227 matches
-
din DEX: MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. - Din sl. *smradŭnica. Dacă pui gunoi proaspăt pe tarla se dezvoltă bacterii nesănătoase care îmbolnăvesc țărâna provocând „făinarea”. Orice agronom o știe, nu și primarul care poate îndruma, doar la vot, populația. De-ar fi doar atât! Asocierea cimpanzeilor a fost dovedită la asigurarea păpicii. Nici ei nu ar fi tras împreună greul cărucior dacă nu se vedeau
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
sau malaxat pământ, 1,500 pietre, minereuri și alte substanțe minerale solide (inclusiv praf și pastă); mașini pentru aglomerat, format sau modelat combustibili minerali solizi, paste ceramice, ciment, gips, alte materiale sub formă de praf sau pastă și mașini de făinare, mașini de miezuit, instalații de regenerare Ex 84748000 Alte mașini și aparate pentru sortat, spălat, concasat, 9,000 macinat, amestecat sau malaxat pământ, pietre, minereuri; mașini de formare în turnătorie și pentru păstrări în plăci tracțiune 84773000 Mașini de formare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116406_a_117735]
-
țel: 814513 18671 FILIP ILENUTA (n. 1959) Galați, Str. Brăilei, nr. 224A, bl. D3, sc. 2, ap. 68 țel: 419777; 0723393635 23995 FREITAG MIHAELA (n. 1963) Galați, bl. d. Dunărea nr. 19A, bl. A12 A, sc. 2, ap. 42 18669 FĂINAREA EUGENIA (n. 1955) Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 96C, bl. A turn, sc. 1, ap. 8 țel: 813255 18642 GALEA IOAN (n. 1932) Galați, Str. Domneasca, nr. 2, bl. P12, sc. 1, ap. 5 țel: 419304 23541 GANEA CRISTINICA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
folosirea lor fiind permisă chiar și în cadrul riguroaselor sisteme de productie (agro) ecologică (organică). Astfel de produse sunt sulful sau sărurile de potasiu ale acizilor grași. 368. Sulful poate fi utilizat în următoarele situații: - la combaterea unor boli, cum este făinarea la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale, cereale păioase; - la combaterea afidelor, tripsilor și acarienilor la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale. 369. Sărurile de potasiu ale acizilor grași au utilizări similare sulfului (combaterea făinăriei la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184110_a_185439]
-
Crișan I. Coști 329. Bobu C. Zaharia 354. Dobre I. Neculai 330. Bondrea C. Toader 355. Dragomir N. Toader 331. Bordei I. Marin 356. Druță D. Vasile 332. Borș Gh. Vasile 357. Durbaca V. Neculai 333. Brăilescu P. Dumitru 358. Făinarea N. Constantin 334. Bulgaru Gh. Marin 359. Feru Al. lonisim 335. Busuioc M. Toderiță 360. Filip C. Vasile 336. Caragața D. Dumitru 361. Gavrilă Gr. Tache 337. Cazacu Gh. Constantin 362. Gavrilă I. loan 338. Căulea I. Constantin 363. Geles
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
folosirea lor fiind permisă chiar și în cadrul riguroaselor sisteme de productie (agro) ecologică (organică). Astfel de produse sunt sulful sau sărurile de potasiu ale acizilor grași. 368. Sulful poate fi utilizat în următoarele situații: - la combaterea unor boli, cum este făinarea la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale, cereale păioase; - la combaterea afidelor, tripsilor și acarienilor la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale. 369. Sărurile de potasiu ale acizilor grași au utilizări similare sulfului (combaterea făinăriei la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185790_a_187119]
-
montat sistemul de susținere, întreținerea solului manual sau cu tracțiune animală), copilit, ciupit și tăiat pentru rodire, copilit, legat și palisat culturi în solarii și sere. - Lucrări de forțat vitele altoite, întreținerea vitelor altoite în solarii. - Înlăturat vîrfurile atacate de făinare la meri și peri. - Ciupit, rărit, plivit, cîrnit, copilit și legat lăstari la vie, pomi, portaltoi, hamei, cercuit și legat via cu mai mult de două coarde, palisat ramurile pe sistemul de susținere în plantații intensive forme înalte pe spalier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost imortalizate în una dintre capodoperele sale, "Anemone" (1908) - Galeria Națională, București.
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
o capacitate rapidă de refacere în urma accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone secetoase și nisipoase. Este sensibil și la putregaiul cenușiu și prezintă rezistență medie la mană și la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili și are coeficienții de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil și 1,8-2,1 cel absolut. Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi care să dezvolte un sistem
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
vârful ciorchinilor. În anii cu condiții climatice nefavorabile, în timpul înfloritului, florile nu leagă și cad în masă, acesta constituind defectul major al soiului Muscat de Hamburg. Rezistențe biologice: mijlocie la ger (-18°C); slabă la secetă; foarte sensibil la mană, făinare și putregaiul cenușiu al strugurilor. În zonele de șes este puternic atacat de molii. Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură și insolație. De aceea se cultivă în condiții bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Preferă solurile ușoare
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
o zonă geografică în alta. Astfel, odată cu diferite plante de cultură au fost introduși în Europa și paraziții lor, cum a fost mana cartofului (Phytophthora infestans) 1845 -1846 din America de Sud; mana viței de vie (Plasmopara viticola) în 1878 din America de Nord; făinarea viței de vie (Uncinula necator) în1845 din Asia Mijlocie etc. În prezent nu se poate concepe obținerea de producții înalte fără utilizarea unor metode adecvate de protecție a plantelor, care trebuie să includă: măsuri legislative și de carantină fitosanitară; ameliorarea
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
anii de glorie ai microbiologiei”, care s-au remarcat prin descoperirea agenților patogeni ai numeroase boli la plante, stabilirea relațiilor dintre microorganisme și boli cauzate de ele. Între anii 1845 - 1874, în Europa sunt aduse cu materialul săditor mana și făinarea viței de vie, iar puțin mai înainte mana cartofului. Datorită pierderilor colosale din cauza acestor boli, a început să se resimtă impactul economic al bolilor plantelor. În această perioadă s-au remarcat savanții germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în pericol de dispariție soiurile nobile europene. A apărut necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
a strugurilor se realizează la sfârșitul lunii august începând cu data de 18 august, cu circa 15-17 zile înaintea soiului Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și secetă; este rezistent la putregaiul cenușiu al strugurilor, făinare, toleranță mijlocie la mană și antracnoză. Soiul Gelu se comportă bine pe solurile fertile, însorite; are afinitate bună la altoire pe portaltoii Berlandieri × Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri × Riparia Selecția Crăciunel 2 și Berlandieri × Riparia Kober 5BB. Se pretează la forma
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2.4.). Sunt analizați strugurii de pe 4-6 butuci, în perioada de la formarea bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2.5.). Se analizează frunzele de la 4-6 butuci. Frunzele tinere sunt examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2.5.). Se analizează frunzele de la 4-6 butuci. Frunzele tinere sunt examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tinere sunt examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG 8.2.1.). Atacul putregaiului cenușiu pe frunze apare numai în anii cu umiditate ridicată. Se examinează frunzele, după
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau a plantelor în vegetație. Au fost experimentate cu succes numeroase antibiotice, dovedindu-se acțiunea lor bactericidă sau virusocidă (E. Rădulescu, 1967; I. Bobeș, 1977). Actidiona (Cicloheximida), obținută ca subprodus la fabricarea streptomicinei, este indicată în combaterea ciupercilor care produc făinări (Erysiphe sp., Podosphaera leucotricha), tăciunii (Ustilago maydis, U. tritici), pătări (Venturia inaequalis, Cladosporium fulvum, Helminthosporium sp.), antracnoze (Ascochyta pisi, Colletotrichum phaseoli etc.). Trichothecina, obținută din Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
a ionilor sulfurici, are o reacție acidă și produce arsuri plantelor, se întrebuințează mai ales sub formă de zemuri neutralizate. De exemplu, zeama bordoleză (cuprocalcică) se folosește cu succes, atât în combaterea bacteriozelor la plante, cât și a micozelor, cu excepția făinărilor. În tratarea plantelor și dezinfectarea semințelor, zeama bordoleză se folosește, în general, în concentrație de 0,5-1 %. În dezinfectarea serelor și răsadnițelor și în tratamentele de iarnă ale pomilor se folosește în concentrație 0,2 %. Cantitățile de zeamă bordoleză necesare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
apariția de rase rezistente (carbendazimul, benomilul), însă toate produsele prezintă dezavantajul descompunerii rapide sub influența factorilor atmosferici. Modul de acțiune al fungicidelor organice de sinteză este de contact, utilizate în combaterea manelor și pătărilor (Mancozeb, Captan), putregaiurilor (Tiuram, Rovral, Ronilan), făinărilor (Morestan, Karathane) sau sistemic, așa cum sunt produsele Ridomil, Previcur, Aliette pentru combaterea manelor, Benlate, Topsin, Tilt împotriva făinărilor. Pricipalele grupe de fungicide organice de sinteză sunt: A. Carbamații reprezintă o grupă mare care se divizează în mai multe clase și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de acțiune al fungicidelor organice de sinteză este de contact, utilizate în combaterea manelor și pătărilor (Mancozeb, Captan), putregaiurilor (Tiuram, Rovral, Ronilan), făinărilor (Morestan, Karathane) sau sistemic, așa cum sunt produsele Ridomil, Previcur, Aliette pentru combaterea manelor, Benlate, Topsin, Tilt împotriva făinărilor. Pricipalele grupe de fungicide organice de sinteză sunt: A. Carbamații reprezintă o grupă mare care se divizează în mai multe clase și anume: a. Derivați ai acidului carbamic constituie o familie chimică importantă din punct de vedere fitosanitar, caracterizată prin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]