12 matches
-
prezentului protocol, se considera că armamentul principal integrat nu include mitralierele cu un calibru mai mic de 20 mm, toate acestea putînd fi recuperate; C) Pentru artilerie: țeavă tunului, sistemul culatei, leagănul, inclusiv pivoții leagănului și suportii pentru pivoții leagănului, fălcelele, daca este cazul său tuburile de lansare sau rampele de lansare și suportii lor, sau țevile de aruncător și plăcile lor de bază. De asemenea, în cazul pieselor de artilerie autopropulsate, se prezintă, dacă există, cutia blindata a vehiculului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
decuparea țevii tunului sau aruncătorului în două părți, la o distanță nu mai mare de 100 mm de la inelul culatei; D) decuparea pivotului din stînga al leagănului și a zonei de montare a acestuia la afetul superior; și E) decuparea fălcelelor tunului sau a plăcii de bază a aruncătorului în două părți aproximativ egale. 3. Procedura de distrugere prin explodare a tunurilor, obuzierelor sau pieselor de artilerie combinînd caracteristici de tunuri și de obuziere, care nu sînt autopropulsate: A) încărcăturile explozive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
Procedura de distrugere prin explodare a tunurilor, obuzierelor sau pieselor de artilerie combinînd caracteristici de tunuri și de obuziere, care nu sînt autopropulsate: A) încărcăturile explozive se plasează în țeavă, pe unul din suportii leagănului la afetul superior și pe fălcele, si se explodează astfel, încît: 1) țeavă să fie fisurata sau ruptă longitudinal, într-un sector de 1,5 m de la închizător; 2) blocul închizător să fie spart, deformat, ori parțial topit; 3) punctele de fixare dintre țeavă și inelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
blocul închizător să fie spart, deformat, ori parțial topit; 3) punctele de fixare dintre țeavă și inelul culatei și între unul dintre pivoții leagănului și afetul superior să fie distruse sau suficient deteriorate pentru a le face inutilizabile; și 4) fălcelele să fie separate în două părți aproximativ egale sau suficient deteriorate pentru a le face inutilizabile. 4. Procedura de distrugere prin explodare a aruncătoarelor care nu sînt autopropulsate: Încărcăturile explozive se plasează în țeavă aruncătorului și pe placă de bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141252_a_142581]
-
de milimetri, iar muniția standard a fost obuzul Schneider Model 1917 care avea bătaia de 11 kilometri. Cu toate acestea, nu au fost rezolvate limitările tehnice ale tunurilor. La mijlocul anilor 1930 au apărut primele tunuri de câmp bifleș (cu două fălcele) moderne: Polonia și Franța nu s-au dovedit a fi însă interesate de vânzarea noilor tunuri de calibrul 75 mm. Tot în această perioadă, Uniunea Sovietică a introdus pe scară largă conceptul de tun cu dublă întrebuințare: antiaeriană/de câmp
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
cu 70 de elemente mai mult decât tunul sovietic ZiS-3, însă mult sub cele 1200 de piese ale tunului antitanc german PaK 40. Piesa de artilerie era prin urmare mult mai simplu de construit. De la tunul sovietic împrumuta afetul, roțile, fălcelele, mecanismul de recul și tragere. Țeava tunului, ghinturile (în număr de 24, constante) și camera tubului cartuș era similare tunului antiaerian Vickers-Reșița Model 1936. Scutul de protecție, frâna de gură și camera proiectilului erau copiate de la tunul german PaK 40
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
care se aflau deja în dotarea armatei. În comparație cu tunurile de câmp tubate amovibil model 1902/36, tunul Reșița era bifleș. Câmpul de tragere orizontal fusese mărit de 7 ori, iar tragerile la distanțe mari nu necesitau o groapă la sapele fălcelelor. Ochirea în plan orizontal și în plan vertical putea fi realizată de un singur servant, iar acesta putea executa și darea focului. Tunul avea și un opritor care semnala automat dacă țeava tunului urma să atingă solul în momentul reculului
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
de calibrul 122 mm, ambele piese de artilerie fiind dotate cu o placă de bază. Prezența plăcii de bază asigură o stabilitate mai mare și o manevrabilitate mai bună. Tunul poate fi rotit 360° prin fixarea plăcii de bază, ridicarea fălcelelor cu ajutorul cricurilor mecanice și coborârea roților ajutătoare. Obuzierul calibrul 152 mm Model 1981 a fost fabricat sub licență de către uzinele Reșița, acest lucru fiind posibil după experiența realizării tunului antitanc de calibrul 100 mm Model 1975/ 77. Documentația de licență
Obuzier 152 mm M1955 (D-20) () [Corola-website/Science/324063_a_325392]
-
fabricate local de către Uzina Mecanică Mizil. Ulterior, au fost folosite camioanele DAC 665T. După anul 1990, pentru a ușura încărcarea și a mări cadența, au fost instalate dipozitive speciale care erau acționate cu ajutorul unei butelii de aer comprimat aflate pe fălceaua din partea dreaptă. Cadența tunului în primul minut a ajuns astfel la 8-10 lovituri, fiind similară variantei modernizate a obuzierului D-20 (Khitin) aflată în prezent în dotarea armatei ruse. Modelul fabricat sub licență poate fi deplasat cu viteza maximă de
Obuzier 152 mm M1955 (D-20) () [Corola-website/Science/324063_a_325392]
-
livrarea a 40 de baterii de tunuri și înființarea unei fabrici de armament și muniții în România în cadrul uzinelor Concordia. Tunul antitanc Schneider model 1936 avea un afet de tip bifleș (termen militar franțuzesc al epocii pentru tunurile cu două fălcele). Scutul tunului era relativ mic, însă exista posibilitatea deplasării roților în lateral pentru a mări protecția echipajului, o trăsătură unică la tunurile antitanc ale epocii. Țeava tunului, lungă de 44 de calibre, beneficia de o frână de gură. Câmpul de
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]
-
roșu ca un rac fiert, devenisem un dușman implacabil al "poporului". De altfel, am evitat toată viața conflictele cu "poporul". Doar în armată am mai simțit furia acestuia. Făceam armata la artilerie și mînuiam tunuri-obuziere de 152 milimetri. Avea două fălcele imense care trebuiau săltate pe umeri și crăcănate, pentru poziția de luptă. Apoi trebuiau puse la loc, pentru poziția de mișcare. Maiorul nostru stătea tolănit la umbra unui copac și comanda: Pentru luptă! Alergam, luam două răngi de cîte 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de luptă. Apoi trebuiau puse la loc, pentru poziția de mișcare. Maiorul nostru stătea tolănit la umbra unui copac și comanda: Pentru luptă! Alergam, luam două răngi de cîte 30 kg, le băgam prin niște găuri și săltam pe umeri fălcelele. Apoi le crăcănam. Maiorul se uita la ceas. Trei minute douăzeci. Mult! Cînd să ne tragem sufletul auzeam: Pentru mișcare! Opinteli, care ne provocau dureri prin tot felul de chestii ale bărbăției, ne storceau de orice urmă de vlagă. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]