum se afirmă în articolul-program, „un organ de atitudine”, deschis spiritului critic „atât de absent astăzi în cultura și politica românească”, o continuare a revistei „Ramuri”, menită să cuprindă
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
fost altul. Prețuit de profesorul său de română, ce scotea periodicul „Școala secundară”, premiant răsplătit cu excursii în Transilvania, prilej cu care vizitase redacțiile unor gazete românești, făcând cunoștință cu câțiva tineri condeieri, T. participă, alături de colegul său C. Ș. Făgețel și de N. Bănescu, la întemeierea, în decembrie 1905, la Craiova, a revistei „Ramuri”, al cărui text-program îl scrie. Aici va publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase note polemice, dar și câteva proze scurte, amintiri
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Philippide, „Atitudini politice și literare”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, „Atitudini politice și literare”, ADV, 1932, 14 935; Constantinescu, Scrieri, V, 114-119; Al. Dima, „Atitudini politice și literare”, D, 1932, 7-12; I. Peltz, Moartea sfiosului, „Drapelul”, 1945, 141; C. Ș.Făgețel, Pe urmele prietenului meu, R, 1945; M.D. Ioanid, Cine și ce a fost D. Tomescu, R, 1945; Al. Cerna-Rădulescu, Ultimul sămănătorist, „Ultima oră”, 1945, 216; Arghezi, Scrieri, XXVII, 352-355; Cioculescu, Varietăți, 302-308; Micu, Început, 39-41; G. Ivănescu, D. Tomescu și
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și polemici teologice, de Dumitru Stăniloae. Cronicarul literar al „Gândirii”, Ovidiu Papadima, și mai ales eseiști și critici de la alte reviste tradiționaliste, precum D. Tomescu, C. S. Făgețel, Al. Dima, Ion Chinezu, interpretează literatura mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât în cel gândirist. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III, passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
2; Caion [C.Al. Ionescu-Caion], „Cronici literare”, „Românul literar și politic”, 1914, 5; E. Lovinescu, „Cronici literare”, NRR, 1914,14-15; Mihail Dragomirescu, Critică, II, București, 1928, 307-338; N. Em. Teohari, Critici noștri: d. Ion Trivale, NRR, 1915, 20; C. Ș. Făgețel, Un elev al d-lui Mihail Dragomirescu: Ion Trivale, „Drum drept”, 1915, 2; O. B. [Octav Botez], „Cronici literare”, VR, 1915, 1-3; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Cronici literare”, RP, 1915, 85; Ibrăileanu, Opere, IV, 513-514; A. Philippide, „Cronici literare”, AAR
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
cu intermitențe din octombrie 1937 până în august 1940, în septembrie-octombrie 1943, din septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare cu sprijinul Direcției Educației Poporului, iar din 1939 cu cel al Fundației Culturale Regale „Principele Carol” și
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare cu sprijinul Direcției Educației Poporului, iar din 1939 cu cel al Fundației Culturale Regale „Principele Carol” și al căminelor culturale din Oltenia. În editorialul primului număr, Foi pentru popor
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate scriitorilor legați de sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu de C. D. Fortunescu, unele însoțite de versuri ale acestora. La „Cronica literară” Perpessicius recenzează romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Georgicele, pref. trad., București, 1904; Paul von Heyse, Nerina, Craiova, 1909; Silvio Pellico, Moartea lui Dante Alighieri, Craiova, 1911; Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel, Mihail Strajanu, R, 1940, 9-11; Bucur, Istoriografia, 115-116; Ion Pătrașcu, Un dascăl ardelean în Oltenia: Mihail Străjan, „Studii vâlcene”, 1974; Dicț. lit. 1900, 818-819; Dicț. scriit. rom., IV, 412-413; Firan, Profiluri, II, 275-277. D. M.
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
15 iulie 1917 fuzionează cu revista „Drum drept” a lui N. Iorga, în 1916 este editată la București, iar în 1917 la Iași, din ianuarie 1922 până în aprilie 1927 titlul „Drum drept” devenind subtitlu. Fondatori ai publicației sunt C.Ș. Făgețel, D. Tomescu, N. Bănescu, ca director figurând și N. Iorga (1923-1927). De-a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță la caseta redacțională. În primii ani acest
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță la caseta redacțională. În primii ani acest comitet are următoarea componență: N. Bănescu, Șt. Braborescu, D.N. Ciotori, C.Ș. Făgețel, G.C. Ionescu-Sisești, N. Vulovici. Alte nume de redactori: Elena Farago, Emil Gârleanu, I.M. Marinescu, C.D. Fortunescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor. Încă din primii ani periodicul intră în confreria grupării sămănătoriste, al cărei program îl susține și și-l însușește. Articolul-program Credințele și
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
un adevărat „împărat al gândirii”, iar „Sămănătorul” reprezentând „direcția cea cuminte și sănătoasă” din viața literară românească. R. se consideră „o mlădiță sfioasă, răsărită din trunchiul viguros al unui curent literar care cucerise întregul suflet românesc”, cum scrie C.Ș. Făgețel. Alte articole de directivă: Rostul și atitudinea noastră (1908, D. Tomescu), După șase ani de luptă. Literatura în 1911 (1911, C.Ș. Făgețel). Revista cuprinde o cronică literară și una artistică, rubrici de poezie, proză, traduceri, comentarii („Notițe”), folclor, articole
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
răsărită din trunchiul viguros al unui curent literar care cucerise întregul suflet românesc”, cum scrie C.Ș. Făgețel. Alte articole de directivă: Rostul și atitudinea noastră (1908, D. Tomescu), După șase ani de luptă. Literatura în 1911 (1911, C.Ș. Făgețel). Revista cuprinde o cronică literară și una artistică, rubrici de poezie, proză, traduceri, comentarii („Notițe”), folclor, articole de estetică, teoria artei, filosofie, psihologie, morală, religie, istorie, geografie, etnografie, precum și corespondență, evocări, comemorări, necrologuri ș.a. Printre cei care contribuie la ilustrarea
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
D. Lungulescu, T. Păunescu-Ulmu, serioase studii în domeniu fiind semnate de Al. Dima, Scarlat Struțeanu, Ovidiu Papadima, D. Caracostea, Al. Popescu-Telega. În ceea ce privește comentariul literar, acesta e susținut de N. Iorga, G. Bogdan-Duică, D. Caracostea, Tudor Vianu, D. Tomescu, C.Ș. Făgețel, Al. Dima, T. Păunescu- Ulmu. Cele mai multe articole se ocupă de promovarea literaturii tradiționaliste, față de arta modernă înregistrându-se adesea vizibile rezerve (Extremismul literar de Petre Drăgescu, Tradiție și literatură de T. Păunescu-Ulmu). Revista duce chiar polemici cu E. Lovinescu, Mihail
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]